1 Cronici 9:1-33 - Compară toate versiunile

Împărtășește

Tot Israelul este scris în spițele de neam și trecut în cartea împăraților lui Israel. Și Iuda a fost luat rob în Babilon din pricina fărădelegilor lui. Cei dintâi locuitori care au locuit în moșiile lor, în cetățile lor, erau israeliții, preoții, leviții și netiniții. La Ierusalim locuiau fii de ai lui Iuda, fii de ai lui Beniamin și fii de ai lui Efraim și Manase. Fii de ai lui Pereț, fiul lui Iuda: Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani. Dintre șiloniți: Asaia, întâiul născut, și fiii săi. Fii de ai lui Zerah: Ieuel și frații săi, șase sute nouăzeci. Fii de ai lui Beniamin: Salu, fiul lui Meșulam, fiul lui Hodavia, fiul lui Asenua; Ibneia, fiul lui Ieroham; Ela, fiul lui Uzi, fiul lui Micri; Meșulam, fiul lui Șefatia, fiul lui Reuel, fiul lui Ibnia, și frații lor, după neamurile lor, nouă sute cincizeci și șase. Toți oamenii aceștia erau capi de familie în casele părinților lor. Din preoți: Iedaeia; Iehoiarib; Iachin; Azaria, fiul lui Hilchia, fiul lui Meșulam, fiul lui Țadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, mai-marele Casei lui Dumnezeu; Adaia, fiul lui Ieroham, fiul lui Pașhur, fiul lui Malchia; Maesai, fiul lui Adiel, fiul lui Iahzera, fiul lui Meșulam, fiul lui Meșilemit, fiul lui Imer, și frații lor, căpetenii ale caselor părinților lor, o mie șapte sute șaizeci, oameni viteji, puși în slujba Casei lui Dumnezeu. Din leviți: Șemaia, fiul lui Hașub, fiul lui Azricam, fiul lui Hașabia, din fiii lui Merari; Bacbacar; Hereș; Galal; Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf; Obadia, fiul lui Șemaia, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun; Berechia, fiul lui Asa, fiul lui Elcana, care locuia în satele netofatiților. Și ușierii: Șalum, Acub, Talmon, Ahiman și frații lor; Șalum era căpetenia lor și, până în ziua de azi, el este la ușa împăratului, la răsărit. Aceștia sunt ușierii taberei fiilor lui Levi. Șalum, fiul lui Core, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Core, și frații săi din casa tatălui său, coreiții, împlineau slujba de păzitori ai pragurilor cortului; părinții lor păziseră intrarea în tabăra Domnului, și Fineas, fiul lui Eleazar, fusese odinioară căpetenia lor, și Domnul era cu el. Zaharia, fiul lui Meșelemia, era ușier la intrarea cortului întâlnirii. De toți erau două sute doisprezece, aleși ca ușieri ai pragurilor și scriși în spițele de neam, după satele lor. David și văzătorul Samuel îi puseseră în slujba lor. Ei și copiii lor păzeau ușile Casei Domnului, adică ale casei cortului. Erau ușieri în cele patru vânturi: la răsărit, la apus, la miazănoapte și la miazăzi. Frații lor, care locuiau în satele lor, trebuiau să vină din timp în timp la ei șapte zile. Căci aceste patru căpetenii ale ușierilor, acești leviți, erau totdeauna în slujbă și mai aveau privegherea asupra odăilor și vistieriilor Casei lui Dumnezeu; petreceau noaptea în jurul Casei lui Dumnezeu, a cărei pază o aveau și pe care trebuiau s-o deschidă în fiecare dimineață. Unii din leviți aveau grijă de uneltele pentru slujbă, pe care le numărau la intrare și le numărau și la ieșire. Alții îngrijeau de unelte, de toate uneltele Sfântului Locaș și de floarea făinii, de vin, de untdelemn, de tămâie și de miresme. Fii de ai preoților pregăteau tămâia mirositoare. Matitia, unul din leviți, întâiul născut al lui Șalum, Coreitul, avea grijă de turtele coapte în tigaie. Și unii din frații lor, dintre chehatiți, erau însărcinați să pregătească pentru fiecare Sabat pâinile pentru punerea înaintea Domnului. Aceștia sunt cântăreții, capii de familie ai leviților, care locuiau în odăi, scutiți de alte slujbe, pentru că lucrau zi și noapte.

Tot Israelul a fost înscris în genealogii și trecut în „Cartea regilor lui Israel“. Iuda însă a fost luat în captivitate, la Babilon, din cauza necredincioșiei lui. Primii locuitori care s-au reîntors la proprietățile lor, în cetățile lor, au fost Israel, preoții, leviții și slujitorii de la Templu. Aceia dintre fiii lui Iuda, dintre fiii lui Beniamin și dintre fiii lui Efraim și Manase, care au locuit la Ierusalim, au fost: Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani, care era dintre fiii lui Pereț, fiul lui Iuda. Dintre șiloniți: Asaia, cel întâi născut, împreună cu fiii lui. Dintre zerahiți: Ieuel. Frații lor erau în număr de șase sute nouăzeci. Dintre fiii lui Beniamin: Salu, fiul lui Meșulam, fiul lui Hodavia, fiul lui Hasnua; apoi Ibneia, fiul lui Ieroham; Ela, fiul lui Uzi, fiul lui Micri; Meșulam, fiul lui Șefatia, fiul lui Reuel, fiul lui Ibnia. Frații lor, înscriși în genealogii, erau în număr de nouă sute cincizeci și șase. Toți acești bărbați erau căpetenii de familie, potrivit familiilor lor. Dintre preoți: Iedaia, Iehoiarib, Iachin, Azaria, fiul lui Hilchia, fiul lui Meșulam, fiul lui Țadok, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, conducător peste Casa lui Dumnezeu; Adaia, fiul lui Ieroham, fiul lui Pașhur, fiul lui Malchia; Maasai, fiul lui Adiel, fiul lui Iahzera, fiul lui Meșulam, fiul lui Meșilemit, fiul lui Imer. Frații lor, căpeteniile familiilor lor, erau în număr de o mie șapte sute șaizeci. Ei erau oameni capabili, puși în lucrarea de slujire la Casa lui Dumnezeu. Dintre leviți: Șemaia, fiul lui Hașub, fiul lui Azrikam, fiul lui Hașabia, dintre fiii lui Merari; Bakbakar, Hereș, Galal, Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf; Obadia, fiul lui Șemaia, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun; Berechia, fiul lui Asa, fiul lui Elkana, cel care a locuit în satele netofatiților. Dintre portari: Șalum, Akub, Talmon, Ahiman și frații lor. Șalum era căpetenia; el este și azi la Poarta Regelui, în partea de est. Ei au fost portarii taberei leviților. Șalum, fiul lui Kore, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Korah, și frații lui din casa tatălui său, korahiții, împlineau slujba de păzitori ai pragurilor Cortului, la fel cum strămoșii lor fuseseră responsabili în tabăra DOMNULUI cu păzirea intrării. Odinioară, Fineas, fiul lui Elazar, fusese conducătorul lor, iar DOMNUL era cu el. Zaharia, fiul lui Meșelemia, a fost portar al intrării Cortului Întâlnirii. Toți cei aleși ca portari ai intrărilor au fost în număr de două sute doisprezece. Aceștia au fost înscriși în genealogiile lor, în satele lor. David și văzătorul Samuel le-au încredințat slujba aceasta. Ei și fiii lor aveau responsabilitatea de a păzi porțile Casei DOMNULUI, adică a încăperii Cortului. Erau portari în toate cele patru direcții: est, vest, nord și sud. Frații lor veneau din când în când din satele lor, ca să stea împreună cu ei timp de șapte zile. Căci cei mai de seamă patru portari, toți leviți, cărora li s-a încredințat slujba aceasta, erau responsabili atât peste magazii, cât și peste vistieriile Casei lui Dumnezeu. Ei rămâneau peste noapte în jurul Casei lui Dumnezeu, căci răspundeau de paza ei și de cheia folosită la deschiderea ei în fiecare dimineață. Unii dintre ei erau responsabili cu uneltele pentru slujbă; ei le numărau și atunci când erau aduse și atunci când erau luate. Alții fuseseră numiți responsabili cu mobilierul și cu toate obiectele Locului Sfânt, precum și cu făina aleasă, vinul, uleiul, tămâia și mirodeniile. Alții, dintre fiii preoților, pregăteau amestecul de mirodenii. Levitului Matitia, întâiul născut al korahitului Șalum, îi era încredințată pregătirea turtelor. Unii dintre chehatiți, dintre frații lor, erau responsabili să pregătească pâinea așezată în șiruri, pe masă, în fiecare zi de sabat. Aceștia au fost cântăreții, căpeteniile familiilor leviților, care locuiau în camerele Templului, neavând alte responsabilități, deoarece erau angajați în slujire zi și noapte.

Tot poporul numit Israel a fost înscris în listele cu genealogii și trecut în „Cartea regilor lui Israel”. Oamenii din teritoriul numit Iuda au fost luați și ei în captivitate – la Babilon – din cauza infidelității lor (față de Dumnezeu). Primii locuitori care s-au reîntors la proprietățile din orașele lor, au fost câțiva israelieni, câțiva preoți, câțiva leviți și câțiva slujitori ai Templului. Dintre urmașii lui Iuda, ai lui Beniamin, ai lui Efraim și ai lui Manase, care au locuit astfel la Ierusalim, au fost: Utai – fiul lui Amihud. Amihud a fost fiul lui Omri. Omri a fost fiul lui Imri. Imri a fost fiul lui Bani. Toți aceștia descindeau din fiii lui Pereț – fiul lui Iuda. Dintre șiloniți, a locuit la Ierusalim Asaia – cel care fusese primul născut în familia tatălui lui – împreună cu fiii lui. Dintre zerahiți a venit Ieuel împreună cu alți șase sute nouăzeci de israelieni dintre rudele lor. Dintre beniamiți au venit Salu, fiul lui Meșulam. Meșulam a fost fiul lui Hodavia. Hodavia a fost fiul lui Hasnua. Apoi au fost: Ibneia, fiul lui Ieroham, Ela, fiul lui Uzi care fusese fiul lui Micri. Au mai venit acolo Meșulam, fiul lui Șefatia. Șefatia a fost fiul lui Reuel. Reuel a fost fiul lui Ibnia; Au venit împreună cu rudele lor care fuseseră înscrise în genealogii – nouă sute cincizeci și șase de israelieni. Toți acești bărbați erau conducători în familiile lor lărgite, conform apartenenței lor la ele. Dintre preoți au venit Iedaia, Iehoiarib, Iachin, și Azaria – fiul lui Hilchia. Hilchia a fost fiul lui Meșulam. Meșulam a fost fiul lui Țadoc. Țadoc a fost fiul lui Meraiot. Meraiot a fost fiul lui Ahitub. Acest Ahitub a fost conducător al celor din casa lui Dumnezeu. Adaia a fost fiul lui Ieroham. Ieroboam a fost fiul lui Pașhur. Pașhur a fost fiul lui Malchia. Maasai a fost fiul lui Adiel. Adiel a fost fiul lui Meșulam. Meșulam a fost fiul lui Meșilemit. Meșilemit a fost fiul lui Imer. Numărați împreună cu rudele lor și cu acei conducători ai familiilor lor, au fost o mie șapte sute șaizeci – oameni remarcabili, puși în slujba casei lui Dumnezeu. Dintre leviți au venit: Șemaia, fiul lui Hașub. Hașub a fost fiul lui Azricam. Azricam a fost fiul lui Hașabia care era dintre fiii lui Merari. Apoi: Bacbacar, Hereș, Galal și Matania – fiul lui Mica. Mica a fost fiul lui Zicri; iar Zicri a fost fiul lui Asaf. Au mai venit: Obadia, fiul lui Șemaia. Șemaia a fost fiul lui Galal. Galal a fost fiul lui Iedutun. Apoi a venit Berechia, fiul lui Asa. Asa a fost fiul lui Elcana – cel care a locuit în satele netofatiților. Dintre portari au venit: Șalum, Acub, Talmon și Ahiman, împreună cu rudele lor. Șalum era conducătorul (lor). El este și astăzi la poarta de la Est a regelui. Aceștia au fost portarii taberei leviților. A mai venit Șalum, fiul lui Core. Core a fost fiul lui Ebiasaf. Ebiasaf a fost fiul lui Corah. A venit împreună cu rudele lui care proveneau din descendenții tatălui lui. Erau corahiții care făceau serviciul de paznici ai pragurilor Cortului – la fel cum lucraseră părinții lor ca responsabili în tabăra lui Iahve, păzind intrarea în ea. În vremurile străvechi, Fineas – fiul lui Elazar – fusese conducătorul lor; și Iahve îl susținea. Zaharia – fiul lui Meșelemia – a fost paznic al intrării Cortului Întâlnirii. Toți cei aleși ca paznici ai intrărilor au fost două sute doisprezece. Ei au fost înscriși în lista genealogiilor lor care s-a făcut în satele unde locuiau. Fuseseră numiți în această slujbă de încredere de David și de Samuel – cel căruia i se dăduse capacitatea să vadă (și să înțeleagă) revelațiile venite de la Dumnezeu. Aceia și urmașii lor au primit ca responsabilitate paza porților casei lui Iahve, adică paza intrării în Cort. Existau portari în toate cele patru puncte cardinale: la Est, la Vest, la Nord și la Sud. Rudele lor veneau temporar din satele unde locuiau și stăteau împreună cu ei câte șapte zile. Toți cei patru leviți-paznici renumiți care fuseseră puși în această slujbă de încredere, erau responsabili atât de camere, cât și de tezaurul casei lui Dumnezeu. Ei stăteau noaptea în jurul casei lui Dumnezeu, pentru că erau responsabili cu paza ei. Aveau și responsabilitatea deschiderii acesteia în fiecare dimineață. Unii dintre ei aveau grijă de uneltele pentru slujbă. Le numărau nu numai atunci când erau aduse, ci și atunci când erau luate. Alții aveau grijă de vase, de toate vasele sfinte, de făina specială, de vin, de ulei, de tămâie și de uleiurile parfumate. Alții care erau dintre fiii preoților, pregăteau amestecul de substanțe parfumate. Levitul Matitia care era primul născut în familia corahitului Șalum, fusese desemnat pentru pregătirea turtelor. Unii dintre chehatiți au fost desemnați între rudele lor ca responsabili cu pregătirea pâinii prezentării (înaintea lui Iahve) pentru fiecare zi de Sabat. Aceștia au fost cântăreții – conducătorii familiilor leviților – care locuiau în camerele (anexate edificiului) Templului. Ei nu aveau alte responsabilități, pentru că erau angajați în această slujire atât ziua cât și noaptea.

Astfel tot Israelul a fost numărat după genealogii; și iată, ei au fost scriși în cartea împăraților lui Israel și Iuda, care au fost duși în Babilon pentru fărădelegea lor. Și primii locuitori care au locuit în stăpânirile lor, în cetățile lor erau: israeliții, preoții, leviții și netinimii. Și în Ierusalim au locuit dintre copiii lui Iuda și dintre copiii lui Beniamin și dintre copiii lui Efraim și Manase; Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani, din copiii lui Farez, fiul lui Iuda. Și dintre șiloniți: Asaia, întâiul născut, și fiii lui. Și dintre fiii lui Zerah: Ieuel și frații lor, șase sute nouăzeci. Și dintre fiii lui Beniamin: Salu, fiul lui Meșulam, fiul lui Hodavia, fiul lui Hasenua, Și Ibneia, fiul lui Ieroham și Ela, fiul lui Uzi, fiul lui Micri; și Meșulam, fiul lui Șefatia, fiul lui Reuel, fiul lui Ibnia; Și frații lor, conform generațiilor, nouă sute cincizeci și șase. Toți acești bărbați erau mai marii părinților în casa părinților lor. Și dintre preoți: Iedaeia și Iehoiarib și Iachin, Și Azaria, fiul lui Hilchia, fiul lui Meșulam, fiul lui Țadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, conducătorul casei lui Dumnezeu; Și Adaia, fiul lui Ieroham, fiul lui Pașhur, fiul lui Malchia; și Maesai, fiul lui Adiel, fiul lui Iahzera, fiul lui Meșulam, fiul lui Meșilemit, fiul lui Imer; Și frații lor, capi ai casei părinților lor, o mie șapte sute șaizeci; bărbați capabili să facă lucrarea serviciului casei lui Dumnezeu. Și dintre leviți: Șemaia, fiul lui Hașub, fiul lui Azricam, fiul lui Hașabia, din fiii lui Merari; Și Bacbacar, Hereș și Galal și Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf; Și Obadia, fiul lui Șemaia, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun și Berechia, fiul lui Așa, fiul lui Elcana, care au locuit în satele netofatiților. Și portarii erau: Șalum și Acub și Talmon și Ahiman și frații lor: Șalum era mai marele, Care până atunci au așteptat în poarta împăratului spre est, ei erau portari în cetele copiilor lui Levi. Și Șalum fiul lui Kore, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Core și frații săi, din casa tatălui său, coreiții, erau peste munca serviciului, păzitori ai porților tabernacolului; și părinții lor, fiind peste oștirea DOMNULUI, erau păzitori ai intrării. Și Fineas, fiul lui Eleazar, a fost odinioară conducător peste ei și DOMNUL a fost cu el. Și Zaharia, fiul lui Meșelemia, era portar al ușii tabernacolului întâlnirii. Toți aceștia aleși să fie portari la porți erau două sute doisprezece. Aceștia erau numărați prin genealogiile lor, în satele lor, pe aceștia David și Samuel, văzătorul, i-au rânduit în serviciul lor. Astfel ei și copiii lor au avut supravegherea, prin gărzi, a porților casei DOMNULUI, casa tabernacolului. Portarii erau spre cele patru vânturi: spre est, vest, nord și sud. Și frații lor, care erau în satele lor, veneau pentru șapte zile, din când în când, cu ei. Fiindcă acești leviți, cei patru portari mai mari, erau în serviciul lor rânduit și erau peste cămările și trezoreriile casei lui Dumnezeu. Și au locuit de jur împrejurul casei lui Dumnezeu, deoarece sarcina era asupra lor și deschiderea acesteia le aparținea în fiecare dimineață. Și unii dintre ei aveau sarcina servirii vaselor, ca să le aducă înăuntru și să le scoată după număr. Unii dintre ei de asemenea erau rânduiți să supravegheze vasele și toate uneltele sanctuarului și floarea făinii și vinul și untdelemnul și tămâia și mirodeniile. Și unii dintre fiii preoților făceau unguent din mirodenii. Și Matitia, unul dintre leviți, care era întâiul născut al lui Șalum coreitul, avea serviciul rânduit peste lucrurile ce erau făcute în tigăi. Și alții dintre frații lor, dintre fiii chehatiților, erau peste pâinile punerii înainte, să le pregătească în fiecare sabat. Și aceștia sunt cântăreții, mai mari ai părinților leviților, care rămâneau în cămări dar erau liberi, căci erau angajați în acea lucrare zi și noapte.

Tot Israelul a fost înscris în spițele de neam și trecut în Cartea Regilor lui Israel. Și Iuda a fost exilat în Babilon din pricina necredincioșiei lui. Cei dintâi locuitori care au locuit în moșiile lor, în cetățile lor, erau israeliții, preoții, leviții și slujitorii Templului. La Ierusalim au locuit urmași de-ai lui Iuda, de-ai lui Beniamin, de-ai lui Efraim și de-ai lui Manase. Urmași de-ai lui Pereț, fiul lui Iuda: Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani. Dintre șiloniți: Asaia, întâiul născut, și urmașii acestuia. Urmași de-ai lui Zerah: Ieuel și frații săi, șase sute nouăzeci. Urmași de-ai lui Beniamin: Salu, fiul lui Meșulam, fiul lui Hodavia, fiul lui Hasenua; Ibneia, fiul lui Ieroham; Ela, fiul lui Uzi, fiul lui Micri; Meșulam, fiul lui Șefatia, fiul lui Reuel, fiul lui Ibnia și frații lor, după spițele lor de neam, nouă sute cincizeci și șase. Toți oamenii aceștia erau capi de familie în casele lor părintești. Dintre preoți: Iedaia; Iehoiarib; Iachin; Azaria, fiul lui Hilchia, fiul lui Meșulam, fiul lui Țadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, mai-marele Casei lui Dumnezeu; Adaia, fiul lui Ieroham, fiul lui Pașhur, fiul lui Malchia; Maesai, fiul lui Adiel, fiul lui Iahzera, fiul lui Meșulam, fiul lui Meșilemit, fiul lui Imer, și frații lor, căpetenii ale caselor lor părintești, o mie șapte sute șaizeci, oameni viteji, puși în slujba Casei lui Dumnezeu. Dintre leviți: Șemaia, fiul lui Hașub, fiul lui Azricam, fiul lui Hașabia, dintre fiii lui Merari; Bacbacar; Hereș; Galal; Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf; Obadia, fiul lui Șemaia, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun; Berechia, fiul lui Asa, fiul lui Elcana, care locuia în satele netofatiților. Și ușierii: Șalum, Acub, Talmon, Ahiman și frații lor; Șalum era căpetenia lor și, până astăzi, el este la poarta regelui, la răsărit. Aceștia sunt ușierii taberelor urmașilor lui Levi. Șalum, fiul lui Core, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Core, și frații săi din casa tatălui său, coreiții, împlineau slujba de străjeri ai pragurilor cortului; părinții lor păziseră intrarea în tabăra DOMNULUI, iar Fineas, fiul lui Eleazar, fusese căpetenia lor, și DOMNUL era cu el. Zaharia, fiul lui Meșelemia, era ușier la intrarea Cortului Întâlnirii. De toți erau două sute doisprezece, aleși ca ușieri ai pragurilor și înscriși în spițele de neam, după satele lor. David și văzătorul Samuel îi puseseră în slujba lor. Ei și urmașii lor erau străjeri la porțile Casei DOMNULUI, adică ale Casei Cortului. Erau ușieri puși în cele patru direcții: răsărit, apus, miazănoapte și miazăzi. Frații lor, care locuiau în satele lor, trebuiau să vină din când în când la ei, timp de șapte zile. Acești patru viteji dintre ușieri, care erau leviți, aveau sub supraveghere încăperile și vistieriile Casei lui Dumnezeu. Ei își petreceau nopțile în jurul Casei lui Dumnezeu, pe care trebuiau s-o deschidă în fiecare dimineață. Unii dintre ei aveau grijă de uneltele pentru slujbă, pe care le numărau la intrare și la ieșire. Alții erau puși să păzească toate uneltele și vasele sfinte, cu floarea făinii, cu vin, cu untdelemn, cu tămâie și cu mirodenii. Dintre fiii preoților, unii pregăteau amestecul de mirodenii. Matitia, unul dintre leviți, întâiul născut al lui Șalum, coreitul, se îngrijea de lipii. Dintre frații lor, dintre chehatiți, erau unii care aveau sarcina să pregătească pâinile pentru înfățișare, în fiecare sabat. Iar cântăreții, capi de familie ai leviților, locuiau în încăperile de la Templu, scutiți de alte sarcini, pentru că ei erau zi și noapte la datorie.

Tot Israelul este înscris în spițele de neam și trecut în Cartea împăraților lui Israel. Și Iuda a fost luat rob în Babilon din pricina fărădelegilor lui. Cei dintâi locuitori care au locuit în moșiile lor, în cetățile lor, erau israeliții, preoții, leviții și netiniții. La Ierusalim locuiau fii de ai lui Iuda, fii de ai lui Beniamin și fii de ai lui Efraim și Manase. Fii de ai lui Pereț, fiul lui Iuda: Utai, fiul lui Amihud, fiul lui Omri, fiul lui Imri, fiul lui Bani. Dintre șiloniți: Asaia, întâiul născut, și fiii săi. Fii de ai lui Zerah: Ieuel și frații săi, șase sute nouăzeci. Fii de ai lui Beniamin: Salu, fiul lui Meșulam, fiul lui Hodavia, fiul lui Asenua; Ibneia, fiul lui Ieroham; Ela, fiul lui Uzi, fiul lui Micri; Meșulam, fiul lui Șefatia, fiul lui Reuel, fiul lui Ibnia, și frații lor, după neamurile lor, nouă sute cincizeci și șase. Toți oamenii aceștia erau capi de familie în casele părinților lor. Dintre preoți: Iedaeia; Iehoiarib; Iachin; Azaria, fiul lui Hilchia, fiul lui Meșulam, fiul lui Țadoc, fiul lui Meraiot, fiul lui Ahitub, mai-marele Casei lui Dumnezeu; Adaia, fiul lui Ieroham, fiul lui Pașhur, fiul lui Malchia; Maesai, fiul lui Adiel, fiul lui Iahzera, fiul lui Meșulam, fiul lui Meșilemit, fiul lui Imer, și frații lor, căpetenii ale caselor părinților lor, o mie șapte sute șaizeci, oameni viteji, puși în slujba Casei lui Dumnezeu. Dintre leviți: Șemaia, fiul lui Hașub, fiul lui Azricam, fiul lui Hașabia, dintre fiii lui Merari; Bacbacar; Hereș; Galal; Matania, fiul lui Mica, fiul lui Zicri, fiul lui Asaf; Obadia, fiul lui Șemaia, fiul lui Galal, fiul lui Iedutun; Berechia, fiul lui Asa, fiul lui Elcana, care locuia în satele netofatiților. Și ușierii: Șalum, Acub, Talmon, Ahiman și frații lor; Șalum era căpetenia lor și până în ziua de azi el este la ușa împăratului, la răsărit. Aceștia sunt ușierii taberei fiilor lui Levi. Șalum, fiul lui Core, fiul lui Ebiasaf, fiul lui Core, și frații săi din casa tatălui său, coreiții, împlineau slujba de păzitori ai pragurilor cortului; părinții lor păziseră intrarea în tabăra Domnului, și Fineas, fiul lui Eleazar, fusese odinioară căpetenia lor; și Domnul era cu el. Zaharia, fiul lui Meșelemia, era ușier la intrarea Cortului Întâlnirii. De toți erau două sute doisprezece, aleși ca ușieri ai pragurilor și înscriși în spițele de neam, după satele lor. David și văzătorul Samuel îi puseseră în slujba lor. Ei și copiii lor păzeau ușile Casei Domnului, adică ale Casei Cortului. Erau ușieri în cele patru vânturi: la răsărit, la apus, la miazănoapte și la miazăzi. Frații lor, care locuiau în satele lor, trebuiau să vină din timp în timp la ei șapte zile. Căci aceste patru căpetenii ale ușierilor, acești leviți, erau totdeauna în slujbă și mai aveau privegherea asupra odăilor și vistieriilor Casei lui Dumnezeu; petreceau noaptea în jurul Casei lui Dumnezeu, a cărei pază o aveau și pe care trebuiau s-o deschidă în fiecare dimineață. Unii dintre leviți aveau grijă de uneltele pentru slujbă, pe care le numărau la intrare și le numărau și la ieșire. Alții îngrijeau de unelte, de toate uneltele Sfântului Locaș, și de floarea făinii, de vin, de untdelemn, de tămâie și de miresme. Fii de ai preoților pregăteau tămâia mirositoare. Matitia, unul dintre leviți, întâiul născut al lui Șalum, coreitul, avea grijă de turtele coapte în tigaie. Și unii dintre frații lor, dintre chehatiți, erau însărcinați să pregătească pentru fiecare Sabat pâinile pentru punerea înaintea Domnului. Aceștia sunt cântăreții, capii de familie ai leviților, care locuiau în odăi, scutiți de alte slujbe, pentru că lucrau zi și noapte.

Tot Israélul a fost înscris după genealogiile lor și iată-i scriși în Cartea Regilor lui Israél! Iúda a fost deportat în Babilón din cauza infidelității sale. Primii care au locuit în proprietățile lor, în cetățile lui Israél, au fot preoții, levíții și cei dăruiți. La Ierusalím locuiau dintre fiii lui Iúda, ai lui Beniamín, ai lui Efraím și ai lui Manáse: Utai, fiul lui Amihúd, fiul lui Omrí, fiul lui Imrí, fiul lui Baní, dintre fiii lui Péreț, fiul lui Iúda; dintre cei din Șílo: Asaía, întâiul născut, și fiii săi; dintre fiii lui Zérah: Ieuél și frații săi, șase sute nouăzeci; dintre fiii lui Beniamín: Salú, fiul lui Meșulám, fiul lui Hodavía, fiul lui Asenuá; Ibnéia, fiul lui Ierohám; Elá, fiul lui Uzí, fiul lui Micrí; Meșulám, fiul lui Șefatía, fiul lui Reuél, fiul lui Ibnía, și frații lor, după descendențele lor, nouă sute cincizeci și șase. Toți aceștia erau capi de familie în casele părinților lor. Din preoți: Iedaéia, Iehoiaríb, Iachín, Azaría, fiul lui Hilchía, fiul lui Meșulám, fiul lui Sadóc, fiul lui Meraiót, fiul lui Ahitúb, conducătorul templului lui Dumnezeu; Adáia, fiul lui Ierohám, fiul lui Pașhúr, fiul lui Malchía; Maesái, fiul lui Adiél, fiul lui Iahzéra, fiul lui Meșulám, fiul lui Meșilémit, fiul lui Imér, și frații lor, capi ai casei lor părintești: o mie șapte sute șaizeci de oameni destoinici care făceau slujirea în templul lui Dumnezeu. Dintre levíți: Șemáia, fiul lui Hașúb, fiul lui Azricám, fiul lui Hașabía, dintre fiii lui Merári; Bacbacár, Héreș, Galál, Matanía, fiul lui Micá, fiul lui Zicrí, fiul lui Asáf; Obadía, fiul lui Șemáia, fiul lui Galál, fiul lui Iedutún; Berechía, fiul lui Asá, fiul lui Elcaná, care locuia în satele din Netófa. Și ușierii: Șalúm, Acúb, Talmón, Ahimán și frații lor. Șalúm era căpetenia lor. Până acum sunt la ușa regelui, la răsărit. Aceștia sunt ușierii taberei fiilor lui Lévi. Șalúm, fiul lui Córe, fiul lui Ebiasáf, fiul lui Coráh, și frații săi din casa tatălui său, adică cei ai lui Córe, erau în slujirea păzirii pragurilor cortului; părinții lor erau peste tabăra Domnului păzitori ai intrării. Pinhás, fiul lui Eleazár, fusese odinioară căpetenia lor și Domnul era cu el. Zaharía, fiul lui Meșelemía, era păzitorul intrării la cortul întâlnirii. Toți fuseseră aleși pentru a fi păzitori la praguri: două sute doisprezece. Ei au fost înscriși după genealogie, după satele lor. Davíd și Samuél, văzătorul, i-au stabilit după fidelitatea lor. Ei și fiii lor păzeau ușile templului Domnului; erau păzitori ai încăperii cortului. Erau ușieri la cele patru vânturi: la răsărit, la apus, la miazănoapte și la miazăzi. Frații lor, care locuiau în satele lor, veneau la ei pentru șapte zile, din când în când. Căci datorită fidelității lor, acești patru ușieri destoinici erau levíți. Erau [responsabili] peste depozitele și vistieriile din templul lui Dumnezeu. Rămâneau noaptea în jurul templului lui Dumnezeu, căci a lor era paza și ei aveau cheia în fiecare dimineață. Unii dintre ei erau [responsabili] peste obiectele slujirii: ei le aduceau înăuntru după număr și le scoteau după număr. Unii dintre ei erau [responsabili] peste vase și peste instrumentele sfinte, peste făina aleasă, peste vin, untdelemn, tămâie și arome. Unii dintre fiii preoților pregăteau amestecul de untdelemn din arome. Matitía, unul dintre levíți, întâiul născut al lui Șalúm, de-al lui Córe, avea în grijă ce se făcea în tigăi. Dintre fiii lui Chehát, dintre frații lor, erau [responsabili] cu pâinile de pus în rânduri, ca să le pregătească în fiecare sabát. Aceștia sunt cântăreții, capii părintești ai levíților; [locuiau] în camere, scutiți de alte [slujiri], pentru că slujeau zi și noapte.

Întreg poporul Israel Înscris a fost, în acest fel, În cartea împăraților Care-au domnit peste popor. Iuda a trebuit să fie, În Babilon, dus, în robie, Pentru fărădelegea lui Făcută-n fața Domnului. Primii din cei care veniră Pe-al lor pământ și-l locuiră, Preoți sunt și Israeliți, Leviți, precum și Netiniți. Chiar la Ierusalim ședeau Cei cari, din Iuda, pogorau, Cari din Manase-n lume vin, Din Efraim și Beniamin. Iată-i pe fiii cei pe care, Pereț, fiul lui Iuda-i are: Utai e-acela care, iată, Pe Amihud, îl are tată; Pe Omri-n neam îl mai avea, Imri și Bani-asemenea. Iată-i pe cei care-s veniți, Din ramura de Șiloniți: Asaia e primul născut, Cu fiii pe cari i-a avut. De-ai lui Zerah fii: Ieuel Și ai săi frați, de după el. Aceștia toți, în număr deci, Sunt șase sute nouăzeci. Dintre aceia care vin Din ramura lui Beniamin, Saul a fost – acela care, Pe Meșulam, părinte-l are, Apoi și pe Hodavia Și-Asenua, de-asemenea; Apoi, Ibneia, la rând, fuse: Pe Ieroham, tată-l avuse; Ela urma, acela care, Pe Uzi, drept părinte-l are Și-apoi, de-asemeni, totodată, Pe Micri îl mai are, tată. În urmă-i, Meșulam venea, Feciorul lui Șefatia, Precum și al lui Reuel Și al lui Ibnie, la fel. La ei, au fost adăugați, De-asemenea, toți ai lor frați. Numărul lor se ridicase La nouă sute cincizeci’șase. Oameni-aceștia sunt cei cari S-au arătat a fi mai mari, Peste familiile lor, În casele părinților. Din preoți, primul ce-a venit, Iedaeia, a fost numit. Iehoriab s-a arătat, Cari, de Iachin, a fost urmat. Apoi, venea Azaria Cari fiu îi e lui Hilchia, Iar după spița sa de neam Mai îi e fiu lui Meșulam; Și pe Țadoc, tată-l avea, Pe Meraiot de-asemenea, Și pe-Ahitub. El e cel care Fusese-ales drept cel mai mare, Pus peste Casa Domnului. Adaia e, în urma lui: Pe Ieroham, tată-l avea, Pașhur și-apoi pe Malchia. Urmează Maesai, iar el, Fecior, îi e, lui Adiel; Și pe Iahzera, îl avea Tată și-apoi – de-asemenea – Pe Meșulam, Meșilemit Și pe Imer. Au mai venit Și frații lor. Ei se vădeau Viteji. În număr, ajungeau A fi o mie de copii Și șapte sute șaizeci fii. Ei toți au fost aceia cari, În neamul lor, erau mai mari, Peste familiile lor, În casele părinților. La Casa Domnului slujeau, Căci astă slujbă o aveau. Dintre Leviți, cel ce-a venit Întâi, Șemaia s-a numit. El, pe Hașub, îl are tată, Pe Azricam și totodată, Îl are pe Hașabia Și pe Merari-asemenea. După el, vine Bacbacar; Hereș urmează așadar, Galal și cu Matania Cel cari, părinte, îl avea Pe Mica, Zicri totodată, Și pe Asaf îl are tată. Apoi, Obadia, cel care, Părinte, pe Șemaia-l are; Și pe Galal îl mai avea, Cu Iedutan de-asemenea. E Berechia-apoi, cel care Pe Asa, drept părinte-l are Și pe Elcana. Neamul lor, Pe-ale Netofatiților Pământuri s-a statornicit. Șalum, apoi, a mai venit, Acub, Talmon cere-i urmat De Ahiram. S-au adunat Cu ei, atunci, și frații lor. Conducătorul tuturor, Era Șalum. Ei se vădeau Precum că ușieri erau Și până astăzi ei au stat La ușile de la-mpărat, În partea de la răsărit. Aceștia-s cei care-au slujit, Ca ușieri, iar neamul lor Este cel al Leviților. Șalum apoi – acela care, Pe Core, drept părinte-l are, Pe Ebiasaf și totodată Pe Core îl mai are tată – Cu frații săi și toți ai lor, Fac spița Coreiților, Cu slujbă-n fața cortului, Drept păzitori ai pragului. Ai lor părinți se dovedeau A fi acei care păzeau Intrarea taberei pe care, Domnul lui Israel o are. Fineas fusese, bunăoară, Acela cari, odinioară, Era conducătorul lor. Lui Eleazar, i-a fost fecior; Tot timpul cât a viețuit, De Domnul, fost-a însoțit. Apoi urmează Zaharia, Feciorul lui Meșelemia. La cortul întâlnirii, el Fusese ușier. Astfel, Întregul lor număr nu trece De două sute doisprezece. Ei, ușieri, se dovedeau – Ai pragurilor – și erau, În spițele neamului lor, Scriși, fiecare. Tuturor, Le erau numele trecute, Doar după locurile-avute În satele în care-au stat. David, cari fost-a împărat – Și văzătorul Samuel – Au adunat poporu-acel Și-n slujba lor, l-au așezat. În felu-acesta, el a stat La ușa Casei Domnului, Precum și-a casei cortului. Cei care ușieri erau, În patru vânturi se-așezau: Unii au stat la răsărit; Alții, apoi, la asfințit; În miazănoapte mai ședeau, Iar alți-n miazăzi slujeau. Ai lor frați – cari au locuit În satele ce le-au primit – Din timp, în timp, la ei veneau Și șapte zile rămâneau. Cei patru căpitani pe care Ceata de ușieri îi are, Leviți au fost și ne-ncetat, În slujbă, doar ei s-au aflat, Căci ei – de-asemeni – mai erau Aceia care privegheau Odăile din Casa Lui Și visteria Domnului. În jurul Casei, ei stăteau – Noapte, de noapte – și-o păzeau, Iar dimineața, ușa ei, O deschideau oameni-acei. Unii Leviți în grijă-aveau Uneltele ce foloseau La slujbă. Astfel, la intrare Și la ieșire, fiecare La numărau, necontenit. Alții, în grijă, au primit Toate uneltele pe care Sfântul locaș, în el, le are. Floarea făinii o aveau În grijă și mai privegheau Vinul, tămâia – cea pe care, Casa lui Dumnezeu o are – Miresmele ce le avea Și untdelemnu-asemenea. Fiii preoților erau Aceia care pregăteau Tămâia cea mirositoare. Matitia – acela care Era Levit, întâi născut Al lui Șalum – grijă-a avut De turtele ce să vădeau Coapte-n tigaie că erau. Astfel, Matitia – Levitul – E-al lui Șalum fiu, Coreitul. Apoi, unii – dintre-ai lor frați – Fuseseră însărcinați Cu pâinea ce era adusă, Pâine ce trebuit-a pusă În fața Domnului. Deci ei – Adică oamenii acei – Erau din neamul lui Chehat Și făceau pâinea de Sabat. Aceștia sunt aceia cari, Peste Leviți, erau mai mari, Capi ai familiilor lor, În ceata cântăreților Cari, în odăi doar, locuiau, Iar alte slujbe nu aveau, Căci zi și noapte-au împlinit Lucrul care le-a fost menit.