Cântarea cântărilor 1
1
I. TITLU ȘI PROLOG#1,0 Ct 1,1-4 dau tema generală a poemelor care urmează; au deja tonul gingășiei care va domina întreaga culegere. Trecerile bruște de la persoana a III-a la cea de-a II-a se întâlnesc și în poemele de iubire egiptene. Iubitul este absent, dar este prezent în inima iubitei sale, căreia i se asociază prietenele ei (v. 4b), fiice ale Ierusalímului (Ct 1,5; cf. Ps 45,8-9.15-16).
1Cântarea Cântărilor,
care este a lui Solomón.
Dorința iubirii
2Să mă sărute cu sărutările gurii lui!
Căci dezmierdările#1,2 Termenul ebraic are semnificația precisă a manifestărilor exterioare de iubire între îndrăgostiți. Vinul este dulce și îmbătător; de aceea este potrivit pentru a simboliza orice plăcere a vieții, ca în Is 22,13; Ps 104,15; Qoh 2,3, și, de aceea, este amintit deseori pentru miresme (cf. Am 6,6; Înț 2,7). tale
sunt mai bune decât vinul,
3miresmele#1,3 Lit.: „untdelemnul”; se subînțelege aici cel amestecat cu arome. tale sunt plăcute pentru miros,
mireasmă revărsată, numele tău#1,3 Numele exprimă esența ființei. În ebraică, este un joc de cuvinte între „šem” (= „nume”), „šemen” (= „untdelemn, mireasmă”), „šᵊlōmò” (= „Solomòn”) și „yᵊrûšālaim” (= „Ierusalím”). :
de aceea te iubesc tinerele#1,3 Este vorba de tinerele femei, măritate sau nu, care pot avea copii, dar nu au încă (cf. Gen 24,43; Ex 2,8; Is 7,14; Ps 30,19; 68,26). .
4Trage-mă după tine și să fugim!
Să mă ducă regele#1,4 Apelativul „rege” revine în v. 12 și în 7,6 pentru a-l desemna pe iubit și îi este aplicat lui Solomòn în Ct 3,9.11. Desemnată ca „fiică de nobil” în 7,2, ea nu este numită niciodată „regină”. În lectura teologică a poemului, referința este la regele lui Israèl, Yhwh, adevăratul și singurul rege, care umple întreaga istorie a poporului ales (Is 6,11; Ier 3,17; Ez 20,40-41; 37,26-28; 43,7-9). în camerele#1,4 Cuvântul ebraic folosit aici se referă, în special, la camera nupțială, ca în Ct 3,4; Il 2,16, sau la o cameră strict privată (cf. Gen 43,30; Jud 15,1). În 1Cr 28,11, devine termenul tehnic pentru camera cea mai sacră a templului. sale!
Ne vom bucura și ne vom veseli cu tine, ne vom aminti de dezmierdările tale
mai mult decât de vin!
Pe bună dreptate ele te iubesc!
II. PRIMUL POEM
Prezentare
5Sunt neagră#1,5 Este culoarea bronzată din cauza lucrărilor agricole la care este obligată (Ct 1,6); este comparată cu corturile negre ale beduinilor, care sunt țesute din păr de capră. Poeții arabi din vechime pun în lumină contrastul dintre culoarea albă a fetelor nobile și cea a sclavelor, care se ocupă cu munca la câmp. și frumoasă,
fiice ale Ierusalímului#1,5 Expresia apare des în Cântarea Cântărilor (2,7; 3,5.11; 5,8.16; 8,14) și se referă fie la prietenele tinerei, care-i stau aproape în timpul nunții, invitate la ritul nupțial, fie la femeile din haremul regal, în care ea este femeia cea mai iubită. În alte contexte, expresia se referă la suburbiile Ierusalímului (cf. Is 4,4; 49,20-21; Ez 19,2.10; 23,2; Os 2,4-7). ,
precum corturile din Chedár
și precum perdelele#1,5 Termenul ebraic este folosit în sens tehnic în textele sacerdotale din Pentateùh (Ex 26,1-6; 36,8-17; Num 4,25) pentru a face referință la corturi sau la draperiile de in care trebuiau să înfrumusețeze Cortul Alianței în pustiu și pe care Solomòn le-a folosit pentru a împodobi templul și casa construite de el. lui Solomón.
6Nu vă uitați că sunt neagră,
căci m-a bronzat#1,6 Lit.: „m-a căutat cu privirea”. soarele!
Fiii mamei mele s-au mâniat pe mine, m-au pus să păzesc viile,
dar via mea nu am păzit-o#1,6 Trecere de la sensul real la sensul simbolic, întrucât via reprezintă fiica iubită (cf. Ct 1,14; 2,15; 7,13; 8,11-12), comparată totodată cu o grădină (Ct 4,12), cu o floare (cf. Ct 2,1-2), dar și cu un animal (cf. Ct 1,9; 2,14), cu un izvor (cf. Ct 4,12), cu o cetate (cf. Ct 6,4) sau cu o stea (cf. Ct 6,10). .
7Fă-mi cunoscut, tu,
cel pe care sufletul meu îl iubește,
unde paști [turma]#1,7 Exact aceleași cuvinte din Gen 37,16. Cadrul este cel al unei idile bucolice (cf. Iacòb și Rahèla, Gen 29,1-12). Tema separării și a căutării se găsește în toată literatura de dragoste, tot atât de frecvent sau poate și mai mult decât cea a prezenței și a posedării. În Cântarea Cântărilor se găsește și în 3,1-4; 4,8; 5,2-8; 6,1.
și unde o faci să se odihnească!
De ce să rătăcesc#1,7 Rădăcina ebraică a cuvântului poate să însemne și „învăluită, acoperită”, din cauza durerii sau pentru a nu fi considerată o prostituată (cf. Gen 38,14).
pe lângă turmele tovarășilor tăi?
Corul
8Dacă nu știi,
o, tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieși pe urmele turmei
și paște-ți iezii lângă locuințele păstorilor!
Viziune de iubire
9Cu iapa#1,9 Iapa de la carele Faraònului era lăudată pentru frumusețea ei, pentru mersul maiestuos, pentru coama bogată și pentru îmbrăcămintea luxoasă. de la carele Faraónului
te asemăn, prietenă a mea!
10Cât sunt de frumoși obrajii tăi
între lănțișoare
și gâtul tău, între șiraguri de perle!
11Lănțișoare de aur vom face pentru tine,
cu bobițe de argint.
Întâlnire
12Cât timp regele este la masă#1,12 Lit.: „în cercul lui”. Termenul poate să indice scaunele care înconjurau masa pentru ospăț sau cortegiul care înconjoară cuplul. ,
nardul#1,12 Plantă aromatică, de origine indiană, folosită de îndrăgostiți. Este legată și de cultul fertilității. Parfumurile simbolizează atracția tânărului (mir, Ct 1,13; 5,13; hena, Ct 1,14; balsamul, Ct 5,13 și mirodenia, Ct 8,2) și a fetei (mir, Ct 4,14; 5,1.5; hena, Ct 4,13; balsamul, Ct 4,10.14; nardul Ct 1,12 și, împreună cu șofranul și scorțișoara, aloea și tămâia, Ct 4,14 etc.). meu își răspândește#1,12 Lit.: „își dă”. mirosul.
13Iubitul meu este ca un săculeț de mir,
între sânii mei se odihnește.
14Iubitul meu este pentru mine
ca un ciorchine de hena#1,14 „Lawsònia Spinòsa” sau „àlba”, arbust cu miros pătrunzător și flori albe în formă de ciorchine, folosite pentru podoabele femeiești.
din viile din En-Ghédi#1,14 Adică „Izvorul iedului”, mică localitate pe malul de vest al Mării Moarte, la circa 30 de km sud de Qumràn. .
15Iată-te, ești frumoasă, prietenă a mea;
iată-te, ești frumoasă,
cu ochii de porumbiță!
16Iată-te, ești frumos, iubitul meu,
ba chiar încântător,
iar patul#1,16 Lit.: „divanul”. nostru este verdeața!
17Cedrii sunt grinzile casei noastre
și chiparoșii#1,17 Cedrul și chiparosul au constituit materialele folosite pentru marile construcții ale lui Solomòn pe Òfel, mai exact pentru casa regală, pentru templu și pentru Pădurea Libànului (cf. 1Rg 5,22-24; 6,15,34; 2Cr 2,7; 3,5; Ier 22,6-7.23; Ez 17,3.22-23). , tavanul nostru. #4,10; Qoh 2,3 #Is 9,2; 25,9; 66,10; Zah 10,7 #2,7; 3,5.11; 5,8; 8,4 #8,8 #3,1-4 #Gen 37,16 #In 20,1s; Ier 31,22 #Is 63,13; Înț 19,9 #5,13 #4,4; 7,5 #5,8-10; Ez 8,14 #1Sam 24,1-2 #2,14; 4,7; 5,9; 6,9; 7,7 #4,1; 5,12
Selectat acum:
Cântarea cântărilor 1: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Cântarea cântărilor 1
1
I. TITLU ȘI PROLOG#1,0 Ct 1,1-4 dau tema generală a poemelor care urmează; au deja tonul gingășiei care va domina întreaga culegere. Trecerile bruște de la persoana a III-a la cea de-a II-a se întâlnesc și în poemele de iubire egiptene. Iubitul este absent, dar este prezent în inima iubitei sale, căreia i se asociază prietenele ei (v. 4b), fiice ale Ierusalímului (Ct 1,5; cf. Ps 45,8-9.15-16).
1Cântarea Cântărilor,
care este a lui Solomón.
Dorința iubirii
2Să mă sărute cu sărutările gurii lui!
Căci dezmierdările#1,2 Termenul ebraic are semnificația precisă a manifestărilor exterioare de iubire între îndrăgostiți. Vinul este dulce și îmbătător; de aceea este potrivit pentru a simboliza orice plăcere a vieții, ca în Is 22,13; Ps 104,15; Qoh 2,3, și, de aceea, este amintit deseori pentru miresme (cf. Am 6,6; Înț 2,7). tale
sunt mai bune decât vinul,
3miresmele#1,3 Lit.: „untdelemnul”; se subînțelege aici cel amestecat cu arome. tale sunt plăcute pentru miros,
mireasmă revărsată, numele tău#1,3 Numele exprimă esența ființei. În ebraică, este un joc de cuvinte între „šem” (= „nume”), „šemen” (= „untdelemn, mireasmă”), „šᵊlōmò” (= „Solomòn”) și „yᵊrûšālaim” (= „Ierusalím”). :
de aceea te iubesc tinerele#1,3 Este vorba de tinerele femei, măritate sau nu, care pot avea copii, dar nu au încă (cf. Gen 24,43; Ex 2,8; Is 7,14; Ps 30,19; 68,26). .
4Trage-mă după tine și să fugim!
Să mă ducă regele#1,4 Apelativul „rege” revine în v. 12 și în 7,6 pentru a-l desemna pe iubit și îi este aplicat lui Solomòn în Ct 3,9.11. Desemnată ca „fiică de nobil” în 7,2, ea nu este numită niciodată „regină”. În lectura teologică a poemului, referința este la regele lui Israèl, Yhwh, adevăratul și singurul rege, care umple întreaga istorie a poporului ales (Is 6,11; Ier 3,17; Ez 20,40-41; 37,26-28; 43,7-9). în camerele#1,4 Cuvântul ebraic folosit aici se referă, în special, la camera nupțială, ca în Ct 3,4; Il 2,16, sau la o cameră strict privată (cf. Gen 43,30; Jud 15,1). În 1Cr 28,11, devine termenul tehnic pentru camera cea mai sacră a templului. sale!
Ne vom bucura și ne vom veseli cu tine, ne vom aminti de dezmierdările tale
mai mult decât de vin!
Pe bună dreptate ele te iubesc!
II. PRIMUL POEM
Prezentare
5Sunt neagră#1,5 Este culoarea bronzată din cauza lucrărilor agricole la care este obligată (Ct 1,6); este comparată cu corturile negre ale beduinilor, care sunt țesute din păr de capră. Poeții arabi din vechime pun în lumină contrastul dintre culoarea albă a fetelor nobile și cea a sclavelor, care se ocupă cu munca la câmp. și frumoasă,
fiice ale Ierusalímului#1,5 Expresia apare des în Cântarea Cântărilor (2,7; 3,5.11; 5,8.16; 8,14) și se referă fie la prietenele tinerei, care-i stau aproape în timpul nunții, invitate la ritul nupțial, fie la femeile din haremul regal, în care ea este femeia cea mai iubită. În alte contexte, expresia se referă la suburbiile Ierusalímului (cf. Is 4,4; 49,20-21; Ez 19,2.10; 23,2; Os 2,4-7). ,
precum corturile din Chedár
și precum perdelele#1,5 Termenul ebraic este folosit în sens tehnic în textele sacerdotale din Pentateùh (Ex 26,1-6; 36,8-17; Num 4,25) pentru a face referință la corturi sau la draperiile de in care trebuiau să înfrumusețeze Cortul Alianței în pustiu și pe care Solomòn le-a folosit pentru a împodobi templul și casa construite de el. lui Solomón.
6Nu vă uitați că sunt neagră,
căci m-a bronzat#1,6 Lit.: „m-a căutat cu privirea”. soarele!
Fiii mamei mele s-au mâniat pe mine, m-au pus să păzesc viile,
dar via mea nu am păzit-o#1,6 Trecere de la sensul real la sensul simbolic, întrucât via reprezintă fiica iubită (cf. Ct 1,14; 2,15; 7,13; 8,11-12), comparată totodată cu o grădină (Ct 4,12), cu o floare (cf. Ct 2,1-2), dar și cu un animal (cf. Ct 1,9; 2,14), cu un izvor (cf. Ct 4,12), cu o cetate (cf. Ct 6,4) sau cu o stea (cf. Ct 6,10). .
7Fă-mi cunoscut, tu,
cel pe care sufletul meu îl iubește,
unde paști [turma]#1,7 Exact aceleași cuvinte din Gen 37,16. Cadrul este cel al unei idile bucolice (cf. Iacòb și Rahèla, Gen 29,1-12). Tema separării și a căutării se găsește în toată literatura de dragoste, tot atât de frecvent sau poate și mai mult decât cea a prezenței și a posedării. În Cântarea Cântărilor se găsește și în 3,1-4; 4,8; 5,2-8; 6,1.
și unde o faci să se odihnească!
De ce să rătăcesc#1,7 Rădăcina ebraică a cuvântului poate să însemne și „învăluită, acoperită”, din cauza durerii sau pentru a nu fi considerată o prostituată (cf. Gen 38,14).
pe lângă turmele tovarășilor tăi?
Corul
8Dacă nu știi,
o, tu, cea mai frumoasă dintre femei, ieși pe urmele turmei
și paște-ți iezii lângă locuințele păstorilor!
Viziune de iubire
9Cu iapa#1,9 Iapa de la carele Faraònului era lăudată pentru frumusețea ei, pentru mersul maiestuos, pentru coama bogată și pentru îmbrăcămintea luxoasă. de la carele Faraónului
te asemăn, prietenă a mea!
10Cât sunt de frumoși obrajii tăi
între lănțișoare
și gâtul tău, între șiraguri de perle!
11Lănțișoare de aur vom face pentru tine,
cu bobițe de argint.
Întâlnire
12Cât timp regele este la masă#1,12 Lit.: „în cercul lui”. Termenul poate să indice scaunele care înconjurau masa pentru ospăț sau cortegiul care înconjoară cuplul. ,
nardul#1,12 Plantă aromatică, de origine indiană, folosită de îndrăgostiți. Este legată și de cultul fertilității. Parfumurile simbolizează atracția tânărului (mir, Ct 1,13; 5,13; hena, Ct 1,14; balsamul, Ct 5,13 și mirodenia, Ct 8,2) și a fetei (mir, Ct 4,14; 5,1.5; hena, Ct 4,13; balsamul, Ct 4,10.14; nardul Ct 1,12 și, împreună cu șofranul și scorțișoara, aloea și tămâia, Ct 4,14 etc.). meu își răspândește#1,12 Lit.: „își dă”. mirosul.
13Iubitul meu este ca un săculeț de mir,
între sânii mei se odihnește.
14Iubitul meu este pentru mine
ca un ciorchine de hena#1,14 „Lawsònia Spinòsa” sau „àlba”, arbust cu miros pătrunzător și flori albe în formă de ciorchine, folosite pentru podoabele femeiești.
din viile din En-Ghédi#1,14 Adică „Izvorul iedului”, mică localitate pe malul de vest al Mării Moarte, la circa 30 de km sud de Qumràn. .
15Iată-te, ești frumoasă, prietenă a mea;
iată-te, ești frumoasă,
cu ochii de porumbiță!
16Iată-te, ești frumos, iubitul meu,
ba chiar încântător,
iar patul#1,16 Lit.: „divanul”. nostru este verdeața!
17Cedrii sunt grinzile casei noastre
și chiparoșii#1,17 Cedrul și chiparosul au constituit materialele folosite pentru marile construcții ale lui Solomòn pe Òfel, mai exact pentru casa regală, pentru templu și pentru Pădurea Libànului (cf. 1Rg 5,22-24; 6,15,34; 2Cr 2,7; 3,5; Ier 22,6-7.23; Ez 17,3.22-23). , tavanul nostru. #4,10; Qoh 2,3 #Is 9,2; 25,9; 66,10; Zah 10,7 #2,7; 3,5.11; 5,8; 8,4 #8,8 #3,1-4 #Gen 37,16 #In 20,1s; Ier 31,22 #Is 63,13; Înț 19,9 #5,13 #4,4; 7,5 #5,8-10; Ez 8,14 #1Sam 24,1-2 #2,14; 4,7; 5,9; 6,9; 7,7 #4,1; 5,12
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași