Proverbe 19
19
Săracul cu o conduită integră
1Mai bine un necăjit
care umblă în integritatea lui
decât cel care are buze false#19,1 Lit.: „strâmbe”.
și care este nesimțit#19,1 V. 1-2 lipsesc din LXX..
2Nici sufletul fără cunoaștere nu este bun, iar cel grăbit la picior păcătuiește#19,2 Prima parte a paralelismului nu este prea clară; este greu de înțeles cuvântul „nepeš” (= „suflet”), care, în lumina textelor din Gen 23,8 și 2Rg 9,15, poate fi înțeles și ca „zel, interes, angajare”. Confruntarea pare să fie făcută între graba din partea a doua a versetului și „lipsa de știință sau de reflecție. Sensul proverbului arată că pasul grăbit și angajarea fără reflecție nu duc la un sfârșit bun..
3Nebunia omului îi sucește calea
și inima lui se indignează
împotriva Domnului.
4Bogăția adaugă mulți prieteni,
dar săracul este separat și de prietenul său#19,4 Nefericirea îl privează de susținerea prietenului, asemenea lui Iob (cf. Iob 1–2)..
5Martorul mincinos nu va fi considerat curat, iar cel care răsuflă minciuni nu va scăpa.
6Mulți vor să lingușească fața celui nobil și toți vor să fie prieteni cu omul darnic.
7Toți frații celui necăjit îl urăsc;
cu cât mai mult
se îndepărtează de el prietenii lui!
El îi urmărește prin cuvinte, dar ei nu sunt#19,7 LXX are: „Oricine își urăște fratele sărac departe e și de prietenie. Buna cugetare se apropie de cei care o cunosc, omul chibzuit o va găsi. Cine făptuiește multe rele ajunge meșter al răutății, cine stârnește vorbe nu se va mântui”..
8Cel care dobândește inimă
își iubește sufletul;
cine păstrează înțelegerea află bunăstare.
9Martorul mincinos nu va fi considerat curat, iar cel care răsuflă minciuni va pieri.
10Nu se potrivește pentru un nesimțit luxul, cu cât mai puțin pentru un sclav
să stăpânească peste conducători!
11Omul prudent este încet la mânie
și gloria lui este să treacă peste vinovăție.
12Furia regelui este ca răgetul unui leu tânăr, iar favoarea lui, ca roua pe iarbă.
13Fiul nesimțit este ruina tatălui său
și o soție certăreață este ca o streașină
care picură neîncetat#19,13 Termenul de referință pentru cele două învățăminte este capul de familie: fiul nesimțit (cf. Prov 17,21.25) și soția certăreață (cf. Prov 27,15)..
14Casa și averea sunt moștenire de la părinți, dar soția prudentă este de la Domnul.
15Lenea face să cadă somnul adânc,
iar sufletul puturos înfometează.
16Cel care păzește porunca
are grijă de sufletul său#19,16 Trebuie înțeles în sensul de succes și de viață lungă și fericită dacă se face referință la legea lui Dumnezeu.,
dar cine disprețuiește căile sale va muri.
17Cine are milă de cel sărac
îl împrumută pe Domnul
și el îi va da răsplată.
18Pedepsește-ți#19,18 Pedepsirea corporală (cf. Prov 29,17.19; Dt 21,18-21) ca mijloc pedagogic de educație, chiar dacă este aprobată de înțelepți, este moderată totuși de motive de umanism. fiul cât mai este speranță, dar nu-ți pune la suflet#19,18 Lit.: „nu purta la sufletul tău”. să-l faci să moară!
19Cel care se înfurie repede#19,19 Lit.: „cel care crește în furie”. își va purta vina: dacă îl salvezi, el va face din nou#19,19 Lit.: „va mai adăuga”. Sensul proverbului este neclar, întrucât subiectul este nesigur. În TM, se pare că este vorba de modul de a se comporta în educarea unui fiu violent; trebuie pedepsit pentru că altfel va continua să devină mai rău..
20Ascultă sfatul și primește disciplina,
ca să devii înțelept în cele din urmă ale tale.
21Multe sunt gândurile din inima omului, dar planul Domnului, acela se împlinește.
22Ce se dorește de la om este bunătatea lui; mai bine este un necăjit
decât un om mincinos.
23Teama de Domnul este spre viață;
[omul] se odihnește sătul
și răul nu-l va vizita.
24Leneșul își uită mâna în farfurie
și nici măcar la gura lui nu și-o mai întoarce.
25Lovește-l pe cel care batjocorăște
și cel nepriceput va deveni isteț;
mustră-l pe cel priceput
și va înțelege cunoașterea!
26Cine-și distruge tatăl
și-și pune pe fugă mama
este un fiu nerușinat și de ocară.
27Încetează, fiule, să asculți disciplina
care te îndepărtează
de la cuvintele cunoașterii!#19,27 LXX are: „Fiul care nu mai păzește învățătura tatălui va deprinde vorbe rele”.
28Martorul de nimic își bate joc de judecată și gura celor vinovați înghite nelegiuire#19,28 Proverbul îi dezaprobă pe martorii falși (cf. Prov 6,19; 14,25; 25,18), descriși ca bătându-și joc de justiție; ei își găsesc plăcerea în a săvârși răul..
29Judecățile sunt pregătite
pentru cei care batjocoresc
și bătăile, pentru spatele celor nesimțiți. #28,6 #14,20 #19,9; 6,19 #Qoh 5,10 #17,8 #19,5; 6,19 #30,22; Qoh 10,6-7 #20,2; 16,14 #14,35 #27,15; 21,9; 25,24; 21,19; Sir 25,16 #18,22 #23,13; Ef 6,4 #1,8 #16,1.9 #13,14 #26,15; 6,6-11 #9,7 #20,20; 30,11.17 #10,13
Selectat acum:
Proverbe 19: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Proverbe 19
19
Săracul cu o conduită integră
1Mai bine un necăjit
care umblă în integritatea lui
decât cel care are buze false#19,1 Lit.: „strâmbe”.
și care este nesimțit#19,1 V. 1-2 lipsesc din LXX..
2Nici sufletul fără cunoaștere nu este bun, iar cel grăbit la picior păcătuiește#19,2 Prima parte a paralelismului nu este prea clară; este greu de înțeles cuvântul „nepeš” (= „suflet”), care, în lumina textelor din Gen 23,8 și 2Rg 9,15, poate fi înțeles și ca „zel, interes, angajare”. Confruntarea pare să fie făcută între graba din partea a doua a versetului și „lipsa de știință sau de reflecție. Sensul proverbului arată că pasul grăbit și angajarea fără reflecție nu duc la un sfârșit bun..
3Nebunia omului îi sucește calea
și inima lui se indignează
împotriva Domnului.
4Bogăția adaugă mulți prieteni,
dar săracul este separat și de prietenul său#19,4 Nefericirea îl privează de susținerea prietenului, asemenea lui Iob (cf. Iob 1–2)..
5Martorul mincinos nu va fi considerat curat, iar cel care răsuflă minciuni nu va scăpa.
6Mulți vor să lingușească fața celui nobil și toți vor să fie prieteni cu omul darnic.
7Toți frații celui necăjit îl urăsc;
cu cât mai mult
se îndepărtează de el prietenii lui!
El îi urmărește prin cuvinte, dar ei nu sunt#19,7 LXX are: „Oricine își urăște fratele sărac departe e și de prietenie. Buna cugetare se apropie de cei care o cunosc, omul chibzuit o va găsi. Cine făptuiește multe rele ajunge meșter al răutății, cine stârnește vorbe nu se va mântui”..
8Cel care dobândește inimă
își iubește sufletul;
cine păstrează înțelegerea află bunăstare.
9Martorul mincinos nu va fi considerat curat, iar cel care răsuflă minciuni va pieri.
10Nu se potrivește pentru un nesimțit luxul, cu cât mai puțin pentru un sclav
să stăpânească peste conducători!
11Omul prudent este încet la mânie
și gloria lui este să treacă peste vinovăție.
12Furia regelui este ca răgetul unui leu tânăr, iar favoarea lui, ca roua pe iarbă.
13Fiul nesimțit este ruina tatălui său
și o soție certăreață este ca o streașină
care picură neîncetat#19,13 Termenul de referință pentru cele două învățăminte este capul de familie: fiul nesimțit (cf. Prov 17,21.25) și soția certăreață (cf. Prov 27,15)..
14Casa și averea sunt moștenire de la părinți, dar soția prudentă este de la Domnul.
15Lenea face să cadă somnul adânc,
iar sufletul puturos înfometează.
16Cel care păzește porunca
are grijă de sufletul său#19,16 Trebuie înțeles în sensul de succes și de viață lungă și fericită dacă se face referință la legea lui Dumnezeu.,
dar cine disprețuiește căile sale va muri.
17Cine are milă de cel sărac
îl împrumută pe Domnul
și el îi va da răsplată.
18Pedepsește-ți#19,18 Pedepsirea corporală (cf. Prov 29,17.19; Dt 21,18-21) ca mijloc pedagogic de educație, chiar dacă este aprobată de înțelepți, este moderată totuși de motive de umanism. fiul cât mai este speranță, dar nu-ți pune la suflet#19,18 Lit.: „nu purta la sufletul tău”. să-l faci să moară!
19Cel care se înfurie repede#19,19 Lit.: „cel care crește în furie”. își va purta vina: dacă îl salvezi, el va face din nou#19,19 Lit.: „va mai adăuga”. Sensul proverbului este neclar, întrucât subiectul este nesigur. În TM, se pare că este vorba de modul de a se comporta în educarea unui fiu violent; trebuie pedepsit pentru că altfel va continua să devină mai rău..
20Ascultă sfatul și primește disciplina,
ca să devii înțelept în cele din urmă ale tale.
21Multe sunt gândurile din inima omului, dar planul Domnului, acela se împlinește.
22Ce se dorește de la om este bunătatea lui; mai bine este un necăjit
decât un om mincinos.
23Teama de Domnul este spre viață;
[omul] se odihnește sătul
și răul nu-l va vizita.
24Leneșul își uită mâna în farfurie
și nici măcar la gura lui nu și-o mai întoarce.
25Lovește-l pe cel care batjocorăște
și cel nepriceput va deveni isteț;
mustră-l pe cel priceput
și va înțelege cunoașterea!
26Cine-și distruge tatăl
și-și pune pe fugă mama
este un fiu nerușinat și de ocară.
27Încetează, fiule, să asculți disciplina
care te îndepărtează
de la cuvintele cunoașterii!#19,27 LXX are: „Fiul care nu mai păzește învățătura tatălui va deprinde vorbe rele”.
28Martorul de nimic își bate joc de judecată și gura celor vinovați înghite nelegiuire#19,28 Proverbul îi dezaprobă pe martorii falși (cf. Prov 6,19; 14,25; 25,18), descriși ca bătându-și joc de justiție; ei își găsesc plăcerea în a săvârși răul..
29Judecățile sunt pregătite
pentru cei care batjocoresc
și bătăile, pentru spatele celor nesimțiți. #28,6 #14,20 #19,9; 6,19 #Qoh 5,10 #17,8 #19,5; 6,19 #30,22; Qoh 10,6-7 #20,2; 16,14 #14,35 #27,15; 21,9; 25,24; 21,19; Sir 25,16 #18,22 #23,13; Ef 6,4 #1,8 #16,1.9 #13,14 #26,15; 6,6-11 #9,7 #20,20; 30,11.17 #10,13
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași