YouVersion
Pictograma căutare

Geneza 37:2-11

Geneza 37:2-11 EDCR

Aceasta este istoria familiei lui Iacov: Iosif, la vârsta de șaptesprezece ani, păștea turmele cu frații lui; tânărul acesta era cu fiii Bilhei și fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Iosif îi aducea tatălui lor vești rele despre ei. Israel îl iubea pe Iosif mai mult decât pe toți ceilalți fii ai săi, pentru că i se născuse la bătrânețe, și i‑a făcut o tunică frumos colorată. Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea pe el mai mult decât pe ei toți și au început să‑l urască. Și nu puteau să‑i spună nicio vorbă prietenoasă. Iosif a visat un vis și li l‑a istorisit fraților săi, care l‑au urât și mai mult. El le‑a zis: „Ia ascultați ce vis am visat! Se făcea că eram la legatul snopilor în mijlocul câmpului și, iată, snopul meu s‑a ridicat și a stat drept, iar snopii voștri l‑au înconjurat și s‑au plecat până la pământ înaintea snopului meu!” Frații săi i‑au zis: „Doar nu vei domni tu peste noi!? Vrei cumva să stăpânești peste noi?” Și l‑au urât și mai mult din pricina viselor și cuvintelor sale. Iosif a visat apoi un alt vis și li l‑a istorisit fraților săi: „Am mai visat un vis! Se făcea că soarele, luna și unsprezece stele se plecau până la pământ înaintea mea.” Când li l‑a istorisit tatălui său și fraților săi, tatăl său l‑a mustrat și i‑a zis: „Ce înseamnă visul acesta pe care l‑ai visat? Nu cumva vom veni eu, mama ta și frații tăi să ne plecăm până la pământ înaintea ta?” Frații lui s‑au umplut de invidie, dar tatăl lui a ținut minte întâmplarea.