Psalmul 137:2-9

În sălciile din ținutul acela ne atârnaserăm harfele, căci acolo biruitorii noștri ne cereau cântări și asupritorii noștri ne cereau bucurie, zicând: „Cântați-ne câteva din cântările Sionului!” Cum să cântăm noi cântările Domnului pe un pământ străin? Dacă te voi uita, Ierusalime, să-și uite dreapta mea destoinicia ei! Să mi se lipească limba de cerul gurii dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele! Adu-Ți aminte, Doamne, de copiii Edomului, care, în ziua nenorocirii Ierusalimului, ziceau: „Radeți-l, radeți-l din temelii!” Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii, ferice de cine-ți va întoarce la fel răul pe care ni l-ai făcut! Ferice de cine-i va apuca pe pruncii tăi și-i va zdrobide stâncă!