Apocalipsul 21
21
Cerul nou și pământul nou
1Apoi am văzut un cer nou și un pământ nou, căci cerul dintâi și pământul dintâi au trecut, iar marea nu mai este. 2Și am mai văzut cetatea cea sfântă, Ierusalímul cel nou, coborând din cer, de la Dumnezeu, pregătită ca o mireasă împodobită#21,2 În greacă, este folosit verbul „kosmèo” (= „a împodobi, a ordona”). pentru mirele ei#21,2 Folosind imaginea nupțială, autorul Apocalipsului descrie raportul de iubire dintre Cristos și noul Ierusalím, adică Biserica sa. „Logodnica-mireasă” tinde să devină „soție” și această tendință se concretizează în pregătire. Grupul de credincioși este invitat să-și verifice situația prezentă, nivelul de iubire, capacitatea sa de comuniune, capacitatea sa de a rezista presiunii forțelor ostile Mirelui, angajarea sa în lupta pe care Mirele o duce împotriva răului. Termenul „nýmphe” este referit aici la adunarea liturgică.. 3Și am auzit un glas puternic de la tron, spunând: „Iată cortul lui Dumnezeu împreună cu oamenii! El va locui împreună cu ei, iar ei vor fi poporul lui#21,3 Cele mai vechi manuscrise au: „popoarele lui”, totuși, din cauza sensului, majoritatea traducerilor preferă singularul. Există în manuscrise vechi variantele: „și el va fi cu ei Dumnezeul lor” sau: „și el va fi cu ei”. și el, Dumnezeu cu ei, va fi Dumnezeul lor. 4El va șterge orice lacrimă din ochii lor, iar moarte nu va mai fi. Nu va mai fi nici plâns, nici țipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi#21,4 În loc de „lucrurile dintâi”, Còdex Sinaíticus are „oile”, dar este evidentă confuzia între „pròta” (= „dintâi”) și „pròbata” (= „oi”). au trecut”.
5Cel care șade pe tron a zis: „Iată, le fac pe toate noi” și#21,5 În unele manuscrise se adaugă: „îmi”. spune: „Scrie că acestea sunt cuvinte adevărate și vrednice de crezare#21,5 Lit.: „credibile și adevărate”.!”. 6Iar mie mi-a zis: „S-au împlinit. Eu sunt alfa și omega, începutul și sfârșitul. Celui care este însetat, eu îi voi da în dar din izvorul apei vieții. 7Cel care învinge va moșteni acestea. Eu îi voi fi lui Dumnezeu, iar el îmi va fi fiu”. 8Iar partea celor lași, necredincioși, abominabili, criminali, desfrânați, vrăjitori, idolatri și a tuturor mincinoșilor este în lacul care arde cu foc și pucioasă și aceasta este moartea cea de-a doua”.
Ierusalímul ceresc
9Și a venit unul dintre cei șapte îngeri care aveau cele șapte cupe pline cu cele șapte plăgi de pe urmă și a vorbit cu mine, spunându-mi: „Vino și-ți voi arăta Mireasa, soția Mielului!”. 10Și m-a luat în duh pe un munte mare și înalt și mi-a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalímul, care cobora din cer, de la Dumnezeu. 11Ea avea gloria lui Dumnezeu. Splendoarea ei era ca a unei pietre de mare preț, ca a unei pietre de iaspis cristalin. 12Ea avea un zid mare și înalt, cu douăsprezece porți, iar deasupra porților erau doisprezece îngeri și numele înscrise, care sunt numele celor douăsprezece triburi ale fiilor lui Israél: 13la răsărit, trei porți; la miazănoapte, trei porți; la miazăzi, trei porți și la apus, trei porți. 14Iar zidul cetății avea douăsprezece temelii, și pe ele erau douăsprezece nume ale celor doisprezece apostoli ai Mielului.
