Proverbe 7
7
Apel la înțelepciune
1Fiule, observă cuvintele mele
și păstrează la tine poruncile mele!
2Observă poruncile mele și vei trăi
și legea mea să fie pupila ochilor tăi!#7,2 Imagine delicată pentru a arăta cât de prețioasă este o persoană sau un lucru (cf. Dt 32,10; Zah 2,12; Ps 17,8).
3Ține-le strâns pe degetele tale#7,3 Asemenea sigiliului unui inel, pentru prețul sau valoarea deosebită pe care-l are. Folosirea filacterelor în care se scriau preceptele legii este o interpretare materială a acestei imagini (cf. Dt 6,8).,
scrie-le pe tăblița inimii tale!
4Spune înțelepciunii: „Tu ești sora mea#7,4 În sensul de mireasă, ca în Tob 7,15; 8,4; Ct 4,9-10.12. Aceeași terminologie se întâlnește și în literatura egipteană.”,
și cheamă priceperea: „Ruda [mea]#7,4 Lit.: „cunoscut [al meu]”. Termenul ebraic conține ideea unei prietenii intime, la fel ca în Rut 2,1; 3,2.”.
5Ca să te păzească de femeia venetică, de străina ale cărei cuvinte
sunt ademenitoare.
Ademenirile adulterei#7,6 Într-o succesiune de șapte tablouri, înțeleptul, unind roadele experienței și abilitatea psihologului artist, rezumă toată problematica adulterului cu manifestarea lui cea mai realistă și obișnuită.
6Căci prin fereastra casei mele,
printre zăbrele mă uitam,
7am văzut printre nepricepuți,
am zărit printre copii un tânăr
sărac la inimă.
8Trecea pe stradă, pe la colțul ei,
și mergea pe drumul către casa ei.
9Era în amurg, în seara zilei,
în mijlocul nopții#7,9 Este timpul în care adulterii își dau întâlnire, profitând de obscuritatea nocturnă, pentru a nu fi recunoscuți și făcuți de rușine (cf. Iob 24,15). și al beznei.
10Și, iată, o femeie [i-a ieșit] în întâmpinare în haină de prostituată#7,10 Nu doar o haină indecentă pentru o femeie căsătorită, ci o haină provocatoare, proprie prostituatelor (cf. Gen 38,13). și cu inima șireată#7,10 Alții traduc: „cu fața acoperită”..
11Era zgomotoasă și neastâmpărată#7,11 Așa cum apare și din versiunile greacă și latină, cele două adjective nu sunt prea clare. Se pare totuși că aici este descrisă o femeie care nu se îngrijește de viața familială și, mai ales, care nu-și acceptă condiția de soție a unui singur om ce-i limitează ambițiile și pasiunile.;
picioarele ei nu puteau sta în casă.
12Când în afară, când în piețe,
la toate colțurile era la pândă.
13L-a prins și l-a sărutat,
i-a apucat fața și i-a zis:
14„Era asupra mea o jertfă de împăcare#7,14 În privat, aceste sacrificii (cf. Lev 3; 7) se ofereau în special cu ocazia sărbătorilor sau ca act de mulțumire pentru o întâmplare fericită. La oferirea acestor sacrificii se invitau și prietenii, cu care se consuma, în curtea templului, carnea oferită ca sacrificiu, dar care nu era arsă pe altar sau nu era oferită de drept preoților. Femeia nu-l invită pe partener să participe la acest act de comuniune sacrificială, ci îl invită acasă pentru a participa la bucuria sărbătorii celebrate.
și astăzi mi-am împlinit voturile#7,14 În cuvintele femeii se află o anumită coloratură șireată de religiozitate, care trebuie să-l facă pe tânăr să accepte mai ușor invitația..
15De aceea ți-am ieșit în întâmpinare,
ca să caut fața ta, și te-am găsit.
16Mi-am împodobit divanul
cu covoare#7,16 Obiecte care se aflau în casele celor bogați, folosite în special pentru zilele de mare sărbătoare., cu stofă colorată din Egipt.
17Mi-am stropit așternutul cu smirnă,
cu aloe și cu scorțișoară#7,17 Cele trei tipuri de parfum pe care le amintește femeia scot în evidență starea materială bună, întrucât toate sunt parfumuri apreciate și costisitoare (cf. Ct 4,14)..
18Vino să ne îmbătăm de dragoste
până dimineață,
să ne bucurăm de dezmierdări!
19Căci soțul#7,19 Lit.: „omul nu este la casa lui”. Absența pronumelui posesiv „meu” scoate în evidență lipsa de respect și, mai ales, iubirea puțină a femeii față de soțul cu care era unită în căsătorie (cf. Prov 5,18). nu este acasă,
a plecat într-o călătorie îndepărtată.
20A luat punga cu argint#7,20 Nu atât pentru a ilustra bogățiile stăpânei casei, cât mai ales motivul de afaceri care-l ține departe de casă pe soț și lungimea timpului cât va fi absent. în mâna lui;
în ziua de lună nouă va veni acasă”.
21L-a sedus cu mulțimea convingerilor ei, l-a atras cu ademenirea buzelor sale.
22Dintr-odată [a început] să meargă după ea, venea ca boul la înjunghiere,
precum cel prost care [este tras] cu un lanț
spre disciplinare#7,22 LXX are: „ca un câine spre lanț 23 sau ca un cerb rănit de săgeată în ficat”.
23până când săgeata îi spintecă ficatul, ca pasărea care se grăbește spre laț
și nu știe că acesta este împotriva vieții sale.
24Acum, fiilor, ascultați-mă
și fiți atenți la cuvintele gurii mele!
25Să nu se abată inima spre căile ei,
să nu rătăcești pe potecile ei!
26Căci pe mulți i-a făcut să cadă străpunși și cei pe care i-a ucis erau puternici#7,26 Faptul că victimele femeii sunt numeroase este semnul facilității cu care oamenii devin victimele ademenirilor unei femei fatale..
27Casa ei este calea spre locuința morților,
coborâre spre camerele morții. #3,1 #2,1; 6,20 #4,4 #3,3 #2,16 #23,28 #Qoh 7,26 #1,12
Selectat acum:
Proverbe 7: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași