Judecătorii 6:1-40
Judecătorii 6:1-40 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și copiii lui Israel au făcut ce este rău în ochii DOMNULUI, și DOMNUL i-a dat în mâna lui Madian, șapte ani. Și mâna lui Madian a învins pe Israel; și din cauza madianiților copiii lui Israel și-au făcut vizuinile care sunt în munți și peșteri și întărituri. Și era astfel, când semăna Israel, madianiții și amaleciții și copiii estului se urcau; da, ei se urcau împotriva lor; Și își așezau tabăra împotriva lor și distrugeau venitul pământului cum vii la Gaza și nu lăsau merinde pentru Israel, nici oaie, nici bou, nici măgar. Pentru că se urcau cu vitele lor și corturile lor și veneau o mulțime ca lăcustele; căci deopotrivă ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară să o distrugă. Și Israel era foarte sărăcit din cauza madianiților; și copiii lui Israel au strigat către DOMNUL. Și s-a întâmplat, când copiii lui Israel au strigat către DOMNUL din cauza madianiților, Că DOMNUL a trimis un profet la copiii lui Israel, care le-a spus: Astfel spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel: Eu v-am adus din Egipt și v-am scos din casa robiei; Și v-am eliberat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă oprimau și i-am alungat dinaintea voastră și v-am dat țara lor; Și v-am spus: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru; nu vă temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți; dar nu ați ascultat de vocea mea. Și a venit un înger al DOMNULUI și a șezut sub un stejar care era în Ofra, care era al lui Ioas abiezeritul. Și fiul său Ghedeon bătea grâu în teasc, ca să îl ascundă de madianiți. Și îngerul DOMNULUI i s-a arătat și i-a spus: DOMNUL este cu tine, războinic viteaz! Și Ghedeon i-a spus: O, Domnul meu, dacă este DOMNUL cu noi, de ce au venit toate acestea asupra noastră? Și unde sunt toate miracolele sale pe care ni le-au povestit părinții noștri, spunând: Nu ne-a scos DOMNUL din Egipt? Dar acum DOMNUL ne-a părăsit și ne-a dat în mâinile madianiților. Și DOMNUL a privit spre el și a spus: Du-te cu această putere a ta și vei salva pe Israel din mâna madianiților; nu te-am trimis eu? Iar el i-a spus: O, Domnul meu, prin ce voi salva eu pe Israel? Iată, familia mea este săracă în Manase și eu sunt cel mai mic în casa tatălui meu. Și DOMNUL i-a spus: Negreșit eu voi fi cu tine și tu vei lovi pe madianiți ca pe un singur om. Iar el i-a spus: Acum, dacă am găsit har în ochii tăi, atunci arată-mi un semn că tu vorbești cu mine. Te rog, nu te depărta de aici, până voi veni la tine și îmi voi aduce darul și îl voi pune înaintea ta. Iar el a spus: Voi rămâne până te vei întoarce. Și Ghedeon a intrat și a pregătit un ied și azime, dintr-o efă de făină, carnea a pus-o într-un coș și zeama a pus-o într-o oală și i le-a adus afară sub stejar și i le-a prezentat. Și îngerul lui Dumnezeu i-a spus: Ia carnea și azimele și pune-le pe această stâncă și varsă zeama. Și el a făcut astfel. Atunci îngerul DOMNULUI a întins vârful toiagului care era în mâna lui și a atins carnea și azimele; și s-a ridicat foc din stâncă și a mistuit carnea și azimele. Atunci îngerul DOMNULUI s-a depărtat dinaintea ochilor lui. Și după ce Ghedeon a văzut că a fost un înger al DOMNULUI, Ghedeon a spus: Vai, Doamne DUMNEZEULE! Pentru că am văzut un înger al DOMNULUI față în față. Și DOMNUL i-a spus: Pace ție, nu te teme, nu vei muri. Atunci Ghedeon a zidit acolo un altar DOMNULUI și l-a numit Iehova-Șalom; până în ziua aceasta el este încă în Ofra abiezriților. Și s-a întâmplat, în aceeași noapte, că DOMNUL i-a spus: Ia taurul tânăr al tatălui tău, al doilea taur de șapte ani și dărâmă altarul lui Baal, pe care îl are tatăl tău, și retează dumbrava care este lângă el; Și zidește un altar DOMNULUI Dumnezeul tău pe vârful acestei stânci, în felul rânduit și ia al doilea taur și oferă un sacrificiu ars cu lemnele dumbrăvii, pe care o vei reteza. Atunci Ghedeon a luat zece bărbați dintre servitorii săi și a făcut precum îi spusese DOMNUL; și așa a fost, fiindcă s-a temut de casa tatălui său și de bărbații cetății, că a făcut acest lucru noaptea, nu ziua. Și când s-au trezit bărbații cetății dis-de-dimineață, iată, altarul lui Baal era dărâmat și dumbrava, care era lângă el, era retezată, și taurul al doilea era oferit pe altarul care era zidit. Și ei au spus unul către altul: Cine a făcut acest lucru? Și după ce au cercetat și au întrebat, au spus: Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut acest lucru. Atunci bărbații cetății i-au spus lui Ioas: Scoate afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal și pentru că a retezat dumbrava care era lângă el. Și Ioas a spus tuturor celor care stăteau împotriva lui: Veți pleda pentru Baal? Voiți să îl salvați? Cel care va pleda pentru el să fie dat la moarte cât timp este încă dimineață, dacă este dumnezeu, să pledeze pentru el însuși, pentru că i-a dărâmat altarul. De aceea l-au numit în ziua aceea Ierub-Baal, spunând: Să pledeze Baal împotriva lui, pentru că i-a dărâmat altarul. Atunci toți madianiții și amaleciții și copiii estului s-au adunat și au trecut și și-au ridicat corturile în valea lui Izreel. Dar Duhul DOMNULUI a venit peste Ghedeon și el a sunat din trâmbiță; și Abiezer s-a adunat după el. Și a trimis mesageri prin tot Manase, care de asemenea au fost chemați după el, și a trimis mesageri la Așer și la Zabulon și la Neftali, și ei s-au urcat să îi întâlnească. Și Ghedeon i-a spus lui Dumnezeu: Dacă voiești să salvezi pe Israel prin mâna mea, precum ai spus, Iată, voi pune un val de lână în arie și dacă va fi rouă numai pe val și tot pământul de lângă va fi uscat, atunci voi cunoaște că vei salva pe Israel prin mâna mea, precum ai spus. Și a fost astfel, că s-a sculat a doua zi dis-de-dimineață și a strâns valul și a stors roua din val, un vas plin cu apă. Și Ghedeon i-a spus lui Dumnezeu: Să nu se aprindă mânia ta împotriva mea și voi vorbi numai de data aceasta, te rog, să mai încerc numai de data aceasta cu valul; să fie uscat peste val și peste tot pământul să fie rouă. Și Dumnezeu a făcut astfel în noaptea aceea, că a fost uscat numai valul și pe tot pământul a fost rouă.
Judecătorii 6:1-40 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
Fiii lui Israel au făcut ce este rău înaintea DOMNULUI, și DOMNUL i‑a dat în mâna lui Madian șapte ani. Mâna lui Madian a apăsat puternic asupra lui Israel. Din pricina lui Madian, fiii lui Israel și‑au făcut adăposturi în munți, peșteri și locuri întărite. După ce semăna Israel, Madian se suia împotriva lui împreună cu Amalec și cu fiii Răsăritului. Își așezau tabăra în preajma lui, pustiau roadele țării până la Gaza și nu lăsau în Israel nici bucate, nici oi, nici vite, nici măgari. Căci ei se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca roiurile de lăcuste – ei și cămilele lor erau fără număr – și veneau în țară ca s‑o pustiască. Israel a sărăcit foarte mult din pricina lui Madian și fiii lui Israel au strigat către DOMNUL. Când fiii lui Israel au strigat către DOMNUL din pricina lui Madian, DOMNUL le‑a trimis fiilor lui Israel un profet. El le‑a zis: „Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Eu v‑am scos din Egipt, v‑am eliberat din casa robiei, v‑am izbăvit din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă apăsau, i‑am izgonit dinaintea voastră și v‑am dat vouă țara lor. V‑am zis: ‘Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru; să nu vă temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți!’ Dar voi n‑ați ascultat de glasul Meu.»” Îngerul DOMNULUI s-a dus și S‑a așezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din neamul lui Abiezer. Ghedeon, fiul său, bătea grâul în teasc, vrând să‑l ascundă de Madian. Îngerul DOMNULUI i S‑a arătat și i‑a zis: „DOMNUL este cu tine, viteazule!” Ghedeon i‑a zis: „Te rog, Domnul meu, dacă DOMNUL este cu noi, de ce ni s‑au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde sunt toate minunile Sale despre care ne povestesc părinții noștri când spun: «Nu ne‑a scos oare DOMNUL din Egipt?» Acum, DOMNUL ne‑a părăsit și ne‑a dat în mâinile lui Madian!” DOMNUL S‑a întors spre el și i‑a zis: „Du‑te cu puterea aceasta pe care o ai și izbăvește‑l pe Israel din mâna lui Madian! Oare nu te trimit Eu?” Ghedeon I‑a zis: „Te rog, Domnul meu, cu ce să‑l izbăvesc pe Israel? Iată, familia mea este cea mai săracă din Manase, iar eu sunt cel mai neînsemnat din casa tatălui meu!” DOMNUL i‑a răspuns: „Eu voi fi cu tine și‑l vei bate pe Madian ca pe un singur om.” Ghedeon I‑a zis: „Dacă am găsit trecere înaintea Ta, fă un semn pentru mine ca să‑mi arăți că Tu îmi vorbești! Nu Te depărta de aici până când mă voi întoarce la Tine și îmi voi aduce darul ca să‑l pun înaintea Ta!” Și El a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce.” Ghedeon a intrat în casă, a pregătit un ied și niște azime dintr‑o efă de făină. A pus carnea într‑un coș, iar fiertura a turnat‑o într‑un vas, I le‑a adus sub stejar și le‑a pus înaintea Lui. Îngerul lui Dumnezeu i‑a zis: „Ia carnea și azimele, pune‑le pe stânca aceasta și varsă fiertura!” Și el a făcut întocmai. Îngerul DOMNULUI a întins vârful toiagului pe care‑l avea în mână și a atins carnea și azimele, iar din stâncă s‑a ridicat un foc care a mistuit carnea și azimele. Apoi, Îngerul DOMNULUI S‑a făcut nevăzut dinaintea lui. Ghedeon a înțeles că Acesta fusese Îngerul DOMNULUI și a zis: „Vai, Stăpâne DOAMNE! L‑am văzut pe Îngerul DOMNULUI față în față!” Dar DOMNUL i‑a zis: „Pace ție! Nu te teme, căci nu vei muri!” Ghedeon I‑a zidit acolo un altar DOMNULUI și l‑a numit „DOMNUL este pace”. Până în ziua de astăzi acesta este la Ofra, care este a urmașilor lui Abiezer. În aceeași noapte, DOMNUL i‑a zis lui Ghedeon: „Ia taurul tatălui tău și un al doilea taur, în vârstă de șapte ani, dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, taie așera care este deasupra și zidește‑I un altar DOMNULUI, Dumnezeului tău, pe vârful acestui loc întărit, după rânduială! Apoi ia cel de‑al doilea taur și adu‑l ca ardere‑de‑tot pe lemnul așerei pe care o vei tăia!” Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut ce i‑a spus DOMNUL, dar, fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii din cetate ca să facă lucrurile acestea în timpul zilei, le‑a făcut noaptea. Oamenii din cetate s‑au trezit dis‑de‑dimineață și, iată, altarul lui Baal fusese dărâmat, așera de deasupra lui fusese tăiată, iar al doilea taur fusese adus ca ardere‑de‑tot pe altarul care fusese zidit. Ei s‑au întrebat unul pe altul: „Cine a făcut lucrul acesta?” După ce au căutat și au făcut cercetări, au dat de știre: „Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta!” Atunci, oamenii din cetate i‑au zis lui Ioas: „Scoate‑l pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat așera care era deasupra lui!” Ioas le‑a răspuns tuturor celor care se ridicaseră împotriva lui: „Oare voi trebuie să îl apărați pe Baal? Sau voi trebuie să‑i veniți în ajutor? Oricine îl va apăra să moară până dimineață! Dacă Baal este dumnezeu, să‑și apere el pricina, fiindcă cineva i‑a dărâmat altarul!” Fiindcă Ghedeon dărâmase altarul lui Baal, în ziua aceea i‑au pus numele Ierubaal, căci au zis: „Apere‑se Baal împotriva lui”. Tot Madianul, Amalecul și fiii Răsăritului s‑au strâns împreună, au trecut Iordanul și și‑au așezat tabăra în valea Izreel. Dar Duhul DOMNULUI a venit peste Ghedeon și el a sunat din șofar, iar Abiezer a fost chemat să meargă după el. Ghedeon a trimis soli peste tot în Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, care s‑au suit în întâmpinarea lor. Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Dacă ai de gând să‑l izbăvești pe Israel prin mâna mea, după cum ai spus, iată, voi pune un caier de lână în arie; dacă va fi rouă doar pe caier și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că îl vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus.” Și s‑a întâmplat întocmai. În ziua următoare, el s‑a trezit dis‑de‑dimineață, a stors lâna și a scos roua din ea, adunând un vas plin cu apă. Ghedeon I‑a zis lui Dumnezeu: „Să nu se aprindă mânia Ta împotriva mea; îngăduie‑mi să vorbesc încă o dată! Aș vrea să mai fac doar o încercare cu lâna: îngăduie, Te rog, ca doar lâna să rămână uscată și tot pământul să se acopere cu rouă!” Și în noaptea aceea Dumnezeu a făcut întocmai. Numai lâna a rămas uscată și tot pământul s‑a acoperit cu rouă.
Judecătorii 6:1-40 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Copiii lui Israel au făcut ce nu-I plăcea Domnului, și Domnul i-a dat în mâinile lui Madian timp de șapte ani. Mâna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile munților, în peșteri și pe stânci întărite. După ce semăna Israel, Madian se suia cu Amalec și fiii Răsăritului și porneau împotriva lui. Tăbărau în fața lui, nimiceau roadele țării până spre Gaza și nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari. Căci se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca o mulțime de lăcuste, erau fără număr, ei și cămilele lor, și veneau în țară ca s-o pustiască. Israel a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, și copiii lui Israel au strigat către Domnul. Când copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian, Domnul le-a trimis copiilor lui Israel un proroc. El le-a zis: „Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: «Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am scos din casa robiei. V-am scăpat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă apăsau, i-am izgonit dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor. V-am zis: ‘Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; să nu vă temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți.’ Dar voi n-ați ascultat glasul Meu.»” Apoi a venit Îngerul Domnului și S-a așezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer. Ghedeon, fiul său, bătea grâu în teasc, ca să-l ascundă de Madian. Îngerul Domnului i S-a arătat și i-a zis: „Domnul este cu tine, viteazule!” Ghedeon I-a zis: „Rogu-Te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde sunt toate minunile acelea pe care ni le istorisesc părinții noștri când spun: «Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?» Acum Domnul ne părăsește și ne dă în mâinile lui Madian!” Domnul S-a uitat la el și a zis: „Du-te cu puterea aceasta pe care o ai și izbăvește-l pe Israel din mâna lui Madian! Oare nu te trimit Eu?” Ghedeon I-a zis: „Rogu-Te, domnul meu, cu ce să-l izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea este cea mai săracă din Manase, și eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu.” Domnul i-a zis: „Eu voi fi cu tine și îl vei bate pe Madian ca pe un singur om.” Ghedeon I-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn ca să-mi arăți că Tu îmi vorbești! Nu Te îndepărta de aici până mă voi întoarce la Tine să-mi aduc darul și să-l pun înaintea Ta!” Și Domnul i-a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce.” Ghedeon a intrat în casă, a pregătit un ied și a făcut azime dintr-o efă de făină. A pus carnea într-un coș și zeama a turnat-o într-o oală, le-a adus sub stejar și I le-a pus înainte. Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: „Ia carnea și azimele, pune-le pe stânca aceasta și varsă zeama!” Și el a făcut așa. Îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână și a atins carnea și azimele. Atunci s-a ridicat din stâncă un foc, care a mistuit carnea și azimele. Și Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut dinaintea lui. Ghedeon, văzând că fusese Îngerul Domnului, a zis: „Vai de mine, Stăpâne Doamne! L-am văzut pe Îngerul Domnului față-n față!” Și Domnul i-a zis: „Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri!” Ghedeon I-a zidit acolo un altar Domnului și i-a pus numele „Domnul păcii”. Altarul acesta este și astăzi la Ofra, care era a familiei lui Abiezer. În aceeași noapte, Domnul i-a zis lui Ghedeon: „Ia vițelul tatălui tău și un alt taur de șapte ani! Dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, și taie parul închinat Astarteei, care este deasupra! Să-I zidești apoi și să-I întocmești pe vârful acestei stânci un altar Domnului, Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea și să aduci o ardere-de-tot cu lemnul din stâlpul idolului pe care-l vei tăia.” Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut ce spusese Domnul, dar fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua. Când s-au sculat oamenii din cetate dis-de-dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, parul închinat idolului de deasupra lui era tăiat și al doilea taur era adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese zidit. Ei și-au zis unul altuia: „Cine a făcut lucrul acesta?” Și au întrebat și au făcut cercetări. Li s-a spus: „Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta.” Atunci oamenii din cetate i-au zis lui Ioas: „Scoate-l pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat parul sfânt care era deasupra lui!” Ioas le-a răspuns tuturor celor ce s-au înfățișat înaintea lui: „Oare datoria voastră este să-l apărați pe Baal? Voi trebuie să-i veniți în ajutor? Oricine îi va lua apărarea lui Baal să moară până dimineață! Dacă Baal este un dumnezeu, să-și apere el pricina, fiindcă i-au dărâmat altarul.” În ziua aceea i-au pus lui Ghedeon numele Ierubaal (Apere-se Baal), căci au zis: „Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul!” Tot Madianul, Amalec și fiii Răsăritului s-au strâns împreună, au trecut Iordanul și au tăbărât în valea Izreel. Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului; a sunat din trâmbiță, și Abiezer a fost chemat ca să meargă după el. A trimis soli în tot Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, care s-au suit să le iasă înainte. Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Dacă vrei să-l izbăvești pe Israel prin mâna mea, cum ai spus, iată, voi pune un val de lână în arie; dacă numai lâna va fi acoperită de rouă, și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că îl vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus.” Și așa s-a întâmplat. În ziua următoare, el s-a sculat dis-de-dimineață, a stors lâna și a scos roua din ea, care a dat un pahar plin cu apă. Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinzi de mânie împotriva mea, și nu voi mai vorbi decât de data aceasta! Aș vrea numai să mai fac o încercare cu lâna: numai lâna să rămână uscată, și tot pământul să se acopere cu rouă.” Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea. Numai lâna a rămas uscată, și tot pământul s-a acoperit cu rouă.
Judecătorii 6:1-40 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Israelienii au păcătuit din nou împotriva lui Iahve. Atunci, pentru o perioadă de șapte ani, El a permis lui Midian să îi domine. Midianiții i-au exploatat pe israelieni cu mare intensitate. Din cauza lor, israelienii și-au făcut grote în munți și au folosit peșterile și fortărețele. De fiecare dată când Israel semăna cereale în pământ, midianiții împreună cu Amaleciții și popoarele din Est veneau împotriva lui. Ei îi invadau țara și distrugeau recoltele până aproape de Gaza. Nu lăsau să existe în Israel nici hrană (vegetală), nici oi, nici boi și nici măgari. Ei erau ca o mulțime de lăcuste. Veneau împreună cu vitele și își instalau corturile acolo. Cămilele lor erau fără număr; și intrau astfel în țară ca să o distrugă. Din cauza midianiților, Israel decăzuse (economic) foarte mult. Israelienii au strigat spre Iahve. Atunci când au strigat din cauza situației în care îi adusese Midian, Iahve le-a trimis un profet care le-a zis: „Iahve – Dumnezeul lui Israel – vă vorbește astfel: «Eu v-am scos din Egipt. V-am smuls din casa unde erați ținuți ca sclavi. Astfel v-am eliberat din mâna egiptenilor și a tuturor celor care vă exploatau! I-am alungat din fața voastră și v-am dat vouă țara lor! V-am dat atunci porunci, precizând că (doar) Iahve este (Dumne)zeul vostru; și v-am cerut să nu vă temeți de zeii amoriților în a căror țară locuiți. Dar voi nu ați ascultat ce v-am spus Eu.»!” Apoi a venit Îngerul lui Iahve și S-a așezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului Ioaș. Fiul lui care se numea Ghedeon, măcina grâul în teasc, ca să îl ascundă de midianiți. Atunci i S-a prezentat Îngerul lui Iahve; și i-a zis: „Iahve este cu tine, eroule!” Ghedeon I-a răspuns: „Nu te supăra, domnule: dacă Iahve este cu noi, de ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde sunt toate minunile pe care ni le-au relatat părinții noștri când ziceau: «Nu ne-a scos Iahve din Egipt?»? Acum constatăm că Iahve ne-a abandonat și a permis să ajungem la discreția midianiților!” Iahve S-a întors spre el și i-a zis: „Du-te cu această forță pe care o ai; și eliberează Israelul din situația în care l-a adus poporul midianit! Oare nu te trimit Eu?” El I-a răspuns: „Iartă-mă, Doamne; dar cum (ar fi posibil) să eliberez eu pe Israel? Este evident că familia mea este cea mai mică între cele ale urmașilor lui Manase; iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu!” Atunci Iahve i-a zis: „Vei învinge pe Midian ca pe un singur om; pentru că Eu voi fi cu tine!” El I-a răspuns: „Dacă am obținut bunăvoință din partea Ta, te rog să faci un miracol pentru mine ca să știu astfel că Tu care vorbești cu mine, ești Cel care pretinzi că ești! Te mai rog să nu Te depărtezi de acest loc până când nu voi reveni la Tine cu darul meu pe care doresc să Ți-l ofer!” El i-a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce!” Ghedeon a intrat (în locuința lui), a gătit un ied și a făcut turte dintr-o efă de făină. A pus carnea iedului într-un coș; iar zeama acestuia a turnat-o într-un vas. Apoi s-a dus spre El – sub terebint – și I le-a oferit. Îngerul lui Iahve i-a zis: „Ia carnea și turtele. Pune-le pe această stâncă; și varsă zeama!” El a făcut așa cum i se ceruse. Îngerul lui Iahve a întins toiagul care era în mâna Lui și a atins cu vârful acestuia atât carnea, cât și turtele. Atunci a ieșit foc din stâncă. El a ars carnea și turtele până le-a consumat. Apoi Îngerul lui Iahve a dispărut. Atunci Ghedeon a înțeles că acela fusese Îngerul lui Iahve. El a zis: „Vai de mine, Doamne, Stăpânul meu! Am văzut pe Îngerul lui Iahve față în față!” Dar Iahve i-a răspuns: „Fii liniștit și să nu îți fie frică; pentru că nu vei muri!” Ghedeon a construit acolo un altar lui Iahve; și l-a numit „Iahve este pace”. Acel altar mai există și astăzi în Ofra – o localitate care aparține abiezriților. În aceeași noapte, Iahve i-a zis (lui Ghedeon): „Ia al doilea bou tânăr al tatălui tău, adică boul care are șapte ani! Dărâmă altarul consacrat de tatăl tău lui Baal; și taie stâlpul Astartei care este lângă el. Apoi construiește Dumnezeului tău – numit Iahve – un altar pe vârful acestei înălțimi. Ia boul și adu-l pe el ca ardere integrală. Vei folosi ca lemn de foc tocmai stâlpul Astartei pe care îl vei tăia!” Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut așa cum îi poruncise Iahve. Dar fiindcă i-a fost frică de reacția familiei lui și a oamenilor din oraș, nu a acționat ziua, ci noaptea. Când oamenii din oraș s-au sculat dimineața devreme, au observat că cineva dărâmase altarul dedicat lui Baal, că stâlpul de lângă el închinat Astartei era tăiat și că acel bou fusese sacrificat pe un altar nou. Atunci s-au întrebat unii pe alții: „Cine a făcut această faptă?” După ce au întrebat și au făcut cercetări, au primit următorul răspuns: „Ghedeon – fiul lui Ioaș – a făcut această faptă!” Oamenii din oraș i-au zis lui Ioaș: „Adu-l afară pe fiul tău, ca să moară; pentru că a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat stâlpul de lângă el închinat Astartei!” Ioaș le-a răspuns tuturor acelora care i-au vorbit: „Oare trebuie să fiți voi avocații lui Baal? Trebuie să îl apărați? Cine îl va răzbuna pe Baal, să fie omorât până dimineață! Dacă este (dumne)zeu, să se apere singur; pentru că i s-a dărâmat altarul!” În acea zi, ei au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal, zicând: „Să se certe Baal cu el pentru că i-a dărâmat altarul!” Toți midianiții s-au aliat cu amaleciții și cu popoarele din Est. Au traversat Iordanul și și-au stabilit tabăra în valea Izreel. Ghedeon a fost îmbrăcat cu Spiritul lui Iahve; și a sunat din corn. Abiezer a fost chemat să meargă după el. A trimis din partea lui niște oameni prin tot teritoriul locuit de urmașii lui Manase. Aceia i-au anunțat pe manasiții că sunt chemați să meargă împreună cu Ghedeon. A trimis oameni și în zonele locuite de urmașii lui Așer, în teritoriile descendenților lui Zabulon și în cele locuite de urmașii lui Neftali. Ei au venit să îl susțină. Atunci Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Dacă este adevărat că vrei să îl eliberezi pe Israel prin mine, așa cum ai spus, să știi că voi pune o țesătură de lână pe acest teren. Dacă roua va fi doar pe lână și tot pământul (din jurul ei) va rămâne uscat, atunci voi avea dovada că vrei să eliberezi Israelul prin mine, așa cum ai spus!” Apoi s-a întâmplat exact cum ceruse el. Când s-a sculat a doua zi dimineața devreme, a stors acea lână; și din ea a curs rouă. A umplut astfel un vas cu acea apă. Atunci Ghedeon I-a zis din nou lui Dumnezeu: „Să nu Îți declanșezi mânia împotriva mea; pentru că vreau să mai vorbesc doar o dată! Te rog să îmi permiți să mai fac o verificare cu lâna! Doresc să faci ca numai ea să rămână uscată, în timp ce tot pământul să se acopere cu rouă!” Și Dumnezeu a făcut așa în acea noapte: țesătura de lână a rămas uscată; și tot pământul s-a acoperit cu rouă.
Judecătorii 6:1-40 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Israeliții au făcut Lucruri care nu I-au plăcut Lui Dumnezeu. Atuncea, El L-a părăsit, pe Israel În mâna Madianului Și șapte ani, puterea lui, Necontenit, l-a apăsat. Israeliții au cătat Scăpare-n munți și au fugit În peșteri. Unii s-au pitit În văgăunile găsite, Alții pe stâncile-ntărite Au încercat – de spaimă mare Împinși – a căuta scăpare. După ce Israel sfârșea De semănat, se repezea Tot Madianul – însoțit De fiii de la Răsărit Și de-Amelec – în câmpul lui. Nimiceau roada câmpului, În toată țara, și mergeau Până la Gaza. Nu lăsau, În urma lor, în acest fel, Merinde, pentru Israel. Au nimicit măgari și boi, Precum și turmele de oi. Cu turmele, ei năvăleau, Asupra țării, când veneau Călări pe ale lor cămile, Cu corturi, ca mai multe zile, Pe-ntinsul ei, să bântuiască Și astfel, să o pustiască. În țară-atuncea când intrau, Ca și lăcustele erau, Iar al lui Israel popor Fusese – din pricina lor – În acel timp, nenorocit, Căci mult avea de suferit. Israeliții au strigat Atunci, la Domnul, ne-ncetat. Domnul, îndată, le-a trimis Pe un proroc, care a zis: „Așa vorbește Dumnezeu: „Din grea robie, v-am scos Eu, Când, din Egipt, ați fost luați. De Egipteni, ați fost scăpați Și-apoi, din țară, i-am gonit Pe cei care v-au asuprit, Iar țara lor cea minunată Vă este-acuma, vouă, dată. V-am spus atunci: „Eu sunt, mereu, Al lui Israel Dumnezeu. Să n-aveți teamă de cei care, Poporul Amorit îi are Drept dumnezei”, dar ne-ncetat, De al Meu glas, n-ați ascultat.” Apoi, Îngerul Domnului A coborât, din cerul Lui, Și-a mers la Ofra. El a stat Sub un stejar, acolo-aflat. Ioas era stăpânul lui – Adică al stejarului. Pe Ghedeon, fiu, îl avea Și din Abiezer venea, După familia tatălui. În vremea ‘ceea, fiul lui – Cari Ghedeon a fost chemat – Era cu teascul său aflat În acel loc și grâu bătea, Căci să-l ascundă, el voia, Din fața Madianului. Atunci, Îngerul Domnului A mers de i s-a arătat, Lui Ghedeon, și-a cuvântat: „Viteazule, Domnu-i cu tine!” El l-a privit atunci, mai bine, Și a-ntrebat: „Dar, domnul meu, Dacă, cu noi, e Dumnezeu, Să-mi spui atuncea, cum se poate Să ni se-ntâmple-aceste toate? Unde-s minunile făcute În vremile de mult trecute, Minuni de care amintesc Părinții noștri când vorbesc Și ne întreabă, tot mereu: „Nu ne-a scos, oare, Dumnezeu Din a Egiptului robie?” Acum, ce poate să mai fie? Iată că Domnul ne-a uitat, Ne-a părăsit și ne-a lăsat În mâinile vrăjmașilor, Ale Madianiților!” Domnul, atuncea, l-a privit Și-n felu-acesta, i-a vorbit: „Pleacă de-ndată – ce mai stai? – Doar cu puterea ce o ai, Și izbăvește-n acest fel – De Madian – pe Israel! Du-te, după cuvântul Meu, Căci oare nu te trimit Eu?” Dar Ghedeon nu se clintea, Ci L-a-ntrebat: „Cum aș putea, Pe Israel, să-l izbăvesc, Așa sărman cum mă găsesc? Familia mea – precum se știe – Se trage, după seminție, Din cele mai sărace case Care se află în Manase; Iar dintre toți – la tatăl meu – Află căci cel mai mic, sunt eu.” Domnul a zis: „Pricepe bine, Căci Eu voi fi, mereu, cu tine Și astfel, ai să reușești, Pe Madian, să îl zdrobești.” Atuncea Ghedeon – supus – În fața Domnului, a spus: „Doamne, dacă-mi vei arăta, Că trecere-naintea Ta Am dobândit, un semn, voiesc, Din partea Ta, ca să primesc, Să pot pricepe, negreșit, Că Tu ești Cel ce mi-a vorbit. Să nu Te depărtezi apoi, Căci iute voi veni-napoi. În mare grabă-am să mă duc Și darul meu am să-l aduc, Ca să-l așez, în fața Ta.” „Du-te, căci te voi aștepta” – Îi zise Domnul. El s-a dus, Fuga, acasă, și a pus Mâna pe-un ied. L-a pregătit, Cu azimi coapte l-a-nsoțit, Făcute dintr-o efă plină, Până în gură, cu făină. Carnea, în coș, a așezat-o, Iar zeama-n oală a turnat-o. Apoi, la Domnul – la stejar – A mers să ducă al său dar. Când Ghedeon, darul, aduse, Îngerul Domnului îi spuse: „Ia carnea și azimele. Pe stânca ‘ceea, pune-le, Iar zeama vars-o, negreșit.” Îndată, el a împlinit Poruncile ce i s-au dat. Îngeru-n urmă Și-a luat Toiagu-n mână și l-a-ntins, Încât cu vârful a atins Carnea și-azimile. Îndată, O flacără înfricoșată, Din miezul stâncii, a țâșnit Și darul fost-a mistuit. Apoi, Îngerul Domnului A dispărut din fața lui, Iar Ghedeon s-a-nspăimântat, Și-n acest fel a cuvântat: „Stăpâne Doamne, vai de mine, În fața mea – văzut-am bine – A fost Îngerul Domnului, Și-am stat chiar înaintea lui!” Domnul îi zise: „Să n-ai teamă! Nu vei muri, de bună seamă!” În urmă, Ghedeon s-a dus Și multe pietre a adus, Căci un altar el a zidit Și, „Domnul păcii”, l-a numit. Și azi, altarul se vădește Cum că la Ofra se găsește, Pentru că-n Ofra stăpânea Abiezer, pe când trăia. În acea noapte – într-un vis – Domnul, lui Ghedeon, i-a zis: „Să iei vițelul cel pe care, Tu știi că tatăl tău îl are. Un taur, să mai iei apoi, De șapte ani. Vino-napoi, Căci vreau să fie nimicit Altarul ce i-a fost zidit Lui Bal, de către tatăl tău. Să nimicești altarul său, Și taie stâlpul închinat La Astartee, stâlp aflat Deasupra. Când ai să sfârșești, Pe vârful stâncii să zidești Un nou altar, al Domnului. Ai să jertfești, pe piatra lui, Al doilea taur, să-l socot A fi drept ardere de tot. Să-l arzi cu lemnul adunat Din stâlpul ce va fi tăiat.” Îndată, Ghedeon s-a dus Și slugile și le-a adus. A luat zece dintre ei Și-apoi, cu oamenii acei, În mare grabă a făcut Ceea ce Domnul i-a cerut. Dar pentru că teamă avea De tatăl său și-asemenea De cei care-mprejur erau Și în cetate locuiau, Lucrul acesta l-a făcut Noaptea, spre a nu fi văzut. În zori de zi, când s-au trezit Cei din cetate, au zărit Cum că altarul închinat Lui Bal, fusese dărâmat, Iar stâlpul de deasupra lui – Cari fost-a al idolului – Zăcea acuma aruncat Mai la oparte, retezat. Apoi, uimiți, au mai zărit – Pe-altarul nou ce-a fost zidit – Un taur care a fost pus, Drept ardere de tot adus. Mirați de cele ce-au văzut, Au întrebat: „Cine-a făcut Lucrul acest?” Au cercetat, Și-n felu-acesta au aflat Că Ghedeon – acela care, Drept tată, pe Ioas, îl are – E-acela care a făcut Toate pe câte le-au văzut. Atunci, mulțimea din cetate, Către Ioas, a zis: „Îl scoate Afară-ndat’, pe fiul tău, Căci a făcut un mare rău! Altarul ce era-nchinat Lui Bal, iată că l-a surpat. A retezat stâlpul cel sfânt, Și l-a trântit jos, la pământ.” Ioas luă cuvântu-apoi, Zicându-le: „Ce sunteți voi? Oare sunteți voi obligați, Pe Bal, ca să îl apărați? Voi trebuie dar, fraților, Ca să-i veniți în ajutor? Dacă cuteză cineva Și îl va apăra cumva, Pe Bal, acela – bunăoară – Până în zori, are să moară! Dacă e Baal vreun Dumnezeu, Singur, să-și apere, mereu, Pricina-n fața orișicui, Căci au surpat altarul lui!” Pe Ghedeon ei l-au numit Drept „Ierubal”, cari tălmăcit E „Apere-se Bal”, căci ei – Adică oamenii acei – Au zis atuncea: „Negreșit, Bal – singur – este potrivit, Lui Ghedeon, piept de a-i ține Și de-a se apăra pe sine, Căci Ghedeon a cutezat Și-al său altar l-a dărâmat.” Tot Madianul a venit – Cu fiii de la Răsărit, Cu Amelec – și au trecut Iordanul. Tabără-au făcut, În vale, lângă Isreel, Fiind cu toți gata astfel, Ca să pornească la război. Duhul lui Dumnezeu, apoi, Pe Ghedeon, l-a îmbrăcat. Din trâmbiță el a sunat Și lui Abiezer apoi, Veste i-a dat, ca la război, Să-l însoțească, negreșit. În urmă, soli a repezit, În seminția lui Manase, Să strângă din ale lui case, Oșteni, să meargă după el În luptă. A făcut la fel Și cu Așer. Soli au plecat Și-n Zabulon; a adunat Oștire multă, negreșit, Cari din Neftali a venit. În urmă, Ghedeon s-a dus În fața Domnului și-a spus: „Dacă vei vrea să-l izbăvești Pe Israel – precum gândești – Prin mine, am ceva a spune: Un val de lână, eu voi pune În arie. De voi vedea Că rouă e pe lâna mea – În timp ce-n jur va fi uscat Pământul – am să știu de-ndat’ Că Israelul, negreșit, Prin mine, fi-va izbăvit.” Totul apoi s-a petrecut, Întocmai precum a cerut. Astfel, în ziua următoare – Când soarele pe cer răsare – La arie, el a plecat, Să vadă ce s-a întâmplat. Țarina-n jur era uscată, Dar lâna lui era udată De roua care a căzut. Când a stors lâna, a văzut Că apa ce s-a scurs din ea, Într-un pahar, de-abea-ncăpea. Atuncea, Ghedeon s-a dus În fața Domnului și-a spus: „Iartă-mi această nebunie Și nu Te-aprinde, de mânie, Căci doar acum, mai îndrăznesc – În fața Ta – ca să vorbesc. Încă o dată-Ți cer iertare, Căci voi mai face o-ncercare: Aș vrea ca lâna din câmpie – Mâine – uscată ca să fie, Iar tot pământu-n jur aflat, De rouă, să fie udat.” Atuncea, Domnul a făcut Așa precum el a cerut: Când a-nceput ziua cea nouă, Pământul fost-a plin de rouă, Și numai lâna așezată, În arie, era uscată.
Judecătorii 6:1-40 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Fiii lui Israél au făcut ceea este rău în ochii Domnului și Domnul i-a dat în mâna lui Madián timp de șapte ani. Mâna lui Madián s-a făcut grea împotriva lui Israél. Din cauza lui Madián, fiii lui Israél și-au făcut săpături în munți: peșteri și locuri întărite. Când fiii lui Israél semănau, urcau împotriva lor Madián, Amaléc și fiii răsăritului. Își fixau taberele în apropierea lor și distrugeau produsele pământului până la Gáza: nu rămânea în Israél din cele pentru viață nimic, nici oaie, nici bou și nici măgar. Căci ei urcau împreună cu turmele, corturile lor erau numeroase ca lăcustele, iar cămilele lor erau fără număr: veneau în țară ca să o prădeze. Israél a sărăcit foarte mult din cauza lui Madián. Atunci fiii lui Israél au strigat către Domnul. Când fiii lui Israél au strigat către Domnul din cauza lui Madián, Domnul a trimis la fiii lui Israél un profet. El le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israél: «Eu v-am scos din Egipt, v-am făcut să ieșiți din casa sclaviei, v-am eliberat din mâna egipténilor și din mâna tuturor celor care vă asupreau, i-am alungat din fața voastră și v-am dat vouă țara lor. V-am zis: ‹Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; nu vă temeți de dumnezeii amoréilor în a căror țară locuiți!›. Dar voi nu ați ascultat de glasul meu»”. A venit îngerul Domnului și a stat sub stejarul din Ófra, care era al lui Ióas, [din familia] lui Abíezer. Ghedeón, fiul său, bătea grâu în teasc ca să-l ascundă de Madián. Îngerul Domnului i s-a arătat și i-a zis: „Domnul este cu tine, viteazule!”. Ghedeón i-a zis: „Of, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, de ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde sunt toate minunile sale pe care ni le istorisesc părinții noștri atunci când spun: «Oare nu ne-a scos Domnul din Egipt?»? Acum Domnul ne-a părăsit și ne-a dat în mâna lui Madián”. Domnul s-a întors spre el și a zis: „Mergi cu puterea aceasta pe care o ai și salvează-l pe Israél din mâna lui Madián! Oare nu te trimit eu?”. [Ghedeón] i-a zis: „Of, domnul meu, cu ce să-l eliberez pe Israél? Iată, familia mea este cea mai săracă din Manáse și eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu!”. Domnul i-a zis: „Eu voi fi cu tine și-l vei lovi pe Madián ca pe un singur om”. Ghedeón i-a zis: „Dacă am aflat har în ochii tăi, dă-mi un semn că tu ești cel care vorbește cu mine! Nu te îndepărta de aici, te rog, până mă voi întoarce la tine să-mi aduc Òfranda și să o pun înaintea ta!”. Și [Domnul] a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce”. Ghedeón a mers, a pregătit un ied și a făcut ázime dintr-o éfă de făină. A pus carnea într-un coș și zeama a turnat-o într-un vas; le-a adus sub stejar și i le-a pus înainte. Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: „Ia carnea și ázimele, pune-le pe stânca aceasta și varsă zeama!”. Și el a făcut așa. Îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână, a atins carnea și ázimele și a ieșit din stâncă un foc care a mistuit carnea și ázimele. Apoi îngerul Domnului a dispărut dinaintea lui. Ghedeón și-a dat seama că era îngerul Domnului. A zis: „Ah, Stăpâne Doamne! L-am văzut pe îngerul Domnului față în față”. Domnul i-a zis: „Pace ție, nu te teme: nu vei muri!”. Ghedeón a zidit acolo un altar Domnului și i-a pus numele „Domnul este pacea”. [Altarul] acesta este și astăzi la Ófra, din Abíezer. În acea noapte Domnul i-a zis lui Ghedeón: „Ia un vițel de la tatăl tău și un al doilea taur de șapte ani! Distruge altarul lui Báal care este al tatălui tău și taie Așéra care este lângă [altar]! Zidește un altar pentru Domnul Dumnezeul tău pe vârful acestei stânci, după rânduială. Ia al doilea taur și adu-l ca ardere de tot cu lemnele Așérei pe care o vei tăia!”. Ghedeón a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut ce spusese Domnul; dar, fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii cetății să o facă ziua, a făcut-o noaptea. Când s-au trezit oamenii din cetate dimineața, iată că altarul lui Báal era dărâmat, Așéra de lângă el era tăiată și al doilea taur era adus ca ardere de tot pe altarul care fusese construit. Ei și-au zis unul altuia: „Cine a făcut lucrul acesta?”. Au întrebat, au căutat și au zis: „Ghedeón, fiul lui Ióas, a făcut lucrul acesta”. Atunci oamenii cetății i-au zis lui Ióas: „Scoate-l pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Báal și a tăiat Așéra care era lângă el!”. Ióas le-a zis celor care stăteau în fața lui: „Vreți voi să-l apărați pe Báal? Sau vreți voi să-l salvați? Cine îl va apăra să moară până dimineață! Dacă este dumnezeu, să se apere singur pentru că i-au dărâmat altarul”. În ziua aceea i-au pus lui [Ghedeón] numele Ierubáal, căci au zis: „Să se apere Báal fiindcă i s-a dărâmat altarul!”. Întregul Madián, Amaléc și fiii răsăritului s-au adunat împreună, au trecut și și-au fixat tabăra în valea Izreél. Duhul Domnului l-a învăluit pe Ghedeón; el a sunat din trâmbiță și Abíezer a mers după el. A trimis mesageri în întregul Manáse, care și acesta a mers în urma lui. A trimis mesageri în Așér, în Zabulón și în Neftáli și ei au urcat înaintea lor. Ghedeón i-a zis lui Dumnezeu: „Dacă vrei să-l eliberezi pe Israél prin mâna mea, după cum ai spus, iată, voi pune un văl de lână în arie; dacă numai lâna va fi acoperită de rouă și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că îl vei elibera pe Israél prin mâna mea, după cum ai spus”. Și așa s-a întâmplat. S-a trezit a doua [zi] dimineață, a stors roua din văl și a umplut o cupă cu apă. Ghedeón i-a zis lui Dumnezeu: „Să nu te mânii împotriva mea; nu voi mai vorbi decât de data aceasta! Aș vrea să încerc numai încă o dată vălul [de lână]: numai vălul să rămână uscat, iar tot pământul să fie acoperit cu rouă”. În noaptea aceea, Dumnezeu a făcut așa. Numai vălul a rămas uscat, iar pe tot pământul era rouă.
Judecătorii 6:1-40 Noua Traducere Românească (NTR)
Fiii lui Israel au făcut din nou ce este rău înaintea ochilor DOMNULUI și de aceea DOMNUL i-a dat pe mâna lui Midian timp de șapte ani. Mâna lui Midian a fost puternică împotriva lui Israel. Din cauza lui Midian, fiii lui Israel și-au făcut grote în munți, peșteri și fortărețe. Ori de câte ori semăna Israel, midianiții împreună cu amalekiții și fiii Estului porneau împotriva lui. Ei îi invadau țara și distrugeau roadele pământului până aproape de Gaza. Nu lăsau în Israel nici hrană, nici oi, nici boi și nici măgari, căci ei veneau cu vitele și corturile lor, năvălind ca o mulțime de lăcuste. Ei și cămilele lor erau fără număr și intrau în țară ca s-o distrugă. Israel decăzuse foarte mult din cauza midianiților. Atunci fiii lui Israel au strigat către DOMNUL. Când au strigat fiii lui Israel către DOMNUL din cauza lui Midian, DOMNUL le-a trimis un profet care le-a zis: „Așa vorbește DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Eu v-am scos din Egipt, v-am smuls din casa sclavilor și v-am eliberat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă asupreau. I-am alungat dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor. V-am spus atunci: ‘Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul vostru. Să nu vă temeți de dumnezeii amoriților în a căror țară locuiți’. Dar voi n-ați ascultat de glasul Meu»“. După aceea a venit Îngerul DOMNULUI și S-a așezat sub terebintul din Ofra, care era al abiezritului Ioaș. Ghedeon, fiul său, bătea grâu în presa de struguri, ca să-l ascundă de midianiți. Îngerul DOMNULUI i S-a arătat și i-a zis: ‒ DOMNUL este cu tine, viteazule! Ghedeon I-a răspuns: ‒ Ah, Stăpâne, dacă DOMNUL este cu noi atunci de ce ni s-au întâmplat toate acestea? Și unde sunt toate minunile pe care ni le-au istorisit strămoșii noștri când ziceau: „Nu ne-a scos DOMNUL din Egipt?“. Dar acum DOMNUL ne-a părăsit și ne-a dat în mâna midianiților. DOMNUL S-a întors spre el și i-a zis: ‒ Du-te cu puterea aceasta pe care o ai și eliberează Israelul din mâna midianiților. Oare nu te trimit Eu? El I-a răspuns: ‒ Ah, Stăpâne, dar cum să-l eliberez eu pe Israel? Iată că familia mea este cea mai mică în Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în familia tatălui meu. Atunci DOMNUL i-a zis: ‒ Vei învinge Midianul ca pe un singur om, pentru că Eu voi fi cu tine. El I-a răspuns: ‒ Te rog, dacă am găsit bunăvoință înaintea Ta, atunci înfăptuiește un semn pentru mine ca să știu că într-adevăr Tu ești Cel Ce vorbești cu mine. Te mai rog, nu Te depărta de aici până ce nu mă voi întoarce la Tine ca să-Ți aduc darul meu de mâncare și să Ți-l ofer. El i-a zis: ‒ Voi rămâne până te vei întoarce. Ghedeon a intrat, a gătit un ied, iar dintr-o efă de făină a făcut azime. Carnea a pus-o într-un coș, iar zeama într-un vas. Apoi s-a dus înspre El, sub terebint, și I le-a oferit. Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: ‒ Ia carnea și azimele și pune-le pe stânca aceasta, iar zeama vars-o. El a făcut așa. Îngerul DOMNULUI a întins vârful toiagului care era în mâna Lui și a atins carnea și azimele. Atunci s-a ridicat foc din stâncă și a ars carnea și azimele. Și Îngerul DOMNULUI a plecat dinaintea ochilor lui. Atunci Ghedeon și-a dat seama că fusese Îngerul DOMNULUI și a zis: ‒ Ah, Stăpâne DOAMNE! Am văzut pe Îngerul DOMNULUI față în față! Dar DOMNUL i-a răspuns: ‒ Pace ție! Nu te teme! Nu vei muri! Ghedeon a construit acolo un altar DOMNULUI și l-a numit „DOMNUL este pace“. Altarul mai este încă și astăzi în Ofra, care aparține abiezriților. În aceeași noapte DOMNUL i-a zis: ‒ Ia cel de-al doilea taur tânăr al tatălui tău și taurul care are șapte ani! Dărâmă altarul închinat de tatăl tău lui Baal și taie stâlpul Așerei care este lângă el. Să zidești apoi un altar potrivit pentru DOMNUL, Dumnezeul tău, pe vârful acestei înălțimi, să iei al doilea taur și să aduci o ardere-de-tot, folosind stâlpul Așerei pe care-l vei tăia. Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut așa cum îi poruncise DOMNUL, dar fiindcă se temea de familia lui și de oamenii din cetate, a făcut acest lucru noaptea, nu ziua. Când oamenii din cetate s-au sculat dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, stâlpul Așerei, care fusese lângă el, era tăiat, iar al doilea taur fusese adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese construit. Atunci fiecare i-a zis semenului său: ‒ Cine a făcut o asemenea faptă? După ce au întrebat și au cercetat li s-a răspuns: ‒ Ghedeon, fiul lui Ioaș, a făcut fapta aceasta. Oamenii din cetate i-au zis lui Ioaș: ‒ Scoate-l afară pe fiul tău ca să moară, pentru că a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat stâlpul Așerei de lângă el. Ioaș le-a răspuns tuturor acelora care i-au stat împotrivă: ‒ Oare voi trebuie să-i țineți partea? Voi trebuie să-l apărați? Cine îl va răzbuna pe Baal să fie omorât până dimineață! Dacă este dumnezeu, atunci să se apere singur din cauză că i-a fost dărâmat altarul. În ziua aceea i-au pus lui Ghedeon numele Ierub-Baal, zicând: ‒ Să se certe Baal cu el din cauză că i-a dărâmat altarul. Toți midianiții, amalekiții și fiii Estului s-au aliat, au traversat Iordanul și apoi și-au așezat tabăra în Valea Izreel. Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul DOMNULUI și a sunat din trâmbiță. Abiezer a fost chemat să meargă după el. A trimis mesageri prin tot Manase, chemându-l și pe acesta după el. A trimis mesageri în Așer, în Zabulon și în Neftali, și aceștia au venit să-l întâlnească. Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Dacă într-adevăr vrei să-l eliberezi pe Israel, folosindu-Te de mine precum ai spus, iată, voi pune o învelitoare de lână în arie. Dacă roua va apărea doar pe lână și tot pământul va rămâne uscat, atunci voi înțelege că vrei să eliberezi Israelul prin mine, precum ai spus“. Și așa s-a și întâmplat. Când s-a sculat a doua zi dimineață, a stors învelitoarea și din ea a curs rouă; a umplut cu apă un vas întreg. Ghedeon I-a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te mânii pe mine, dar voi mai vorbi doar o singură dată. Te rog, îngăduie-mi să mai încerc o dată semnul cu învelitoarea. Fă în așa fel încât numai învelitoarea să rămână uscată, iar tot pământul să fie acoperit cu rouă“. Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea: învelitoarea a rămas uscată, iar tot pământul a fost acoperit cu rouă.
Judecătorii 6:1-40 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Copiii lui Israel au făcut ce nu plăcea Domnului, și Domnul i-a dat în mâinile lui Madian timp de șapte ani. Mâna lui Madian a fost puternică împotriva lui Israel. Ca să scape de Madian, copiii lui Israel fugeau în văgăunile munților, în peșteri și pe stânci întărite. După ce semăna Israel, Madian se suia cu Amalec și fiii Răsăritului și porneau împotriva lui. Tăbărau în fața lui, nimiceau roadele țării până spre Gaza și nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari. Căci se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca o mulțime de lăcuste, erau fără număr, ei și cămilele lor, și veneau în țară ca s-o pustiască. Israel a ajuns foarte nenorocit din pricina lui Madian, și copiii lui Israel au strigat către Domnul. Când copiii lui Israel au strigat către Domnul din pricina lui Madian, Domnul a trimis copiilor lui Israel un proroc. El le-a zis: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israel: ‘Eu v-am scos din Egipt, Eu v-am scos din casa robiei. V-am scăpat din mâna egiptenilor și din mâna tuturor celor ce vă apăsau, i-am izgonit dinaintea voastră și v-am dat vouă țara lor. V-am zis: «Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru; să nu vă temeți de dumnezeii amoriților, în a căror țară locuiți.» Dar voi n-ați ascultat glasul Meu.’” Apoi a venit Îngerul Domnului și S-a așezat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioas, din familia lui Abiezer. Ghedeon, fiul său, bătea grâu în teasc, ca să-l ascundă de Madian. Îngerul Domnului i S-a arătat și i-a zis: „Domnul este cu tine, viteazule!” Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, dacă Domnul este cu noi, pentru ce ni s-au întâmplat toate aceste lucruri? Și unde sunt toate minunile acelea pe care ni le istorisesc părinții noștri când spun: ‘Nu ne-a scos oare Domnul din Egipt?’ Acum, Domnul ne părăsește și ne dă în mâinile lui Madian!” Domnul S-a uitat la el și a zis: „Du-te cu puterea aceasta pe care o ai și izbăvește pe Israel din mâna lui Madian. Oare nu te trimit Eu?” Ghedeon I-a zis: „Rogu-te, domnul meu, cu ce să izbăvesc pe Israel? Iată că familia mea este cea mai săracă din Manase și eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu.” Domnul i-a zis: „Eu voi fi cu tine și vei bate pe Madian ca pe un singur om.” Ghedeon I-a zis: „Dacă am căpătat trecere înaintea Ta, dă-mi un semn ca să-mi arăți că Tu îmi vorbești. Nu Te depărta de aici până mă voi întoarce la Tine să-mi aduc darul și să-l pun înaintea Ta.” Și Domnul a zis: „Voi rămâne până te vei întoarce.” Ghedeon a intrat în casă, a pregătit un ied și a făcut azimi dintr-o efă de făină. A pus carnea într-un coș și zeama a turnat-o într-o oală, le-a adus sub stejar și I le-a pus înainte. Îngerul lui Dumnezeu i-a zis: „Ia carnea și azimile, pune-le pe stânca aceasta și varsă zeama.” Și el a făcut așa. Îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână și a atins carnea și azimile. Atunci, s-a ridicat din stâncă un foc care a mistuit carnea și azimile. Și Îngerul Domnului S-a făcut nevăzut dinaintea lui. Ghedeon, văzând că fusese Îngerul Domnului, a zis: „Vai de mine, Stăpâne Doamne! Am văzut pe Îngerul Domnului față-n față.” Și Domnul i-a zis: „Fii pe pace, nu te teme, căci nu vei muri.” Ghedeon a zidit acolo un altar Domnului și i-a pus numele „Domnul păcii”. Altarul acesta este și astăzi la Ofra, care era a familiei lui Abiezer. În aceeași noapte, Domnul a zis lui Ghedeon: „Ia vițelul tatălui tău și un alt taur de șapte ani. Dărâmă altarul lui Baal, care este al tatălui tău, și taie parul închinat Astarteei, care este deasupra. Să zidești apoi și să întocmești pe vârful acestei stânci un altar Domnului Dumnezeului tău. Să iei taurul al doilea și să aduci o ardere-de-tot cu lemnul din stâlpul idolului pe care-l vei tăia.” Ghedeon a luat zece oameni dintre slujitorii lui și a făcut ce spusese Domnul, dar, fiindcă se temea de casa tatălui său și de oamenii din cetate, a făcut lucrul acesta noaptea, nu ziua. Când s-au sculat oamenii din cetate dis-de-dimineață, iată că altarul lui Baal era dărâmat, parul închinat idolului de deasupra lui era tăiat și al doilea taur era adus ca ardere-de-tot pe altarul care fusese zidit. Ei și-au zis unul altuia: „Cine a făcut lucrul acesta?” Și au întrebat și au făcut cercetări. Li s-a spus: „Ghedeon, fiul lui Ioas, a făcut lucrul acesta.” Atunci, oamenii din cetate au zis lui Ioas: „Scoate pe fiul tău ca să moară, căci a dărâmat altarul lui Baal și a tăiat parul sfânt care era deasupra lui.” Ioas a răspuns tuturor celor ce s-au înfățișat înaintea lui: „Oare datoria voastră este să apărați pe Baal? Voi trebuie să-i veniți în ajutor? Oricine va lua apărarea lui Baal să moară până dimineață. Dacă Baal este un dumnezeu, să-și apere el pricina, fiindcă i-au dărâmat altarul.” În ziua aceea au pus lui Ghedeon numele Ierubaal (Apere-se Baal), căci au zis: „Apere-se Baal împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul.” Tot Madianul, Amalec și fiii Răsăritului s-au strâns împreună, au trecut Iordanul și au tăbărât în valea Izreel. Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului; a sunat din trâmbiță și Abiezer a fost chemat ca să meargă după el. A trimis soli în tot Manase, care, de asemenea, a fost chemat să meargă după el. A trimis soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, care s-au suit să le iasă înainte. Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Dacă vrei să izbăvești pe Israel prin mâna mea, cum ai spus, iată, voi pune un val de lână în arie; dacă numai lâna va fi acoperită de rouă, și tot pământul va rămâne uscat, voi cunoaște că vei izbăvi pe Israel prin mâna mea, cum ai spus.” Și așa s-a întâmplat. În ziua următoare, el s-a sculat dis-de-dimineață, a stors lâna și a scos roua din ea, care a dat un pahar plin cu apă. Ghedeon a zis lui Dumnezeu: „Să nu Te aprinzi de mânie împotriva mea și nu voi mai vorbi decât de data aceasta. Aș vrea numai să mai fac o încercare cu lâna: numai lâna să rămână uscată, și tot pământul să se acopere cu rouă.” Și Dumnezeu a făcut așa în noaptea aceea. Numai lâna a rămas uscată, și tot pământul s-a acoperit cu rouă.