Marcu 1:1-39

Partajează

Marcu 1:1-39 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. După cum este scris în prorocul Isaia: „Iată, trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îți va pregăti calea… Glasul celui ce strigă în pustie: ‘Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările’”, a venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. Tot ținutul Iudeii și toți locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă și împrejurul mijlocului era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. Ioan propovăduia și zicea: „După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg curelele încălțămintei. Eu, da, v-am botezat cu apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.” În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii și a fost botezat de Ioan în Iordan. Și îndată, când ieșea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise și Duhul coborându-Se peste El ca un porumbel. Și din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Tu ești Fiul Meu preaiubit, în Tine Îmi găsesc toată plăcerea Mea.” Îndată, Duhul a mânat pe Isus în pustie, unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice și-I slujeau îngerii. După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galileea și propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu. El zicea: „S-a împlinit vremea și Împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie.” Pe când trecea Isus pe lângă Marea Galileii, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari. Isus le-a zis: „Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni.” Îndată, ei și-au lăsat mrejele și au mers după El. A mers puțin mai departe și a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care și ei erau într-o corabie și își dregeau mrejele. Îndată i-a chemat; și ei au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei ce lucrau pe plată și au mers după El. S-au dus la Capernaum. Și în ziua Sabatului, Isus a intrat îndată în sinagogă și a început să învețe pe norod. Oamenii erau uimiți de învățătura Lui, căci îi învăța ca unul care are putere, nu cum îi învățau cărturarii. În sinagoga lor era un om care avea un duh necurat. El a început să strige: „Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești: Ești Sfântul lui Dumnezeu!” Isus l-a certat și i-a zis: „Taci și ieși din omul acesta!” Și duhul necurat a ieșit din el, scuturându-l cu putere și scoțând un strigăt mare. Toți au rămas înmărmuriți, așa că se întrebau unii pe alții: „Ce este aceasta? O învățătură nouă! El poruncește ca un stăpân chiar și duhurilor necurate, și ele Îl ascultă!” Și îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii. După ce a ieșit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov și Ioan în casa lui Simon și a lui Andrei. Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri. Și îndată au vorbit lui Isus despre ea. El a venit, a apucat-o de mână, a ridicat-o și au lăsat-o frigurile. Apoi, ea a început să le slujească. Seara, după asfințitul soarelui, au adus la El pe toți bolnavii și îndrăciții. Și toată cetatea era adunată la ușă. El a vindecat pe mulți care pătimeau de felurite boli; de asemenea, a scos mulți draci și nu lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoșteau. A doua zi dimineața, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu. Și Se ruga acolo. Simon și ceilalți care erau cu El s-au dus să-L caute. Și, când L-au găsit, I-au zis: „Toți Te caută.” El le-a răspuns: „Haidem să mergem în altă parte, prin târgurile și satele vecine, ca să propovăduiesc și acolo, căci pentru aceasta am ieșit.” Și S-a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galileea, și scotea dracii.

Marcu 1:1-39 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)

Începutul evangheliei lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Precum stă scris în cartea profetului Isaia: Iată Eu trimit pe îngerul Meu înaintea feţei Tale, el Îţi va pregăti calea. Glasul care strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, neteziţi cărările Lui, aşa a venit Ioan, botezând în pustie şi predicând botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor. Veneau la el oameni din tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în râul Iordan. Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă şi avea o curea de piele în jurul mijlocului şi mânca lăcuste şi miere sălbatică. Şi vestea astfel: „După mine vine Cel ce este mai tare decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă aplec şi să Îi dezleg cureaua sandalelor. Eu v-am botezat cu apă, El însă vă va boteza cu Duh Sfânt.” În zilele acelea a venit Iisus din Nazaretul Galileii şi a fost botezat în Iordan de către Ioan. Şi îndată după ce a ieşit din apă, s-au văzut cerurile despicându-se şi Duhul ca un porumbel coborând peste El. Şi un glas din ceruri s-a auzit: „Tu eşti Fiul Meu cel iubit, pe Tine Te-am ales!” Şi Duhul L-a dus îndată în pustie. Şi a stat în pustie patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana; era cu fiarele sălbatice, iar îngerii îi slujeau. După ce Ioan a fost prins, Iisus a mers în Galileea să vestească evanghelia lui Dumnezeu. Şi zicea: „S-a împlinit vremea şi s-a apropiat Împărăţia lui Dumnezeu. Pocăiţi-vă şi credeţi în evanghelie!” Pe când trecea pe lângă marea Galileii, Iisus i-a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, care aruncau mrejele în mare, fiindcă erau pescari. Şi le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni.” Iar ei, lăsându-şi numaidecât mrejele, L-au urmat. Mergând mai departe, i-a văzut pe Iacov al lui Zebedeu şi pe Ioan, fratele lui. Aceştia erau în corabie şi îşi curăţau mrejele. Şi i-a chemat îndată şi pe ei. Iar ei, lăsându-l pe tatăl lor, pe Zebedeu, în corabie, împreună cu angajaţii lui, au mers după El. Au mers în Capernaum şi îndată, intrând în sinagogă sâmbăta, a început să îi înveţe. Ei erau uimiţi peste măsură de învăţăturile Lui, pentru că El îi învăţa ca unul care are putere, nu cum îi învăţau cărturarii. Şi iată că în sinagoga lor era un om cu duh necurat care a strigat: „Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit să ne nimiceşti? Te ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu!” Iisus l-a certat: „Taci şi ieşi din el!” Iar duhul necurat, scuturându-l şi strigând tare, a ieşit din el. Toţi s-au mirat şi vorbeau între ei: „Ce este aceasta? O învăţătură nouă şi cu putere. El porunceşte şi duhurilor necurate şi ele I se supun.” Şi numaidecât s-a dus vestea pretutindeni, în tot ţinutul Galileii. După ce a ieşit din sinagogă, Iisus a mers în casa lui Simon şi a lui Andrei, împreună cu Iacov şi Ioan. Soacra lui Petru zăcea cuprinsă de febră şi I-au spus îndată despre ea. Iar El s-a apropiat de ea şi a ridicat-o apucând-o de mână. Atunci febra a lăsat-o şi a început să le slujească. Lăsându-se seara, pe când apunea soarele, i-au adus la El pe toţi bolnavii şi demonizaţii şi întreaga cetate era adunată la uşă. Iar El a vindecat pe mulţi dintre cei ce sufereau de diferite boli şi a scos mulţi demoni şi nu îi lăsa pe demoni să vorbească, fiindcă Îl cunoşteau. Apoi, trezindu-se foarte de dimineaţă, a ieşit şi S-a dus în loc pustiu şi se ruga acolo. Simon şi cei ce erau împreună cu el L-au căutat peste tot şi când L-au găsit, I-au zis: „Toţi Te caută.” El le-a spus: „Să mergem şi în altă parte, în celelalte sate, ca să predic şi acolo, căci pentru aceasta am venit.” Şi a mers, vestind în sinagogile lor din toată Galileea şi scoţând demonii.

Marcu 1:1-39 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Începutul evangheliei lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu; Așa cum este scris în profeți: Iată, eu trimit pe mesagerul meu înaintea feței tale, care îți va pregăti calea înaintea ta. Vocea unuia care strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, faceți cărările sale drepte. Ioan boteza în pustie și predica botezul pocăinței pentru iertarea păcatelor. Și ieșea la el toată țara Iudeii și cei din Ierusalim și toți au fost botezați de el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele. Și Ioan era îmbrăcat cu o haină din păr de cămilă și cu un brâu de piele în jurul mijlocului său și mânca lăcuste și miere sălbatică; Și predica, spunând: După mine vine unul mai puternic decât mine, căruia nu sunt demn să mă aplec să îi dezleg cureaua sandalelor. Eu într-adevăr v-am botezat cu apă, dar el vă va boteza cu Duhul Sfânt. Și s-a întâmplat în acele zile că Isus a venit din Nazaretul Galileii și a fost botezat de Ioan în Iordan. Și îndată, ieșind din apă, a văzut cerurile deschizându-se și Duhul ca un porumbel coborând pe el; Și a venit o voce din cer: Tu ești Fiul meu preaiubit în care îmi găsesc toată plăcerea. Și îndată Duhul l-a condus în pustie. Și a fost acolo, în pustie, patruzeci de zile ispitit de Satan; și a fost cu fiarele sălbatice; și îngerii i-au servit. Și după ce Ioan a fost pus în închisoare, Isus a venit în Galileea predicând evanghelia împărăției lui Dumnezeu, Și, spunând: Timpul este împlinit și împărăția lui Dumnezeu este aproape: pocăiți-vă și credeți evanghelia. Și pe când umbla pe lângă marea Galileii, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui, aruncând un năvod în mare, fiindcă erau pescari. Și Isus le-a spus: Veniți după mine și vă voi face să deveniți pescari de oameni. Și îndată și-au lăsat plasele și l-au urmat. Și mergând puțin mai departe de acolo, a văzut pe Iacov al lui Zebedei și pe Ioan, fratele său; și ei erau în corabie, reparându-și plasele. Și îndată i-a chemat; iar ei au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în corabie, cu servitorii angajați și au mers după el. Și s-au dus în Capernaum; și îndată în sabat, a intrat în sinagogă și îi învăța. Și erau înmărmuriți de doctrina lui; fiindcă îi învăța ca unul care avea autoritate și nu precum scribii. Și în sinagoga lor era un om cu un duh necurat; și el a strigat, Spunând: Lasă-ne; ce avem noi a face cu tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne nimicești? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu. Și Isus l-a mustrat, spunând: Taci și ieși din el. Și după ce duhul necurat l-a scuturat puternic, și a strigat cu voce tare, a ieșit din el. Și toți au fost atât de uimiți, încât se întrebau între ei, spunând: Ce este aceasta? Ce doctrină nouă este aceasta? Căci poruncește cu autoritate chiar duhurilor necurate și ele ascultă de el. Și faima lui s-a răspândit îndată prin toată regiunea, de jur împrejurul Galileii. Și îndată, ieșind din sinagogă, au intrat în casa lui Simon și Andrei, împreună cu Iacov și Ioan. Iar soacra lui Simon zăcea cu febră și îndată i-au vorbit despre ea. Iar el a venit și a luat-o de mână și a ridicat-o; și îndată a lăsat-o febra și ea le-a servit. Și făcându-se seară, când soarele apunea, aduceau la el pe toți cei ce erau bolnavi și pe cei posedați de draci. Și toată cetatea s-a adunat la ușă. Și a vindecat pe mulți ce erau bolnavi de diferite boli; și a scos mulți draci; și nu îi lăsa pe draci să vorbească, pentru că îl cunoșteau. Și de dimineață, s-a sculat cu mult înainte de ziuă, a ieșit și a plecat într-un loc pustiu și s-a rugat acolo. Și Simon și cei ce erau cu el, l-au urmat. Și când l-au găsit, i-au spus: Toți te caută. Iar el le-a spus: Să mergem în satele învecinate ca să predic și acolo; fiindcă pentru aceasta am venit. Și predica în sinagogile lor, prin toată Galileea și scotea draci.

Marcu 1:1-39 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)

Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. După cum este scris în profetul Isaia: Iată, îl trimit pe solul Meu înaintea Feței Tale; el Îți va pregăti calea; glasul celui ce strigă în pustiu: „Pregătiți calea Domnului, îndreptați cărările Lui!” , a venit Ioan botezând în pustiu și propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. Și au început să iasă la el toți cei din ținutul Iudeei și toți locuitorii Ierusalimului; și mărturisindu‑și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. Ioan era îmbrăcat cu o haină din păr de cămilă, era încins la mijloc cu un brâu de piele și se hrănea cu lăcuste și cu miere sălbatică. Ioan propovăduia, zicând: „După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să‑I dezleg cureaua încălțămintei. Eu v‑am botezat în apă, dar El vă va boteza în Duhul Sfânt.” În zilele acelea, a venit Isus din Nazaretul Galileei și a fost botezat în Iordan de către Ioan. Și îndată, pe când ieșea Isus din apă, Ioan a văzut cerurile deschise și pe Duhul coborându‑Se peste El în chip de porumbel. Și un glas s‑a auzit din ceruri: „Tu ești Fiul Meu preaiubit; în Tine Îmi găsesc toată plăcerea.” Îndată, Duhul L‑a dus pe Isus în pustiu. Și a stat în pustiu patruzeci de zile, ca să fie ispitit de Satana. Acolo era împreună cu fiarele sălbatice, și îngerii Îi slujeau. După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galileea și propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu, zicând: „S‑a împlinit vremea și Împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți‑vă și credeți în Evanghelie!” Pe când trecea Isus pe țărmul Mării Galileei, i‑a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând năvodul în mare, căci erau pescari. Isus le‑a zis: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni!” Iar ei îndată și‑au lăsat mrejele și L‑au urmat. După ce a mers puțin mai departe, i‑a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care erau și ei într‑o barcă, dregându‑și mrejele, și îndată i‑a chemat. Ei l‑au lăsat pe Zebedei, tatăl lor, în barcă împreună cu simbriașii și au mers după El. S‑au dus la Capernaum. În ziua sabatului, intrând în sinagogă, Isus a început să dea învățătură, iar oamenii erau uimiți de învățătura Lui, căci îi învăța ca unul cu autoritate, nu cum îi învățau cărturarii. Tocmai atunci era în sinagoga lor un om cu un duh necurat, care a început să strige: „Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu!” Isus l‑a certat și i‑a spus: „Taci și ieși din el!” Și duhul necurat a ieșit din el, scuturându‑l și strigând cu putere. Toți au rămas înmărmuriți și se întrebau unii pe alții: „Ce este aceasta? O învățătură nouă, cu autoritate! Chiar și duhurilor necurate le poruncește, iar ele I se supun!” Și îndată I s‑a dus vestea în toată Galileea. După ce au ieșit din sinagogă, au intrat în casa lui Simon și a lui Andrei, împreună cu Iacov și Ioan. Soacra lui Simon zăcea cuprinsă de febră. Și îndată I‑au vorbit lui Isus despre ea. El a venit, a apucat‑o de mână și a ridicat‑o. Atunci a lăsat‑o febra și a început să le slujească. Pe înserate, după asfințitul soarelui, i‑au adus la El pe toți bolnavii și demonizații. Și toată cetatea era adunată la ușă. El i‑a vindecat pe mulți care sufereau de felurite boli și a scos mulți demoni; și nu‑i lăsa pe demoni să vorbească, pentru că știau cine este. Dis‑de‑dimineață, pe când era încă întuneric de tot, S‑a sculat, a ieșit și S‑a dus într‑un loc pustiu; și Se ruga acolo. Simon și cei care erau cu El s‑au dus să‑L caute și, când L‑au găsit, I‑au zis: „Toți Te caută.” El le‑a răspuns: „Să mergem în altă parte, prin târgurile din împrejurimi, ca să propovăduiesc și acolo; căci pentru aceasta am ieșit.” Isus S‑a dus să propovăduiască în sinagogile lor din toată Galileea și să scoată demoni.

Marcu 1:1-39 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)

Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. După cum este scris în prorocul Isaia: „Iată, îl trimit înaintea Ta pe solul Meu, care Îți va pregăti calea… Glasul celui ce strigă în pustie: «Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările!»”, a venit Ioan, care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. Tot ținutul Iudeei și toți locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, și împrejurul mijlocului era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste și cu miere sălbatică. Ioan propovăduia și zicea: „După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I dezleg curelele încălțămintei. Eu, da, v-am botezat cu apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.” În vremea aceea a venit Isus din Nazaretul Galileei și a fost botezat de Ioan în Iordan. Și îndată, când ieșea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise și Duhul coborându-Se peste El ca un porumbel. Și din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Tu ești Fiul Meu preaiubit: în Tine Îmi găsesc toată plăcerea.” Îndată Duhul L-a mânat pe Isus în pustie, unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice și-I slujeau îngerii. După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galileea și propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu. El zicea: „S-a împlinit vremea, și Împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie!” Pe când trecea Isus pe lângă Marea Galileei, i-a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari. Isus le-a zis: „Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni!” Îndată ei și-au lăsat mrejele și au mers după El. A mers puțin mai departe și i-a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care și ei erau într-o corabie și își dregeau mrejele. Îndată i-a chemat; și ei l-au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în corabie cu cei ce lucrau pe plată și au mers după El. S-au dus la Capernaum. Și în ziua Sabatului Isus a intrat îndată în sinagogă și a început să învețe norodul. Oamenii erau uimiți de învățătura Lui, căci îi învăța ca unul care are putere, nu cum îi învățau cărturarii. În sinagoga lor era un om care avea un duh necurat. El a început să strige: „Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești: ești Sfântul lui Dumnezeu!” Isus l-a certat și i-a zis: „Taci și ieși din omul acesta!” Și duhul necurat a ieșit din el, scuturându-l cu putere și scoțând un strigăt mare. Toți au rămas înmărmuriți, așa că se întrebau unii pe alții: „Ce este aceasta? O învățătură nouă! El le poruncește ca un stăpân chiar și duhurilor necurate, și ele Îl ascultă!” Și îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileei. După ce a ieșit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov și Ioan în casa lui Simon și a lui Andrei. Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri. Și îndată I-au vorbit lui Isus despre ea. El a venit, a apucat-o de mână, a ridicat-o și au lăsat-o frigurile. Apoi ea a început să le slujească. Seara, după asfințitul soarelui, i-au adus la El pe toți bolnavii și îndrăciții. Și toată cetatea era adunată la ușă. El i-a vindecat pe mulți care pătimeau de felurite boli; de asemenea, a scos mulți draci și nu-i lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoșteau. A doua zi dimineața, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu. Și Se ruga acolo. Simon și ceilalți care erau cu El s-au dus să-L caute. Și când L-au găsit, I-au zis: „Toți Te caută.” El le-a răspuns: „Haidem să mergem în altă parte, prin târgurile și satele vecine, ca să propovăduiesc și acolo, căci pentru aceasta am ieșit!” Și S-a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galileea; și scotea dracii.

Marcu 1:1-39 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Vestea Bună referitoare la Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, este de la început în acord cu ceea ce anunțaseră profeții (despre El). De exemplu, Maleahi, în cartea lui, scrisese: „Să știi că voi trimite înaintea Ta pe reprezentantul Meu. El Îți va pregăti drumul […].” Iar Isaia a spus: „Se va auzi o voce în deșert care va striga: «Pregătiți-I lui Iahve drumul, nivelându-l!»” Exact în acest mod și-a făcut apariția Ioan, botezând pe oamenii care își rezolvau problema păcatelor. Veneau la el din toată zona Iudeii și din Ierusalim. După ce își recunoșteau păcatele, ca să fie iertați, erau botezați de el în Râul Iordan. Ioan era îmbrăcat cu o haină făcută din păr de cămilă, pe care o ținea legată de mijlocul lui cu o centură de piele. Hrana lui era formată din lăcuste și miere produsă de albine sălbatice. El predica zicând: „După mine va veni Cineva care mă depășește în autoritate. Eu nu merit nici să mă plec să Îi dezleg curelele încălțămintei. În ce mă privește, eu vă botez doar cu apă; dar El vă va boteza cu Spiritul Sfânt.” În acea vreme Și-a făcut apariția și Isus din Nazaret, localitate care aparținea provinciei Galileea. El a fost botezat de Ioan în Iordan. În timp ce ieșea Isus din apă, Ioan a văzut cerul deschis, de unde Spiritul Sfânt a coborât spre Isus sub forma unui porumbel. Apoi, din cer s-a auzit o voce care zicea: „Tu ești Fiul Meu pe care Îl iubesc foarte mult și de care Îmi place!” Imediat, Spiritul (Sfânt) a condus pe Isus în deșert. Acolo a stat patruzeci de zile, timp în care a fost testat de Satan. Era o zonă în care trăiau animale sălbatice; dar Isus era slujit de îngeri. După ce Ioan a fost arestat și băgat în închisoare, Isus a venit în Galileea și predica Vestea Bună a lui Dumnezeu. El zicea: „Timpul a expirat! Regatul lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți-vă și credeți (ca adevărată) Vestea Bună pe care v-o prezint!” În timp ce trecea pe lângă Marea Galileeii, Isus a văzut doi frați care se numeau Simon și Andrei. Ei lansau în mare o plasă de prins pește, pentru că erau pescari. Isus le-a zis: „Veniți și urmați-Mă! Vă voi face pescari de oameni!” Imediat, ei și-au abandonat plasele de prins pește și au mers după El. Deplasându-Se puțin mai departe, Isus a văzut pe Iacov și pe Ioan care erau fiii lui Zebedei. Stăteau într-o barcă, reparându-și plasele pentru pescuit. I-a chemat și pe ei. Imediat, aceștia l-au lăsat pe tatăl lor în barcă împreună cu cei care lucrau ca angajați ai lor, și au mers după El. S-au dus la Capernaum. În ziua Sabatului, Isus a intrat în sinagogă și a început imediat să învețe oamenii care erau adunați acolo. Ei erau surprinși de învățătura Lui, pentru că nu vorbea ca ceilalți rabini, ci o făcea cu autoritate. În sinagoga lor venise un om care avea în el un demon. Acesta a început să strige: „Ce vrei de la noi, Isus din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Te cunosc: ești Fiul lui Dumnezeu!” Isus l-a certat zicându-i: „Taci și ieși din acest om!” Demonul a ieșit din el scuturându-l cu mare intensitate și făcând un mare zgomot. Toți au rămas foarte surprinși și se întrebau reciproc: „Ce înseamnă acest fapt? O nouă învățătură? El dă ordin ca un stăpân chiar și demonilor, iar ei se conformează (ordinelor) Lui!” Și imediat s-a știut despre El în toate zonele din vecinătatea localității Galileea. După ce a ieșit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov și cu Ioan în casa lui Simon și a lui Andrei. Soacra lui Simon era bolnavă la pat, având febră. Imediat ei au vorbit lui Isus despre ea. El S-a apropiat, a apucat-o de mână și febra a dispărut. Apoi ea a început să îi servească. Seara, după apusul soarelui, au adus la El pe toți bolnavii și pe toți demonizații din localitate. Toți cei din oraș se adunaseră la ușă. El a vindecat pe mulți care sufereau de diverse boli. A făcut și multe exorcizări; iar demonilor nu le permitea să vorbească, pentru că Îl cunoșteau. A doua zi, dimineața, în timp ce încă era întuneric, Isus S-a trezit din somn, S-a dus într-un loc pustiu și Se ruga acolo. Între timp, Simon și ceilalți care erau cu el, au plecat să Îl caute. După ce L-au găsit, I-au zis: „Toți Te caută!” El le-a răspuns: „Să mergem și în alte localități, prin piețele și prin satele vecine, ca să predic și acolo. Cu acest scop am venit (aici).” S-a dus și predica în sinagogi, prin toată provincia Galileea, făcând exorcizări.

Marcu 1:1-39 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Cum am aflat, cum am văzut, De-al Evangheliei început – A Fiului lui Dumnezeu – Am să vorbesc, acuma, eu. Precum în vremuri vechi, odată, A prorocit Isaia – „Iată, Un sol, ‘naintea Ta, trimit Și calea-Ți va fi pregătit, Căci el e glasul ce-o să vie Și o să strige în pustie, „Gătiți cărarea Domnului Și neteziți-I calea lui”– Ioan, pe lume, a venit. A botezat și a vestit, Așa cum fost-a al său crez, Al pocăinței sfânt botez, Ca astfel, orice muritor, Iertare a păcatelor, Să dobândească. Au venit, Când vorbele i-au auzit, Mulțime de Iudei, la el; Și din Ierusalim, la fel, Noroadele îl îmbulzeau. Păcatele-și mărturiseau Și-n apa râului Iordan, Primeau botezul lui Ioan. Ținuta lui era umilă: O haină din păr de cămilă, Iar peste mijloc, o curea. Lăcustele le folosea Și mierea, ca să se hrănească. El a-nceput ca să vorbească, Mărturisind: „Cel care vine, În urma mea, e – decât mine – Incomparabil, mai puternic. Încălțămintea-I, nu sunt vrednic Să I-o dezleg. Eu v-am chemat Și-n apă doar, v-am botezat, Dar El, când vine pe pământ, Va boteza cu Duhul Sfânt. Atuncea, a venit Iisus, Din Galileea, și S-a dus În valea râului Iordan, Unde L-a botezat Ioan. Când El, din apă, a ieșit, Ioan văzu, înmărmurit, Cerul deschis și Duhul Sfânt, Cum se pogoară pe pământ, Ușor, în chip de porumbel, Și se așează peste El. Apoi, din cer, s-a auzit Un glas: „Ești Fiul Preaiubit! În Tine numai, Fiul Meu, Găsesc toată plăcerea, Eu!” Îndată, Duhul L-a mânat Către pustie, unde-a stat – Cum spun ale Scripturii file – Un timp de patruzeci de zile. Satana a venit la El, Spre-a-L ispiti în chip și fel. Iisus, cu fiarele, stătea, Și slujitori, îngeri avea. Iisus, când vestea a aflat, Cum că Ioan e-ntemnițat, Spre Galileea a pornit Și Evanghelia a vestit. El zis-a: „Timpu-i terminat! Vă pocăiți, ne-ntârziat, Că-mpărăția Domnului, Apropiată-i omului!” Pe lângă mare, a trecut Iisus. Acolo a văzut Doi frați: pe Simon și Andrei. Pescari erau frații acei Și aruncau o mreajă-n mare, Tocmai în acel timp în care, Trecea, pe lângă ei, Iisus. El a privit la ei și-a spus: „Urmați-Mă, și o să fiți Pescari de oameni! Hai, veniți!” Ei, mrejele, și-au părăsit Și, pe Iisus, L-au însoțit. La drum, cu toții au plecat Și, peste alți doi frați, au dat: Iacov – fiul lui Zebedei – Și cu Ioan. Frații acei, Pe o corabie, erau Și mrejele și le cârpeau. Frații, atunci când i-a chemat Iisus, pe tată l-au lăsat, Corabia, și s-au grăbit Să Îl urmeze, negreșit. Iisus porni din nou la drum, Și-ajunse la Capernaum, Exact în ziua de Sabat. În sinagogă a intrat, Unde-a-nceput să dea povețe Norodului, și să-l învețe. Toți oamenii uimiți erau, De-nvățătura ce-o primeau, De la Iisus, pentru că El Îi învăța ca și Acel Care stăpân e pe putere. Cu toții fost-au de părere, Că nici un cărturar vreodat’, Asemeni Lui, n-a cuvântat. În sinagogă, se găsea Un om cari, un duh rău, avea. Omul, de acel duh mânat, Către Iisus, înspăimântat, Strigă – căci duhul știa bine Cine e El – „Ce-avem cu Tine, De-a face, noi? Sau Tu voiești, Ca să ne pierzi? Știm cine ești! Tu ești Sfântul lui Dumnezeu!” Iisus certă acel duh: „Eu Îți poruncesc să încetezi Cu vorba! Să-l eliberezi, Pe acest om nenorocit!” Duhul, îndată, a ieșit, Cu-n strigăt înfiorător, Cutremurând pe muritor. Toți privitori-nmărmuriți, Se întrebau, nedumeriți: „Ce e aceasta? Cine știe? Învățături noi, vor să fie? Căci iată – toți am auzit – Ca un stăpân a poruncit, Iar duhu-acela, necurat, De al Său glas, a ascultat!” Vestea, pe loc, s-a răspândit În Galileea, și-a-mpânzit – Făcând, în scurt timp, înconjur – Ținuturile dimprejur. Din sinagogă, a ieșit Iisus, de Iacov însoțit Și de Ioan. Apoi, toți trei, Mers-au la Simon și Andrei. În pat, sub pleduri, zgribulită, De friguri fiind copleșită, Soacra lui Simon se stingea. Iisus S-a îndreptat spre ea; Ușor, de mână, a luat-o, Iar boala-ndată a lăsat-o; Puterile i-au revenit Și-apoi femeia le-a slujit. Seara, când soarele-a apus, Locuitorii au adus Pe cei bolnavi, pe îndrăciți, Pentru a fi tămăduiți. Iisus privea cetatea toată, Cu mic cu mare, adunată În jurul Său. A vindecat Bolnavii care s-au aflat Acolo, pe cei îndrăciți – De duhuri rele stăpâniți. Duhuri și draci Îl cunoșteau: Cine-i Iisus, cu toți știau. De-aceea, El le-a poruncit Să tacă. Zorii s-au ivit, Și-abia atunci, într-un târziu, Să caute un loc pustiu, Iisus plecat-a din cetate, Spre-a se ruga-n singurătate. Simon, de gloată însoțit, L-a căutat. Când L-a găsit, I-a spus: „Cu toți Te căutăm.” El a răspuns: „Hai să plecăm Și-n alte părți, că Eu voiesc, La toți, să propovăduiesc – Doar pentru-aceasta am ieșit.” Astfel, a propovăduit Iisus, în Galileea toată – În sinagogi – și vindecată Fost-a oricare neputință Și orice fel de suferință. Bolnavii se tămăduiau, Cei îndrăciți se linișteau.

Marcu 1:1-39 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)

Începutul Evangheliei lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Așa cum este scris în profetul Isaía: „Iată, eu îl trimit pe îngerul meu înaintea feței tale; el va pregăti calea ta. Glasul celui care strigă în pustiu: «Pregătiți calea Domnului, drepte faceți cărările lui!»”. Ioan Botezătorul era în pustiu, predicând botezul convertirii spre iertarea păcatelor. Întreaga regiune a Iudeii și toți cei din Ierusalím veneau la el și erau botezați de el în râul Iordán, mărturisindu-și păcatele. Ioan era îmbrăcat cu [o haină din] păr de cămilă și avea o cingătoare din piele în jurul coapselor sale; mânca lăcuste și miere sălbatică și predica, zicând: „Vine după mine cel care este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic, plecându-mă, să-i dezleg cureaua încălțămintei. Eu v-am botezat cu apă, însă el vă va boteza în Duhul Sfânt”. În zilele acelea, a venit Isus din Nazarétul Galiléii și a fost botezat de Ioan în Iordán. Și îndată ce s-a ridicat din apă, a văzut cerurile deschise și Duhul, ca un porumbel, coborând spre el. Și din cer a fost un glas: „Tu ești Fiul meu cel iubit, în tine mi-am găsit plăcerea”. Și, îndată, Duhul l-a dus în pustiu. Iar în pustiu a stat timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo era împreună cu fiarele, iar îngerii îi slujeau. După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galiléea, predicând evanghelia lui Dumnezeu și spunând: „S-a împlinit timpul și s-a apropiat împărăția lui Dumnezeu. Convertiți-vă și credeți în evanghelie!”. Trecând pe lângă Marea Galiléii, i-a văzut pe Símon și pe Andrei, fratele lui Símon, aruncând năvodul în mare, căci erau pescari. Isus le-a spus: „Veniți după mine și vă voi face să deveniți pescari de oameni!”. Lăsând îndată năvoadele, l-au urmat. Și, mergând puțin [mai departe], i-a văzut pe Iacób, fiul lui Zebedéu, și pe Ioan, fratele lui, reparându-și năvoadele în barcă. El i-a chemat îndată, iar ei, lăsându-l pe tatăl lor, Zebedéu, în barcă, împreună cu zilierii lui, s-au dus după el. Au venit la Cafárnaum. Și îndată, în [zi] de sâmbătă, a intrat în sinagogă și-i învăța. Și erau uimiți de învățătura lui, pentru că el îi învăța ca unul care are autoritate, și nu în felul cărturarilor. În sinagoga lor era un om cu duh necurat care a strigat, zicând: „Ce ai cu noi, Isus din Nazarét? Ai venit să ne distrugi? Știu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu”. Dar Isus i-a poruncit cu asprime, spunându-i: „Taci și ieși din el!”. Iar duhul necurat, scuturându-l și strigând cu glas puternic, a ieșit din el. Atunci toți au fost cuprinși de teamă încât discutau între ei, zicând: „Ce-i asta? O învățătură nouă dată cu autoritate! El poruncește până și duhurilor necurate și ele i se supun”. Și îndată i s-a dus faima pretutindeni în toată împrejurimea Galiléii. Apoi, ieșind din sinagogă, a intrat în casa lui Símon și Andrei, împreună cu Iacób și Ioan. Soacra lui Símon zăcea [la pat], având febră, iar ei i-au vorbit îndată despre ea. El s-a apropiat și a ridicat-o prinzând-o de mână. Atunci febra a lăsat-o și ea a început să-i slujească. Când s-a înserat, după ce a apus soarele, îi aduceau la el pe toți bolnavii și posedații de diavol și toată cetatea era adunată la ușă. El i-a vindecat pe mulți care aveau rău de diferite boli și a scos mulți diavoli. Pe diavoli nu-i lăsa să vorbească, pentru că îl cunoșteau. Dimineața, încă pe întuneric, sculându-se, a ieșit și s-a dus într-un loc retras și se ruga. Símon și cei care erau cu el l-au căutat și, găsindu-l, i-au spus: „Toți te caută”. El le-a spus: „Să mergem în altă parte, prin cetățile învecinate, ca să predic și acolo, căci pentru aceasta am venit!”. Și a mers prin toată Galiléea, predicând în sinagogile lor și scoțând diavoli.

Marcu 1:1-39 Noua Traducere Românească (NTR)

Începutul Evangheliei lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Așa cum este scris în Isaia, profetul: „Iată, îl trimit înaintea feței Tale pe mesagerul Meu, care-Ți va pregăti calea“. Iată glasul celui ce strigă în deșert: „Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările!“. S-a arătat Ioan, cel ce boteza în deșert și proclama botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. Toată regiunea Iudeei și toți ierusalimiții au început să iasă la el și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. Ioan era îmbrăcat într-o haină din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele. El se hrănea cu lăcuste și cu miere sălbatică. Ioan predica și zicea: „După mine vine Cel Care este mai puternic decât mine, Căruia eu nu sunt demn să mă aplec să-I dezleg cureaua sandalelor. Eu v-am botezat cu apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt“. În acele zile, Isus a venit din Nazaretul Galileei și a fost botezat de Ioan în Iordan. Și imediat după ce a ieșit din apă, El a văzut cerurile deschise și Duhul coborând spre El asemenea unui porumbel. Și din Ceruri s-a auzit un glas: „Tu ești Fiul Meu preaiubit; în Tine Îmi găsesc plăcerea!“. Imediat Duhul L-a dus în deșert. El a stat în deșert timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de Satan. Acolo stătea împreună cu animalele sălbatice, iar îngerii Îi slujeau. După ce Ioan a fost închis, Isus a venit în Galileea, proclamând Evanghelia lui Dumnezeu. El zicea: „S-a împlinit vremea! Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat! Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie!“. În timp ce trecea pe lângă Marea Galileei, Isus i-a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând un năvod în mare, căci erau pescari. Isus le-a zis: „Veniți după Mine și vă voi face să fiți pescari de oameni!“. Ei și-au lăsat imediat năvoadele și L-au urmat. Mergând puțin mai încolo, i-a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui. Ei erau într-o barcă și își reparau năvoadele. Imediat i-a chemat, iar ei l-au lăsat pe tatăl lor, Zebedei, în barcă, împreună cu cei angajați, și L-au urmat. S-au dus în Capernaum și, imediat, în ziua de Sabat, Isus a intrat în sinagogă și a început să-i învețe pe oameni. Ei erau uimiți de învățătura Lui, căci El îi învăța ca Unul Care are autoritate, nu cum îi învățau cărturarii. Chiar atunci, în sinagoga lor era un om care avea în el un duh necurat. El a strigat, zicând: ‒ Ce avem noi de-a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Știu Cine ești: Sfântul lui Dumnezeu! Isus l-a mustrat, zicând: ‒ Taci și ieși din el! Atunci duhul necurat a ieșit din el, scuturându-l și strigând cu glas tare. Toți au rămas uimiți, așa că se întrebau între ei, zicând: „Ce este aceasta? Este o învățătură nouă, care are autoritate! El poruncește chiar și duhurilor necurate, iar ele Îl ascultă!“. Și I s-a dus vestea imediat pretutindeni, în întreaga vecinătate a Galileei. Imediat după ce au ieșit din sinagogă, au intrat împreună cu Iacov și Ioan în casa lui Simon și a lui Andrei. Soacra lui Simon era întinsă în pat, având febră, și ei I-au vorbit imediat despre ea. El S-a apropiat, a apucat-o de mână și a ridicat-o. Și febra a lăsat-o, iar ea a început să le slujească. Când s-a lăsat seara, după ce a apus soarele, i-au adus la El pe toți cei care aveau boli și pe cei demonizați. Întreaga cetate era adunată la ușă. El i-a vindecat pe mulți care aveau diferite boli și a alungat mulți demoni. Pe demoni nu-i lăsa să vorbească, pentru că Îl cunoșteau. Dis-de-dimineață, când era încă foarte întuneric, Isus S-a sculat, a ieșit și S-a dus într-un loc pustiu. Și Se ruga acolo. Dar Simon și cei ce erau cu El au început să-L caute și, când L-au găsit, I-au zis: ‒ Toți Te caută! Isus le-a răspuns: ‒ Să mergem în altă parte, în satele învecinate, ca să predic și acolo, căci pentru aceasta am ieșit! Și S-a dus în toată Galileea, predicând în sinagogi și alungând demoni.