15Iar cel care vorbea cu mine avea ca măsură o trestie#21,15 După Ez 40,5 (ebr.: „qānè”; LXX: „kalamos”), trestia are o lungime de 6 coți și 6 palme, adică 3,65 m. de aur ca să măsoare cetatea, porțile ei și zidul ei. 16Cetatea este așezată sub formă de pătrat: lungimea, lățimea și înălțimea sunt aceleași. El a măsurat cetatea cu trestia: [are] douăsprezece mii de stádii. Lungimea, lățimea și înălțimea sunt aceleași. 17Apoi a măsurat zidul ei: are o sută patruzeci și patru de coți#21,17 Nu se poate reconstrui nici măcar imaginar dimensiunea și forma noului Ierusalím (latura cubului ar măsura peste 2.000 km, grosimea zidurilor ar fi de 62,36 m). Simbolul repetat sau înmulțit arată o insistență parcă niciodată satisfăcută a autorului asupra maximului perfecțiunii realizabile (forma cubică și dimensiunile colosale ar spune că „Dumnezeu nu putea face mai mult!”)., după măsura oamenilor, care este și a îngerului. 18Înfrumusețarea zidului ei era [făcută] cu iaspis, iar cetatea era din aur curat, asemenea cristalului curat. 19Temeliile zidului cetății sunt alcătuite în întregime din tot felul de pietre prețioase:#21,19 Iàspis, piatră semiprețioasă; poate avea diferite culori, aici este subînțeles verdele. Safír, piatră prețioasă, varietate de corindon (oxid natural de aluminiu cu duritate apropiată de aceea a diamantului), de culoare albastră. Calcedòniu, piatră semiprețioasă; aici, o varietate de roșu. Smarald, piatră prețioasă, varietate de corindon, de culoare verde. Sardònix, piatră semiprețioasă, varietate de calcedoniu, cu dungi roșii sau maro. Cornalína, piatră semiprețioasă, varietate de calcedoniu, de un roșu închis străveziu. Crisolít, piatră fină, varietate de peridot, de un verde-gălbui. Beríl, piatră semiprețioasă, varietate de calcedoniu, de culoare verde. Topàz, piatră prețioasă, varietate de corindon cristalizat în romb, de culoare galben-aurie. Crisopàzul, piatră semiprețioasă, varietate de calcedoniu, de culoare verde (în Antichitate, termenul indica piatra de topaz). Iacínt, piatră semiprețioasă, de un galben-roșiatic. Ametíst, piatră semiprețioasă, varietate de cuarț, de culoare violetă. prima temelie din iaspis; a doua, din safir; a treia, din calcedoniu; a patra, din smarald; 20a cincea, din sardonix; a șasea, din cornalină; a șaptea, din crisolit; a opta, din beril; a noua, din topaz; a zecea, din crisopaz; a unsprezecea, din iacint; a douăsprezecea, din ametist. 21Cele douăsprezece porți erau douăsprezece mărgăritare, fiecare poartă era [făcută] dintr-un singur mărgăritar. Iar piața cetății era din aur curat, transparent precum cristalul#21,21 Prin indicarea detaliată, autorul nu dă o semnificație simbolică deosebită tuturor acestor pietre prețioase, ci accentuează prețiozitatea (de doisprezece), care indică valoarea divină a cetății..
22Nu am văzut în ea niciun templu, pentru că Domnul Dumnezeu Cel Atotputernic este templul ei și Mielul. 23Cetatea nu are nevoie de soare și nici de lună ca s-o lumineze, căci gloria lui Dumnezeu o luminează, iar făclia ei este Mielul. 24Neamurile vor umbla în lumina ei, iar regii pământului îi vor aduce gloria lor. 25Porțile ei nu se vor închide ziua, pentru că acolo nu va mai fi noapte. 26Și vor aduce în ea gloria și cinstea neamurilor. 27Nu va intra în ea nimic impur, nici cel care săvârșește lucruri abominabile și nici cel mincinos, ci numai cei care sunt scriși în cartea vieții Mielului. #Is 65,17; 66,22 #2Pt 3,13 #Ap 20,11 #Is 61,10; 65,18 #Gal 4,26 #Ap 3,12 #Is 52,1 #Os 2,16 #Ap 19,17; 20,9 șu #Lev 26,11-12 #Ez 37,27 #Zah 2,14 #In 1,14 #Ap 7,15 #Is 7,14; 8,8 #Mt 1,24 #Is 25,8; 35,10; 65,19 #Ap 7,17 #Is 43,19 #2Cor 5,17 #Dan 8,26 #Ap 19,9; 22,6 #1,8; 22,13 #Is 55,1 #In 4,10.14; 7,37 #Ap 7,17; 22,17 #2Sam 7,14 #Ps 2,7; 89,27-28 #Evr 1,4-5 #22,15 #14,10; 20,10 #2,11; #20,6.14 #15,1; 17,1 #19,7; 21,2 #Ez 40,2 #Is 60,1-2 #Ez 48,31-35 #Ef 2,20 #Ez 40,3 #Zah 2,5-6 #Ap 11,1 #Is 54,11-12 #In 2,19-21 #Ap 21,3; 22,3 #Is 60,1.19 #Is 42,2-4 #Is 60,11 #Is 35,8; 52,1 #Zah 13,1-2 #Dan 12,1 #Ap 3,5; 13,8; 17,8; 20,12.15
Selectat acum:
Apocalipsul 21: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași