YouVersion
Pictograma căutare

Efeseni 1:15-23

Efeseni 1:15-23 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Având în vedere aceste lucruri, de când am auzit despre credința voastră în Stăpânul Isus și despre dragostea voastră pentru toți sfinții, mulțumesc mereu lui Dumnezeu pentru voi când vă amintesc în rugăciunile mele. Prin intermediul lor, eu cer ca Dumnezeul Stăpânului nostru Isus Cristos – Cel care este Tatăl gloriei – să vă ofere un spirit al înțelepciunii și al revelației care să vă faciliteze cunoașterea Sa. Îl mai rog să vă „lumineze” mintea, ca să cunoașteți valoarea lucrurilor de care sperăm să beneficiem. Acestea sunt incluse în chemarea pe care El a inițiat-o pentru noi. Atunci veți putea înțelege cât de bogată și glorioasă este moștenirea promisă de Dumnezeu sfinților și cât de nelimitată este forța Lui care lucrează în favoarea noastră – a celor care suntem credincioși. Aceasta este aceeași forță pe care El a folosit-o atunci când L-a înviat pe Cristos; și tot prin ea I-a oferit locul de la dreapta Sa, în cer. Acolo, Dumnezeu L-a pus (pe Cristos) deasupra tuturor guvernărilor, autorităților, forțelor, administrațiilor și a oricărei titulaturi care se poate oferi nu numai în acest secol, ci și în cel viitor. Astfel, Dumnezeu a pus toate lucrurile la picioarele Lui și L-a desemnat ca Autoritate Supremă pentru tot ce înseamnă Comunitatea Sa. Ea este „organismul” lui Cristos și reprezintă în mod complet pe Acela care umple totul în mod perfect în toți (cei care o compun).

Efeseni 1:15-23 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

De-aceea-n fața Domnului, Și eu, de când am auzit Că voi, credință, ați vădit În Domnul nost’, Hristos Iisus – Și-asemenea, când mi s-a spus De dragostea ce-o arătați Pentru cei sfinți, dragii mei frați – N-am încetat s-aduc, apoi, În rugăciune, pentru voi, Mari mulțumiri, lui Dumnezeu. În rugăciune, tot mereu, Pe Dumnezeul Cel de Sus, Al Domnului Hristos Iisus – Pe Tatăl slavei – L-am rugat Ca să așeze, ne-ncetat, Duhul înțelepciuni-n voi Și al descoperiri-apoi, Prin cari să învățați, mereu, Cunoașterea lui Dumnezeu, Și să vă fie luminați Ochii și inima, dragi frați, Ca să priceapă fiecare, Nădejdea, din a Lui chemare, Și bogăția slavei Lui – A moștenirii Domnului, În toți cei sfinți. Vă dau de știre, Precum că astă moștenire E, pentru credincioși, vădită, Chiar prin acea nemărginită Mărinimie, arătată, De-a Lui putere minunată, După lucrarea începută De-a Lui tărie ne-ntrecută, Care, de noi a fost simțită, Atunci când fost-a folosită, Când, pe Hristos, L-a înviat Din morți și-apoi, L-a așezat La dreapta Sa, în ceruri, sus. Acolo, Dumnezeu L-a pus, Pentru ca, mai presus, să fie, Decât orice dregătorie, Domnii, putere, stăpânire, Să fie mai presus de fire Și mai presus de orice nume Ce s-a aflat vreodată-n lume, Fiind deasupra tuturor, Acum, și-n veacul viitor. Totul, sub tălpi, I-a așezat Și, căpetenie, L-a dat De-asupra lucrurilor care, A Sa Biserică le are, Și care este trupul Lui Și plinătatea Acelui Cari face după cum dorește Și tot, în toți, El împlinește.”