2 Corinteni 1:3-11
2 Corinteni 1:3-11 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
Binecuvântat să fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Tatăl îndurărilor şi Dumnezeul tuturor mângâierilor, care ne mângâie în orice suferinţă a noastră, ca şi noi să-i putem mângâia pe cei care se află în orice suferinţă prin mângâierea cu care am fost mângâiaţi şi noi de Dumnezeu. Căci după cum sunt din belşug pătimirile lui Hristos pentru noi, la fel, prin Hristos, este din belşug şi mângâierea noastră. Aşadar, când suntem în necaz, suntem pentru mângâierea şi mântuirea voastră; când suntem mângâiaţi, suntem pentru mângâierea care vă face să înduraţi cu răbdare aceleaşi suferinţe pe care le îndurăm şi noi. Şi nădejdea noastră în ceea ce vă priveşte este neclintită, ştiind că, după cum sunteţi părtaşi la pătimirile noastre, tot aşa sunteţi şi la mângâieri. Fiindcă, fraţilor, vrem să ştiţi şi voi prin ce necaz am trecut în Asia, un necaz de care am fost copleşiţi peste măsură şi peste puterile noastre, încât ne pierduserăm nădejdea de a mai trăi. Am crezut chiar că suntem condamnaţi la moarte, ca să nu ne încredem în noi înşine, ci în Dumnezeu, cel care învie morţii. El ne-a scăpat de o astfel de moarte şi ne va scăpa, şi noi avem această nădejde că ne va scăpa din nou, fiind ajutaţi prin rugăciunea voastră pentru noi, astfel încât prin darul dobândit de mai mulţi oameni, mulţi să aducă mulţumiri pentru noi.
2 Corinteni 1:3-11 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Binecuvântat fie Dumnezeu, adică Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor și Dumnezeul întregii mângâieri, Care ne mângâie în tot necazul nostru, ca noi să fim în stare să mângâiem pe cei care sunt în orice necaz, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu. Pentru că așa cum suferințele lui Cristos abundă în noi, tot astfel și mângâierea noastră abundă prin Cristos. Și dacă suntem chinuiți este pentru mângâierea și salvarea voastră, care este lucrătoare în răbdarea acelorași suferințe pe care și noi le suferim; iar dacă suntem mângâiați, este pentru mângâierea și salvarea voastră. Și speranța noastră despre voi este neclintită, știind că așa cum sunteți părtași ai suferințelor, tot așa veți fi și ai mângâierii. Fiindcă nu vă voim neștiutori, fraților, despre necazul care a venit peste noi în Asia, că am fost apăsați peste măsură, peste puterea noastră, încât am pierdut chiar speranța de viață; Dar aveam sentința morții în noi înșine, ca să nu ne încredem în noi înșine, ci în Dumnezeu care învie morții; Care ne-a scăpat dintr-o moarte atât de mare și ne scapă; în care ne încredem că ne va și scăpa; Și voi, ajutând împreună prin rugăciune pentru noi, ca pentru darul dăruit nouă prin multe persoane, mulțumiri să fie aduse de mulți pentru noi.
2 Corinteni 1:3-11 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu, să‑i putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz! Căci, după cum avem parte din belșug de suferințele lui Hristos, tot așa, prin Hristos, avem parte din belșug și de mângâiere. Dar dacă suntem în necaz, suntem pentru mângâierea și mântuirea voastră; dacă suntem mângâiați, suntem pentru mângâierea voastră, care vă ajută să răbdați aceleași suferințe ca și noi. Și nădejdea noastră cu privire la voi este neclintită, pentru că știm că, dacă aveți parte de suferințe, aveți parte și de mângâiere. Fraților, nu vrem să fiți în necunoștință despre necazul care ne‑a lovit în Asia, de care am fost apăsați peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, încât nu știam dacă vom mai scăpa cu viață. Credeam că suntem condamnați la moarte, ca să nu ne punem încrederea în noi înșine, ci în Dumnezeu, care învie morții. El ne‑a izbăvit și ne izbăvește dintr‑un mare pericol de moarte și avem nădejde că ne va izbăvi și mai departe. Voi înșivă ne ajutați cu rugăciunile voastre, pentru ca darul pe care l‑am primit prin rugăciunile multora să fie pentru mulți un prilej de mulțumire către Dumnezeu pentru noi.
2 Corinteni 1:3-11 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu, să-i putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz! Căci, după cum avem parte din belșug de suferințele lui Hristos, tot așa prin Hristos avem parte din belșug și de mângâiere. Așa că, dacă suntem în necaz, suntem pentru mângâierea și mântuirea voastră; dacă suntem mângâiați, suntem pentru mângâierea voastră, care se arată prin faptul că răbdați aceleași suferințe ca și noi. Și nădejdea noastră pentru voi este neclintită, pentru că știm că, dacă aveți parte de suferințe, aveți parte și de mângâiere. Într-adevăr, fraților, nu voim să vă lăsăm în necunoștință despre necazul care ne-a lovit în Asia, de care am fost apăsați peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, așa că nici nu mai trăgeam nădejde de viață. Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim, ca să ne punem încrederea nu în noi înșine, ci în Dumnezeu, care învie morții. El ne-a izbăvit și ne izbăvește dintr-o astfel de moarte și avem nădejde că ne va mai izbăvi încă. Voi înșivă ne veți ajuta cu rugăciunile voastre, pentru ca binefacerea făcută nouă prin rugăciunile multora să fie pentru mulți un prilej de mulțumiri lui Dumnezeu pentru noi.
2 Corinteni 1:3-11 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Să fie glorificat Dumnezeu – Tatăl Stăpânului nostru Isus Cristos – care este Părintele compasiunii și Dumnezeul oricărei încurajări. El este Cel care ne susține în toate necazurile noastre; pentru ca astfel, în urma încurajării primite de la Dumnezeu, să îi putem încuraja și noi pe alții care sunt afectați de diferite necazuri. Prin Cristos, în timp ce suportăm o multitudine de suferințe pentru că Îl urmăm pe El, noi beneficiem din abundență și de încurajare. Dacă noi avem necazuri, acest lucru se întâmplă pentru încurajarea și pentru salvarea voastră. Iar dacă suntem încurajați, este o ocazie ca să fiți (și voi) încurajați; și acest fapt vă motivează să suportați aceleași suferințe ca noi. Speranța noastră pentru voi este fermă. Facem această afirmație știind că dacă sunteți parteneri cu noi în suferințe, veți beneficia împreună cu noi și de încurajare. Fraților, nu evităm să vă informăm despre necazul pe care l-am avut în Asia. Adversitățile pe care le-am suportat, au depășit (teoretic) capacitatea noastră de supraviețuire. În consecință, credeam că vom muri. Ajunseserăm la concluzia că suntem în situația celor condamnați la moarte. Și s-a întâmplat așa pentru ca să nu mai avem niciun motiv să ne bazăm pe noi, ci să ne încredem în Dumnezeu care poate să readucă la viață (chiar și) pe cei care au murit. El ne-a scăpat din acest pericol care ne amenința viața și va continua să ne salveze de la moarte. Voi personal ne veți ajuta prin faptul că vă veți ruga pentru noi; și astfel, binele pe care ni-l veți face prin aceste rugăciuni, va determina pe mulți să mulțumească lui Dumnezeu pentru intervenția Lui în favoarea noastră.
2 Corinteni 1:3-11 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
„Vreau, Dumnezeu, pentru vecie, Ca, binecuvântat, să fie – El, Tatăl Domnului Iisus, El, Dumnezeul Cel de Sus, Părinte-al îndurărilor Și Domn al mângâierilor, Cel care mângâie, mereu, Când, în necaz, ne este greu, Pentru ca să putem și noi, Să-i mângâiem pe alți-apoi, Precum și El ne-a mângâiat, Când, în nevoie, ne-am aflat; Căci după cum, neîndoios, De suferința lui Hristos, Parte avem, din belșug, noi, Tot prin Hristos, avem apoi, Parte, de multă mângâiere Și alinare, în durere. Dacă-n necaz suntem aflați Noi, astăzi – dragii noștri frați – Suntem, pentru ca voi să fiți Și mângâiați, și mântuiți. Când mângâiați suntem apoi – Să știți că suntem pentru voi – Ca să puteți fi mângâiați, Că suferiți și că răbdați, Aceleași rele, ca și noi. Nădejdea noastră – pentru voi – E neclintită. Am văzut, Precum că, parte, ați avut, De suferințe și durere; De-aceea, și de mângâiere – Iată – suntem încredințați, Că parte-aveți și voi, dragi frați. Într-adevăr dar – fraților – Vă spunem vouă, tuturor, Căci nu dorim ca să nu știți, Că-n Asia, am fost loviți, De un necaz atât de mare, Care ne-a apăsat mai tare Decât puteam noi să răbdăm, Încât, nădejde să scăpăm Cu viață, nu am mai avut. Ba mai mult, încă, am crezut Că este timpul să murim. Pentru că trebuia să știm, Încredere, s-avem apoi, În Dumnezeu, și nu în noi, Căci El are, în mână, sorții Și poate să-nvieze morții. Iată că El ne-a izbăvit, Iar moartea nu ne-a mai lovit; Și-avem nădejde că, de-acum, Încă un timp, pe-al vieții drum, De noi, are să se-ngrijească Și are să ne izbăvească. Voi înșivă puteți apoi, Ca să ne ajutați, pe noi, Cu rugăciunile – dragi frați – Pe care o să le-nălțați, Căci noi primit-am îndurare, Prin rugile acelea care, De cei mai mulți, au fost făcute, Spre a fi ele prefăcute Într-un prilej, prin cari, voim, Lui Dumnezeu, să-I mulțumim.”
2 Corinteni 1:3-11 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Binecuvântat este Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în orice strămtorare a noastră ca să putem și noi să-i mângâiem pe cei care se află în orice strâmtorare cu mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu. Căci după cum prisosesc pătimirile lui Cristos în noi, tot la fel prin Cristos prisosește și mângâierea noastră. Așadar, dacă suntem în necaz, suntem astfel pentru mângâierea și mântuirea noastră. Dacă suntem mângâiați, suntem astfel pentru mângâierea care vă întărește ca să suportați cu statornicie pătimirile pe care le îndurăm și noi. Și speranța noastră pentru voi este neclintită știind că așa cum sunteți părtași ai suferințelor, la fel [veți fi părtași] ai mângâierii. Căci nu vreau, fraților, ca voi să rămâneți în ignoranță cu privire la necazul care a venit asupra noastră în Asia, cum am fost copleșiți peste măsură și peste puterile noastre, așa încât ne pierdusem speranța de a mai trăi. Ba chiar ne-am socotit în noi înșine niște condamnați la moarte ca să nu ne punem încrederea în noi înșine, ci în Dumnezeu, cel care îi învie pe cei morți. El ne-a eliberat dintr-o astfel de moarte și ne eliberează și în el sperăm că ne va mai elibera, ajutându-ne și voi prin rugăciunea făcută pentru noi, ca, prin darul [primit] de mai multe persoane, mulți să aducă mulțumire pentru noi.
2 Corinteni 1:3-11 Noua Traducere Românească (NTR)
Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, Cel Care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru a-i putea mângâia pe cei ce sunt în vreun necaz, cu mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu. Așa cum suferințele lui Cristos sunt din belșug în noi, tot astfel, prin Cristos, avem parte din belșug și de mângâiere sufletească. Dacă noi suntem asupriți, este pentru mângâierea și mântuirea voastră. Dacă noi suntem mângâiați sufletește, este pentru mângâierea voastră, care este la lucru în voi prin faptul că răbdați aceleași suferințe pe care le îndurăm și noi. Speranța noastră cu privire la voi este neclintită, pentru că știm că, așa cum sunteți părtași cu noi în suferință, tot așa sunteți și în mângâiere. Căci nu vrem să nu știți, fraților, despre necazul care a venit peste noi în Asia, pentru că am fost împovărați peste măsură, dincolo de puterea noastră, așa încât pierdusem și speranța că vom mai trăi. Într-adevăr, ne-am simțit ca și cum am fi primit condamnarea la moarte, ca să nu ne încredem în noi, ci în Dumnezeu, Care învie morții. El ne-a salvat dintr-un mare pericol de moarte și ne va salva din nou. Și ne punem speranța în El că ne va salva din nou, în timp ce și voi vă alăturați nouă în rugăciune, pentru ca binecuvântarea de care avem parte prin rugăciunile multor persoane să fie, pentru mulți, un motiv de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru noi.
2 Corinteni 1:3-11 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre, pentru ca, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu, să putem mângâia pe cei ce se află în vreun necaz! Căci, după cum avem parte din belșug de suferințele lui Hristos, tot așa, prin Hristos avem parte din belșug și de mângâiere. Așa că, dacă suntem în necaz, suntem pentru mângâierea și mântuirea voastră; dacă suntem mângâiați, suntem pentru mângâierea voastră, care se arată prin faptul că răbdați aceleași suferințe ca și noi. Și nădejdea noastră pentru voi este neclintită, pentru că știm că, dacă aveți parte de suferințe, aveți parte și de mângâiere. În adevăr, fraților, nu voim să vă lăsăm în necunoștință despre necazul care ne-a lovit în Asia, de care am fost apăsați peste măsură de mult, mai presus de puterile noastre, așa că nici nu mai trăgeam nădejde de viață. Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim, pentru ca să ne punem încrederea nu în noi înșine, ci în Dumnezeu, care înviază morții. El ne-a izbăvit și ne izbăvește dintr-o astfel de moarte și avem nădejde că ne va mai izbăvi încă. Voi înșivă ne veți ajuta cu rugăciunile voastre, pentru ca binefacerea făcută nouă prin rugăciunile multora să fie pentru mulți un prilej de mulțumiri lui Dumnezeu pentru noi.
