Dumnezeul Care RestaureazăMostră

Vineri – Gloria viitoare

Citește: Romani 8:18-25

SORA: Romani 8:24-25

„Căci în nădejdea aceasta am fost mântuiți. Dar o nădejde care se vede nu mai este nădejde, pentru că ce se vede se mai poate nădăjdui? Pe când, dacă nădăjduim ce nu vedem, așteptăm cu răbdare.”

Devoțional

Suferința pe care o experimentăm în această lume este rezultatul păcatului. Suferința noastră personală poate să nu fie un rezultat al păcatului, dar motivul stricăciunii, durerii, robiei și decăderii este păcatul. Creația suferă sub greutatea păcatului. Lumea noastră plânge, suspină, sperând eliberarea și răscumpărarea. Noi ne plângem păcatul și suferința în această lume, recunoscând și pocăindu-ne în dreptul nostru. Și când facem aceasta, trăim cu speranța și credința că ceea ce are să vină merită să fie nădăjduit.

Așteptăm răscumpărarea. Iar când suntem în Hristos, avem darul nădăjduirii în ceea ce are să vină. El ne-a promis o răscumpărare glorioasă, răscumpărarea fizică și spirituală a trupurilor noastre, dar aceasta urmează să vină. Trăim în așteptare, știind că această promisiune care ne-a fost făcută urmează să se împlinească.

În timp ce așteptăm, ne lipim de această nădejde – speranța unei răscumpărări depline, prin lucrarea Domnului Isus. În mijlocul robiei, ne agățăm de aceastăsperanță. În mijlocul degradării, ne lipim de această speranță. În timp ce trupurile noastre îmbătrânesc, mintea se schimbă, cineva drag pleacă, guvernele se destramă, avem această speranță. Pentru că prin această speranță suntem salvați. Când ne punem nădejdea în lucrarea Domnului Isus, în jertfa, învierea și venirea Lui, suntem salvați.

Scopul Adventului este acesta: să ne amintească suferințele prezente și nădejdea măreață pe care o avem. Această nădejde este ceea ce ne permite să înaintăm. Fără nădejdea că într-o zi vom experimenta gloria lui Hristos și răscumpărarea noastră deplină, nu avem motiv să ne încredem în El. Alegerea conștientă ca în fiecare zi să ne agățăm de promisiunea Lui este ceea ce crește această nădejde.

Prin suferințe, ne dezvoltăm puterea de a îndura. Această putere de a îndura crește nădejdea și convingerea că Domnul Isus, Regele nostru, vine. Deși nu Îl vedem, avem nădejde în mântuirea și răscumpărarea noastră. Haideți să așteptăm aceasta cu înflăcărare.