Tobia 4
4
III. CĂLĂTORIA LA ECBATÁNA
1În acea zi, Tobít și-a adus aminte de argintul pe care i-l încredințase lui Gabaél din Raghés#4,1 Raghès, cetate la sud de Marea Caspică, la 13 km sud-vest de Teheràn, la 1.000 de km de Niníve, spre răsărit. Este localizată astăzi în situl arheologic numit Rài. În Idt 1,6, localitatea este numită Ragàu. din Média. 2Și-a zis în inima lui: „Iată, eu mi-am cerut moartea; oare nu ar fi bine să-l chem pe Tobía, fiul meu, și să-i spun de acest argint înainte să mor?”. 3L-a chemat pe Tobía, fiul său, iar el a mers la dânsul. Și i-a spus#4,3 Tob 4,3-19 aparțin genului literar biblic „testament”, care are drept scop încredințarea moștenirii spirituale transmisă înainte de moarte. Colecția de maxime adunate aici reflectă cu exactitate pietatea unei comunități ebraice din diaspora (Gen 49,1 șu; Dt 33,1 șu; 1Mac 2,49 șu).:
„Înmormântează-mă cum se cuvine#4,3 Lit.: „frumos”.! Cinstește-o pe mama ta#4,3 Este exprimată preocuparea gingașă pentru o văduvă care va depinde la bătrânețe de fiul ei (cf. Ex 20,22; Prov 32,22; Sir 3,5; Mt 15,4). și nu o părăsi pe mama ta în toate zilele ei; fă ceea ce este plăcut înaintea ei și nu-i întrista sufletul prin nimic#4,3 Lit.: „prin nicio lucrare”.! 4Amintește-ți de ea, copile#4,4 Repetarea frecventă a acestui termen este tipică scrierilor sapiențiale (cf. Prov 1,8-10.15; 2,1 etc.)., căci a văzut multe pericole cât timp erai în sânul ei, iar când va muri, îngroap-o lângă mine, în același mormânt#4,4 Soțul și soția trebuie să se odihnească în același mormânt, la fel ca patriarhii Abrahàm și Sàra (Gen 25,10), Isàac și Rebèca, Iacòb și Lèa (Gen 49,31).!
5În toate zilele tale, adu-ți aminte de Domnul, copile, și nu-ți dori să păcătuiești și să încalci poruncile lui: fă ce-i drept în toate zilele vieții tale și nu umbla pe căile nedreptății! 6Căci celor care împlinesc adevărul le va merge#4,6 Lit.: „le va fi dat bine în lucrările lor”. Este o declarație extraordinară în gura unuia a cărui experiență contrazice un astfel de act de credință. Oricum, a face binele este întotdeauna o garanție a reușitei (Tob 1,12-13; 4,21; cf. Dt 8,18; Ps 1,3). bine în toate lucrările lor.
7Iar celor care săvârșesc dreptatea dă#4,7 Textul următor, scris în italic (7b-18), lipsește din Codex Sinaiticus și este refăcut după Codices Vaticanus et Alexandrinus.-le pomană din bunurile tale și ochiul tău să nu ezite când dai de pomană! Nu-ți întoarce fața de la niciun sărac și nici fața lui Dumnezeu nu se va întoarce de la tine! 8După cum ai, după mulțimea [bunurilor], dă de pomană: dacă ai puțin, după puținul acela nu te teme să dai de pomană! 9Căci îți vei aduna o frumoasă comoară pentru ziua strâmtorării. 10Căci pomana te scapă de la moarte și nu te lasă să intri în întuneric. 11Pomana este un dar bun pentru cei care o fac în fața Celui Preaînalt#4,11 Grija față de cei săraci este anume descrisă de Dt 15,7-11 și este una dintre practicile constante ale pietății ebraice: cf. Ps 112,9; Prov 19,17; 28,27; Sir 3,30–4,10; 29,8-13; Mt 6,1-4; 19,21 și par.; Lc 11,41; 12,33; 19,8; In 13,29; Fap 9,36; 10,2; 2Cor 9,9; Gal 2,10..
12 Ferește-te, copile, de orice desfrânare # 4,12 Termenul lasă să se înțeleagă semnificația de imoralitate, prostituție (cf. Prov 6,29-32), dar este vorba, înainte de toate, despre căsătoriile interzise de legislația mozaică (Lev 18,6-18; cf. Mt 5,32; Fap 15,20). și, înainte de toate, ia-ți soție din descendența părinților tăi: nu-ți lua femeie străină, care nu e din tribul tatălui tău, căci suntem fiii profeților # 4,12 Termenul este aplicat aici patriarhilor (cf. Ps 105,15) și poate fi aplicat oamenilor din Vechiul Testament care au avut relații speciale cu Dumnezeu, devenind în felul acesta intermediarii lui. Nóe, Abrahám, Isáac și Iacób. Amintește-ți, copile, că părinții noștri din vechime și-au luat soții dintre rudele # 4,12 Lit.: „surorile”. Abrahàm a luat-o de soție pe Sàra, sora vitregă (Gen 20,12); Isàac avea aceiași strămoși cu soția Rebèca (Gen 24,4); Lèa și Rahèla erau verișoare ale lui Iacòb (Gen 28,2). Vechiul Testament nu vorbește despre soția lui Noe, dar din Cartea Jubileelor, o carte apocrifă contemporană cu Tobía, se știe că s-a căsătorit cu verișoara lui. lor și au fost binecuvântați în fiii lor; descendența lor va moșteni pământul # 4,12 Această expresie însemna la început ocuparea Palestinei ca țară a făgăduinței (Gen 15,7-8; 22,17; Dt 4,22); mai apoi a început să arate orice tip de binecuvântare considerată ca o răsplată a fidelității față de Dumnezeu și de lege (Ps 37,9.11.22); în sfârșit, conceptul s-a spiritualizat și arată dobândirea împărăției mesianice (Is 60,21; 61,4-9). În Noul Testament, expresia semnifică împărăția lui Dumnezeu (Mt 5,4). ! 13Acum, copile, iubește-i pe frații tăi și nu te mândri#4,13 În Prov 8,13; 16,18; 29,12; Sir 10,12-13, mândria este prezentată ca fiind cauza pierderii materiale și morale.în inima ta față de frații tăi, de fiii și de fiicele poporului tău încât să nu-ți iei soție de la ei. Pentru că în mândrie este pieire și tulburare multă. În lene este lipsă și nevoie mare; lenea este mama foamei.
14 Nu lăsa să aștepte # 4,14 Lev 19,13 poruncește să nu se rețină plata muncitorului până în dimineața următoare, iar Dt 24,15 spune că salariul trebuia dat muncitorului în aceeași zi, înainte de asfințit (cf. Gen 22,13). plata niciunul dintre cei care muncesc pentru tine, ci dă-le-o imediat! Iar dacă îl vei sluji pe Dumnezeu, și ție ți se va da răsplată. Ferește-te, copile, în toate lucrările tale și fii bine-crescut # 4,14 Termenul grec implică și instruirea civilă și profană. în orice situație! 15Ce urăști, tu să nu faci nimănui!#4,15 Este formulată pentru prima și singura dată în Vechiul Testament, în formă negativă, regula de aur a vieții morale. Se găsește și în Înțelepciunea lui Ahicàr. Să nu bei vin până când te îmbeți și să lași beția să meargă pe drum cu tine!
16 Dă din pâinea ta celui înfometat și din hainele tale celui gol! Ceea ce îți prisosește, dă de pomană și ochiul tău să nu privească cu dispreț când dai de pomană! 17Adu din pâinea ta pe mormântul celor drepți#4,17 Versetul surprinde, întrucât pare să fie în contrast cu prescrierea din Dt 26,14 și Sir 30,18 care interzice oferirea sacrificiilor funerare pe mormintele celor morți și oferirea mâncărurilor pentru întreținerea celor răposați. Tobít nu-l sfătuiește pe fiul său să facă oferte morților, ci să facă pomană în cinstea lor (cf. 2Sam 3,25; Ier 16,7; Ez 24,17): este vorba de banchetul funerar care avea scopul de a consola rudele răposatului după postul ritual., dar nu le da păcătoșilor!
18 Caută sfat de la orice înțelept și nu disprețui niciun sfat folositor! 19Domnul le va da gânduri bune și pe cine vrea, Domnul îl coboară până în adâncul lăcașului morților. Acum, copile, amintește-ți aceste porunci și nu le lăsa să se șteargă din inima ta!
20Acum, copile, îți fac cunoscut că i-am încredințat zece talánți de argint lui Gabaél, [fiul] lui Gabrí,#4,20 În Tob 1,14 fusese prezentat ca fratele lui Gabri. la Raghés, în Média. 21Nu te teme, copile, că am devenit săraci: tu ai multe bogății dacă te temi de Dumnezeu, fugi de orice păcat și fă ce este bine înaintea Domnului, Dumnezeului tău!”. #1,14 #3,6 #Ex 20,12; Dt 5,16; Mt 15,4 #Prov 23,22 #Sir 7,27 #13,6; In 3,21 #4,16; Dt 15,10; 2Cor 9,7 #Prov 19,17; Sir 4,4 #Sir 35,9; 2Cor 8,11-13 #Mt 6,20; 1Tim 6,19 #12,9; Sir 3,30; 29,12 #Sir 35,2 #Mt 5,32; 19,9; Fap 15,20.29 #1,9 #Ps 37,22 #Prov 16,18 #12,1; Lev 19,13; Dt 24,15 #Sir 35,10 #Mt 7,12; Lc 6,31 #Prov 23,20.31 #1,17 #4,7 #Ier 16,7 #Sir 12,4-5.7 #Prov 12,15; 13,10 #14,8-9; Ps 34,2 #Prov 3,6; 16,3 #Dt 4,6 #13,2; 1Sam 2,6-7; Ps 75,8 #1,14
Selectat acum:
Tobia 4: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Tobia 4
4
III. CĂLĂTORIA LA ECBATÁNA
1În acea zi, Tobít și-a adus aminte de argintul pe care i-l încredințase lui Gabaél din Raghés#4,1 Raghès, cetate la sud de Marea Caspică, la 13 km sud-vest de Teheràn, la 1.000 de km de Niníve, spre răsărit. Este localizată astăzi în situl arheologic numit Rài. În Idt 1,6, localitatea este numită Ragàu. din Média. 2Și-a zis în inima lui: „Iată, eu mi-am cerut moartea; oare nu ar fi bine să-l chem pe Tobía, fiul meu, și să-i spun de acest argint înainte să mor?”. 3L-a chemat pe Tobía, fiul său, iar el a mers la dânsul. Și i-a spus#4,3 Tob 4,3-19 aparțin genului literar biblic „testament”, care are drept scop încredințarea moștenirii spirituale transmisă înainte de moarte. Colecția de maxime adunate aici reflectă cu exactitate pietatea unei comunități ebraice din diaspora (Gen 49,1 șu; Dt 33,1 șu; 1Mac 2,49 șu).:
„Înmormântează-mă cum se cuvine#4,3 Lit.: „frumos”.! Cinstește-o pe mama ta#4,3 Este exprimată preocuparea gingașă pentru o văduvă care va depinde la bătrânețe de fiul ei (cf. Ex 20,22; Prov 32,22; Sir 3,5; Mt 15,4). și nu o părăsi pe mama ta în toate zilele ei; fă ceea ce este plăcut înaintea ei și nu-i întrista sufletul prin nimic#4,3 Lit.: „prin nicio lucrare”.! 4Amintește-ți de ea, copile#4,4 Repetarea frecventă a acestui termen este tipică scrierilor sapiențiale (cf. Prov 1,8-10.15; 2,1 etc.)., căci a văzut multe pericole cât timp erai în sânul ei, iar când va muri, îngroap-o lângă mine, în același mormânt#4,4 Soțul și soția trebuie să se odihnească în același mormânt, la fel ca patriarhii Abrahàm și Sàra (Gen 25,10), Isàac și Rebèca, Iacòb și Lèa (Gen 49,31).!
5În toate zilele tale, adu-ți aminte de Domnul, copile, și nu-ți dori să păcătuiești și să încalci poruncile lui: fă ce-i drept în toate zilele vieții tale și nu umbla pe căile nedreptății! 6Căci celor care împlinesc adevărul le va merge#4,6 Lit.: „le va fi dat bine în lucrările lor”. Este o declarație extraordinară în gura unuia a cărui experiență contrazice un astfel de act de credință. Oricum, a face binele este întotdeauna o garanție a reușitei (Tob 1,12-13; 4,21; cf. Dt 8,18; Ps 1,3). bine în toate lucrările lor.
7Iar celor care săvârșesc dreptatea dă#4,7 Textul următor, scris în italic (7b-18), lipsește din Codex Sinaiticus și este refăcut după Codices Vaticanus et Alexandrinus.-le pomană din bunurile tale și ochiul tău să nu ezite când dai de pomană! Nu-ți întoarce fața de la niciun sărac și nici fața lui Dumnezeu nu se va întoarce de la tine! 8După cum ai, după mulțimea [bunurilor], dă de pomană: dacă ai puțin, după puținul acela nu te teme să dai de pomană! 9Căci îți vei aduna o frumoasă comoară pentru ziua strâmtorării. 10Căci pomana te scapă de la moarte și nu te lasă să intri în întuneric. 11Pomana este un dar bun pentru cei care o fac în fața Celui Preaînalt#4,11 Grija față de cei săraci este anume descrisă de Dt 15,7-11 și este una dintre practicile constante ale pietății ebraice: cf. Ps 112,9; Prov 19,17; 28,27; Sir 3,30–4,10; 29,8-13; Mt 6,1-4; 19,21 și par.; Lc 11,41; 12,33; 19,8; In 13,29; Fap 9,36; 10,2; 2Cor 9,9; Gal 2,10..
12 Ferește-te, copile, de orice desfrânare # 4,12 Termenul lasă să se înțeleagă semnificația de imoralitate, prostituție (cf. Prov 6,29-32), dar este vorba, înainte de toate, despre căsătoriile interzise de legislația mozaică (Lev 18,6-18; cf. Mt 5,32; Fap 15,20). și, înainte de toate, ia-ți soție din descendența părinților tăi: nu-ți lua femeie străină, care nu e din tribul tatălui tău, căci suntem fiii profeților # 4,12 Termenul este aplicat aici patriarhilor (cf. Ps 105,15) și poate fi aplicat oamenilor din Vechiul Testament care au avut relații speciale cu Dumnezeu, devenind în felul acesta intermediarii lui. Nóe, Abrahám, Isáac și Iacób. Amintește-ți, copile, că părinții noștri din vechime și-au luat soții dintre rudele # 4,12 Lit.: „surorile”. Abrahàm a luat-o de soție pe Sàra, sora vitregă (Gen 20,12); Isàac avea aceiași strămoși cu soția Rebèca (Gen 24,4); Lèa și Rahèla erau verișoare ale lui Iacòb (Gen 28,2). Vechiul Testament nu vorbește despre soția lui Noe, dar din Cartea Jubileelor, o carte apocrifă contemporană cu Tobía, se știe că s-a căsătorit cu verișoara lui. lor și au fost binecuvântați în fiii lor; descendența lor va moșteni pământul # 4,12 Această expresie însemna la început ocuparea Palestinei ca țară a făgăduinței (Gen 15,7-8; 22,17; Dt 4,22); mai apoi a început să arate orice tip de binecuvântare considerată ca o răsplată a fidelității față de Dumnezeu și de lege (Ps 37,9.11.22); în sfârșit, conceptul s-a spiritualizat și arată dobândirea împărăției mesianice (Is 60,21; 61,4-9). În Noul Testament, expresia semnifică împărăția lui Dumnezeu (Mt 5,4). ! 13Acum, copile, iubește-i pe frații tăi și nu te mândri#4,13 În Prov 8,13; 16,18; 29,12; Sir 10,12-13, mândria este prezentată ca fiind cauza pierderii materiale și morale.în inima ta față de frații tăi, de fiii și de fiicele poporului tău încât să nu-ți iei soție de la ei. Pentru că în mândrie este pieire și tulburare multă. În lene este lipsă și nevoie mare; lenea este mama foamei.
14 Nu lăsa să aștepte # 4,14 Lev 19,13 poruncește să nu se rețină plata muncitorului până în dimineața următoare, iar Dt 24,15 spune că salariul trebuia dat muncitorului în aceeași zi, înainte de asfințit (cf. Gen 22,13). plata niciunul dintre cei care muncesc pentru tine, ci dă-le-o imediat! Iar dacă îl vei sluji pe Dumnezeu, și ție ți se va da răsplată. Ferește-te, copile, în toate lucrările tale și fii bine-crescut # 4,14 Termenul grec implică și instruirea civilă și profană. în orice situație! 15Ce urăști, tu să nu faci nimănui!#4,15 Este formulată pentru prima și singura dată în Vechiul Testament, în formă negativă, regula de aur a vieții morale. Se găsește și în Înțelepciunea lui Ahicàr. Să nu bei vin până când te îmbeți și să lași beția să meargă pe drum cu tine!
16 Dă din pâinea ta celui înfometat și din hainele tale celui gol! Ceea ce îți prisosește, dă de pomană și ochiul tău să nu privească cu dispreț când dai de pomană! 17Adu din pâinea ta pe mormântul celor drepți#4,17 Versetul surprinde, întrucât pare să fie în contrast cu prescrierea din Dt 26,14 și Sir 30,18 care interzice oferirea sacrificiilor funerare pe mormintele celor morți și oferirea mâncărurilor pentru întreținerea celor răposați. Tobít nu-l sfătuiește pe fiul său să facă oferte morților, ci să facă pomană în cinstea lor (cf. 2Sam 3,25; Ier 16,7; Ez 24,17): este vorba de banchetul funerar care avea scopul de a consola rudele răposatului după postul ritual., dar nu le da păcătoșilor!
18 Caută sfat de la orice înțelept și nu disprețui niciun sfat folositor! 19Domnul le va da gânduri bune și pe cine vrea, Domnul îl coboară până în adâncul lăcașului morților. Acum, copile, amintește-ți aceste porunci și nu le lăsa să se șteargă din inima ta!
20Acum, copile, îți fac cunoscut că i-am încredințat zece talánți de argint lui Gabaél, [fiul] lui Gabrí,#4,20 În Tob 1,14 fusese prezentat ca fratele lui Gabri. la Raghés, în Média. 21Nu te teme, copile, că am devenit săraci: tu ai multe bogății dacă te temi de Dumnezeu, fugi de orice păcat și fă ce este bine înaintea Domnului, Dumnezeului tău!”. #1,14 #3,6 #Ex 20,12; Dt 5,16; Mt 15,4 #Prov 23,22 #Sir 7,27 #13,6; In 3,21 #4,16; Dt 15,10; 2Cor 9,7 #Prov 19,17; Sir 4,4 #Sir 35,9; 2Cor 8,11-13 #Mt 6,20; 1Tim 6,19 #12,9; Sir 3,30; 29,12 #Sir 35,2 #Mt 5,32; 19,9; Fap 15,20.29 #1,9 #Ps 37,22 #Prov 16,18 #12,1; Lev 19,13; Dt 24,15 #Sir 35,10 #Mt 7,12; Lc 6,31 #Prov 23,20.31 #1,17 #4,7 #Ier 16,7 #Sir 12,4-5.7 #Prov 12,15; 13,10 #14,8-9; Ps 34,2 #Prov 3,6; 16,3 #Dt 4,6 #13,2; 1Sam 2,6-7; Ps 75,8 #1,14
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași