Psalmi 42:1-5

Cum dorește cerbul izvoarele de apă, așa te dorește sufletul meu pe tine, Dumnezeule. Sufletul meu e însetat de Dumnezeu, de Dumnezeul cel viu; când voi veni și voi vedea fața lui Dumnezeu? Lacrimile îmi sunt pâine ziua și noaptea, când mi se zice în fiecare zi: „Unde este Dumnezeul tău?”. Îmi aduc aminte de aceasta și sufletul se topește în mine, cum treceam prin mulțime, ducându-mă până la casa lui Dumnezeu în strigătele de bucurie și de mulțumire ale unei mulțimi în sărbătoare.