Iov 14:1-5 - Compară toate versiunile

Împărtășește

Omul născut din femeie are viața scurtă, dar plină de necazuri. Se naște și e tăiat ca o floare; fuge și piere ca o umbră. Și asupra lui ai Tu ochiul deschis! Și pe mine mă tragi la judecată cu Tine! Cum ar putea să iasă dintr-o ființă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul. Dacă zilele lui sunt hotărâte, dacă i-ai numărat lunile, dacă i-ai însemnat hotarul pe care nu-l va putea trece

Cel născut din femeie, omul, are zile puține și pline de necaz. Răsare ca o floare și se usucă; fuge ca o umbră și nu rămâne. Ai Tu ochii ațintiți asupra unui astfel de om? Mă chemi Tu la judecată cu Tine? Cine poate scoate ceva curat din ceva necurat? Nimeni! Zilele omului sunt hotărâte. Tu cunoști numărul lunilor lui și i-ai stabilit limite pe care nu le poate trece.

Omul născut din femeie trăiește puține zile; și ele îi sunt pline de necaz! Răsare ca o floare și apoi (în scurt timp) se usucă. Fuge ca o umbră și nu se mai vede! Oare Îți permiți Tu să privești cu atenție pe un astfel de om? Îl chemi Tu la judecată cu Tine? Cine poate scoate ceva curat din ceva (care este deja) murdar? Nimeni! Zilele omului sunt decise. Tu cunoști numărul lunilor lui (de existență pe pământ); și i-ai pus limite pe care nu le poate trece.

Omul născut din femeie are zile puține și este plin de tulburare. Răsare asemenea unei flori și este retezat; el fuge de asemenea ca o umbră și nu rămâne. Și îți deschizi ochii asupra unuia ca acesta și mă aduci în judecată cu tine? Cine poate aduce un lucru curat dintr-unul necurat? Niciunul. Văzând că zilele îi sunt hotărâte, numărul lunilor sale sunt cu tine; tu i-ai rânduit hotarele lui ca el să nu le poată trece

Omul, cel născut din femeie, are zile puține, dar necazuri din plin. Ca o floare răsare și se ofilește; fuge ca umbra fără să se oprească. Și pe unul ca el îl țintuiești cu privirea? Tocmai pe mine să mă aduci la judecată cu Tine? Cine poate scoate ceva curat din ceva necurat? Nimeni! Dacă zilele lui sunt hotărâte, dacă i-ai numărat lunile, dacă i-ai pus hotare pe care nu le poate trece

Omul născut din femeie are viața scurtă, dar plină de necazuri. Se naște și e tăiat ca o floare; fuge și piere ca o umbră. Și asupra lui ai Tu ochiul deschis! Și pe mine mă tragi la judecată cu Tine! Cum ar putea să iasă dintr-o ființă necurată un om curat? Nu poate să iasă niciunul. Dacă zilele lui sunt hotărâte, dacă i-ai numărat lunile, dacă i-ai însemnat hotarul pe care nu-l va putea trece

Omul născut din femeie are zile puține și este sătul de frământare. Ca o floare răsare și este tăiat, fuge ca umbra fără să stea. Asupra unuia ca acesta tu îți deschizi ochii? Și pe mine mă aduci la judecată cu tine? Cine poate să dea ceva curat din ce este impur? Nimeni! Dacă zilele lui sunt stabilite, numărul lunilor sale este la tine; i-ai stabilit hotărâri pe care nu le poate încălca

„Omul care a fost născut Dintr-o femeie, a avut O viață scurtă, însă plină De greutăți; și o să vină O zi în care e tăiat, Ca floarea. Deci a alergat Zadarnic: iată-l, a pierit Ca umbra – biet nenorocit. Asupra lui, Ți-ai îndreptat Ochii? Pe mine m-ai chemat Pârât, la a Ta judecată?! Dintr-o ființă necurată Ieși-va oare-un om curat? Nicicând! Deci, de i-ai numărat Lunile vieții, hotărând Numărul zilelor, și când Peste hotarul însemnat De Tine, știi că niciodat’ Nu va putea să treacă el