Evrei 6
6
1De aceea, să lăsăm#Filip. 3:12-14. Cap. 5:12. adevărurile începătoare ale lui Hristos și să mergem spre cele desăvârșite, fără să mai punem din nou temelia pocăinței de faptele moarte#Cap. 9:14. și a credinței în Dumnezeu, 2învățătura despre#Fapte 19:4,5. botezuri, despre#Fapte 8:14-17; 19:6. punerea mâinilor, despre învierea morților#Fapte 17:31,32. și despre#Fapte 24:25. Rom. 2:16. judecata veșnică. 3Și vom face lucrul acesta, dacă#Fapte 18:21. 1 Cor. 4:19. va voi Dumnezeu. 4Căci cei ce au fost luminați#Mat. 12:31,32. Cap. 10:26. 2 Pet. 2:20,21. 1 Ioan 5:16. odată și au gustat darul#Cap. 10:32. ceresc și s-au făcut părtași#Ioan 4:10; 6:32. Efes. 2:8. Duhului Sfânt 5și au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor#Gal. 3:2,5. Cap. 2:4., 6și care totuși au căzut, este cu neputință să fie înnoiți iarăși#Cap. 2:5. și aduși la pocăință, fiindcă#Cap. 10:29. ei răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit. 7Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el și rodește o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare#Ps. 65:10. de la Dumnezeu. 8Dar#Is. 5:6., dacă aduce spini și mărăcini, este lepădat și aproape să fie blestemat și sfârșește prin a i se pune foc. 9Măcar că vorbim astfel, preaiubiților, totuși de la voi așteptăm lucruri mai bune și care însoțesc mântuirea. 10Căci#Prov. 14:31. Mat. 10:42; 25:40. Ioan 13:20. Dumnezeu#Rom. 3:4. 2 Tes. 1:6,7. nu este nedrept ca să uite osteneala#1 Tes. 1:3. voastră și dragostea pe care ați arătat-o pentru Numele Lui, voi, care ați ajutorat#Rom. 15:25. 2 Cor. 8:4; 9:1,12. 2 Tim. 1:18. și ajutorați pe sfinți. 11Dorim însă ca fiecare#Cap. 3:6,14. din voi să arate aceeași râvnă, ca să păstreze până la sfârșit o#Col. 2:2. deplină nădejde, 12așa încât să nu vă leneviți, ci să călcați pe urmele celor ce, prin credință și răbdare, moștenesc#Cap. 10:36. făgăduințele. 13Dumnezeu, când a dat lui Avraam făgăduința, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decât El, S-a#Gen. 22:16,17. Ps. 105:9. Luca 1:73. jurat pe Sine Însuși 14și a zis: „Cu adevărat te voi binecuvânta și îți voi înmulți foarte mult sămânța.” 15Și astfel, fiindcă a așteptat cu răbdare, a dobândit făgăduința. 16Oamenii, ce-i drept, obișnuiesc să jure pe cineva mai mare; jurământul#Exod 22:11. este o chezășie care pune capăt oricărei neînțelegeri dintre ei. 17De aceea și Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moștenitorilor#Cap. 11:9. făgăduinței nestrămutarea#Rom. 11:29. hotărârii Lui, a venit cu un jurământ, 18pentru ca, prin două lucruri care nu se pot schimba și în care este cu neputință ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă#Cap. 12:1. înainte, 19pe care o avem ca o ancoră a sufletului; o nădejde tare și neclintită, care#Lev. 16:15. Cap. 9:7. pătrunde dincolo de perdeaua dinăuntrul Templului, 20unde#Cap. 4:14; 8:1; 9:24. Isus a intrat pentru noi ca înainte-mergător, când a fost făcut#Cap. 3:1; 5:6,10; 7:17. „Mare Preot în veac, după rânduiala lui Melhisedec”.
Selectat acum:
Evrei 6: VDC
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) și Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 1924, 2014
© copyright British and Foreign Bible Society and the Interconfessional Bible Society of Romania 1924, 2014