Judecătorii 11
11
Iefta, judecător în Israel
1Iefta#Evr. 11:32., galaaditul, era un om viteaz#Jud. 6:12. 2Rg. 5:1., dar el era fiul unei desfrânate. Galaad era tatăl lui Iefta. 2Nevasta lui Galaad i‑a născut fii, iar când fiii nevestei sale au crescut, l‑au izgonit pe Iefta și i‑au zis: „Tu nu vei avea moștenire în casa tatălui nostru, căci tu ești fiul altei femei!” 3Așadar, Iefta a fugit de frații lui și a locuit în ținutul Tob. Niște oameni#Jud. 9:4. 1Sam. 22:2. de nimic s‑au strâns la Iefta și ieșeau la luptă cu el.
4După o vreme, fiii lui Amon au pornit la război împotriva lui Israel. 5Și pe când fiii lui Amon au pornit la război împotriva lui Israel, bătrânii Galaadului s‑au dus să‑l aducă pe Iefta din ținutul Tob. 6Ei i‑au zis: „Vino să ne fii comandant, ca să luptăm cu fiii lui Amon!” 7Iefta le‑a răspuns bătrânilor Galaadului: „Oare nu m‑ați urât#Gen. 26:27. voi și nu m‑ați izgonit din casa tatălui meu? De ce veniți la mine acum, când sunteți la strâmtorare?” 8Bătrânii#Jud. 10:18. Galaadului i‑au zis lui Iefta: „De aceea ne‑am întors#Lc. 17:4. la tine acum: ca să mergi cu noi, să lupți cu fiii lui Amon și să ne fii căpetenie#Jud. 10:18. nouă și tuturor locuitorilor Galaadului!” 9Iefta le‑a răspuns bătrânilor Galaadului: „Dacă mă aduceți înapoi ca să lupt cu fiii lui Amon și dacă Domnul îi va da în mâinile mele, atunci vă voi fi căpetenie!” 10Bătrânii Galaadului i‑au zis lui Iefta: „DOMNUL#Ier. 42:5. să ne judece#11:10 Lit. „să ne audă”. dacă nu vom face așa cum spui!” 11Și Iefta a pornit cu bătrânii Galaadului, iar poporul l‑a făcut căpetenie și conducător#Jud. 11:8., iar Iefta și‑a rostit toate cuvintele înaintea#Jud. 10:17; 20:1. 1Sam. 10:17; 11:15. DOMNULUI, la Mițpa.
Înfrângerea amoniților
12Iefta a trimis soli la regele fiilor lui Amon ca să‑i spună: „Ce ai cu mine de vii împotriva mea să lupți împotriva țării mele?” 13Regele fiilor lui Amon le‑a răspuns solilor lui Iefta: „Pentru că#Num. 21:24‑26. Israel, când s‑a suit din Egipt, mi‑a cotropit#11:13 Lit. „mi‑a luat”. țara, de la Arnon până la Iaboc#Gen. 32:22. și Iordan. Dă‑mi‑o înapoi acum de bunăvoie!”
14Iefta a trimis iarăși soli la regele fiilor lui Amon 15ca să‑i spună: „Așa vorbește Iefta: «Israel#Dt. 2:9,19. n‑a cotropit țara Moabului sau țara fiilor lui Amon. 16Căci, atunci când Israel s‑a suit din Egipt, a mers#Num. 14:25. Dt. 1:40. Ios. 5:6. prin pustiu până la Marea Roșie și a ajuns la Cadeș#Num. 13:26; 20:1. Dt. 1:46.. 17Atunci, Israel a trimis#Num. 20:14. soli la regele Edomului ca să‑i spună: ‘Lasă‑mă, te rog, să trec prin țara ta!’ Dar#Num. 20:18,21. regele Edomului n‑a vrut să audă. A trimis și la regele Moabului, și nici el n‑a vrut să audă. Și Israel a rămas la#Num. 20:1. Cadeș. 18Apoi a mers prin pustiu, a ocolit#Num. 21:4. Dt. 2:1‑8. țara Edomului și țara Moabului și a venit#Num. 21:11. la răsăritul țării Moabului; și‑a așezat tabăra#Num. 21:13; 22:36. dincolo de Arnon, fără să calce hotarul Moabului, căci Arnonul era hotarul Moabului. 19Israel i‑a trimis#Num. 21:21. Dt. 2:26. soli lui Sihon, regele amoriților, regele Heșbonului. Și Israel i‑a zis: ‘Lasă‑mă, te rog, să trec prin#Num. 21:22. Dt. 2:27. țara ta până la locul meu!’ 20Dar Sihon#Num. 21:23. Dt. 2:32. n‑a avut încredere în Israel și nu a vrut să‑l lase să treacă prin ținutul său. Sihon și‑a strâns tot poporul, și‑a așezat tabăra la Iahaț și a luptat împotriva lui Israel. 21DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, l‑a dat pe Sihon și tot poporul lui în mâinile lui Israel, care i‑a învins#Num. 21:24,25. Dt. 2:33,34.. Israel a pus mâna pe toată țara amoriților, locuitorii acelui ținut. 22A pus mâna pe tot ținutul amoriților#Dt. 2:36., de la Arnon până la Iaboc și de la pustiu până la Iordan. 23Așadar, DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, i‑a dezmoștenit pe amoriți dinaintea poporului Său, Israel, iar tu vrei să îi stăpânești țara? 24Oare n‑ai tu dreptul să stăpânești ceea ce‑ți dă Chemoș#Num. 21:29. 1Rg. 11:7. Ier. 48:7., dumnezeul tău? Și noi n‑avem oare dreptul să stăpânim tot ce ne‑a dat DOMNUL, Dumnezeul nostru#Dt. 9:4,5; 18:12. Ios. 3:10.? 25Și apoi, ești tu mai bun decât Balac#Num. 22:2. Ios. 24:9., fiul lui Țipor, regele Moabului? S‑a certat el vreodată cu Israel sau a făcut el război împotriva lui? 26Sunt trei sute de ani de când locuiește Israel în Heșbon#Num. 21:25. și în satele din jurul lui, la Aroer#11:26 Nume alternativ pentru Arnon. și în satele#Dt. 2:36. din jurul lui și în toate cetățile care sunt pe malurile Arnonului; de ce nu le‑ați luat înapoi în tot acest timp? 27Așadar, eu nu am greșit față de tine, dar tu te‑ai purtat rău cu mine, pornind la război cu mine. DOMNUL, Judecătorul#Gen. 16:5; 31:53. 1Sam. 24:12,15., să judece#Gen. 18:25. astăzi între fiii lui Israel și fiii lui Amon!»” 28Dar regele fiilor lui Amon n‑a ascultat cuvântul pe care i l‑a trimis Iefta.
Jurământul lui Iefta
29Duhul#Jud. 3:10. DOMNULUI a venit peste Iefta. Iefta a trecut prin Galaad și Manase, a trecut prin Mițpe‑Galaad și din Mițpe‑Galaad s‑a îndreptat către fiii lui Amon. 30Iefta I‑a făcut o juruință DOMNULUI#Gen. 28:20. 1Sam. 1:11. și a zis: „Dacă îi vei da în mâinile mele pe fiii lui Amon, 31cine va ieși pe porțile casei mele în întâmpinarea mea, la întoarcerea mea în pace de la fiii lui Amon, va#Lev. 27:2,3. 1Sam. 1:11,28; 2:18. fi al DOMNULUI și va fi#Ps. 66:13. Lev. 27:11,12. adus ca ardere‑de‑tot!” 32Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon ca să lupte împotriva lor și DOMNUL i‑a dat în mâinile lui. 33El i‑a înfrânt, de la Aroer până spre#Ez. 27:17. Minit, în ținutul celor douăzeci de cetăți, și până la Abel‑Cheramim. Le‑a pricinuit o mare înfrângere, și fiii lui Amon au fost smeriți în fața fiilor lui Israel.
34Iefta s‑a întors acasă la Mițpa#Jud. 10:17; 11:11.. Și iată că fiica lui#Ex. 15:20. 1Sam. 18:6. Ps. 68:25. Ier. 31:4. i‑a ieșit în întâmpinare cu tamburine și cu dansuri. Era singurul lui copil și nu mai avea în afara ei niciun fiu și nicio fiică. 35Îndată ce a văzut‑o, Iefta și‑a sfâșiat#Gen. 37:29,34. hainele și a zis: „Ah, fata mea, ce adânc mă mâhnești și cum mă tulburi tu! Căci mi‑am dat cuvântul față de DOMNUL și nu‑mi pot lua vorba înapoi#Num. 30:2. Ps. 15:4. Ecl. 5:4,5.!” 36Ea a răspuns: „Tată, ți‑ai dat cuvântul față de DOMNUL; fă‑mi#Num. 30:2. potrivit cu ceea ce ți‑a ieșit din gură, acum, când#2Sam. 18:19,31. DOMNUL te‑a răzbunat pe vrăjmașii tăi, pe fiii lui Amon!” 37Și ea i‑a zis tatălui său: „Îngăduie‑mi, te rog, doar atât: dă‑mi răgaz două luni, ca să cutreier munții și să‑mi plâng fecioria, împreună cu prietenele mele!” 38El a răspuns: „Du‑te!” Și i‑a dat răgaz două luni. Ea s‑a dus cu prietenele ei și și‑a plâns fecioria în munți. 39La sfârșitul celor două luni, s‑a întors la tatăl ei, și el a făcut#Jud. 11:31. 1Sam. 1:22,24; 2:18. cu ea după juruința pe care o făcuse; astfel, ea nu a cunoscut niciodată un bărbat. De atunci, s‑a făcut în Israel un obicei: 40an de an, fetele lui Israel se duc să‑și amintească de fiica lui Iefta, galaaditul, patru zile pe an.
Selectat acum:
Judecătorii 11: EDCR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyrightul pentru Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită (EDCR) © 2022 aparține British and Foreign Bible Society / Societății Biblice pentru Răspândirea Bibliei în Anglia și Străinătate și Societății Biblice Interconfesionale din România.