Principii pentru viață în Împărăția lui DumnezeuMostră

RESPONSABILI FAȚĂ DE SEMENI

IDEI DE BAZĂ

• Cetățenii Împărăției lui Dumnezeu relaționează cu semenii lor cu atenție, pentru a nu aduce vreo ofensă cuiva. Provocarea celor din jur la a înfăptui păcat este la fel de greșită precum păcătuirea în sine. Acest principiu este evidențiat de Isus, care spune că un om care are acest obicei rău de a provoca la păcat pe semenii săi nu merită să trăiască.

• Atunci când cineva a fost ofensat de semenul său, trebuie să preia inițiativa pentru a rezolva problema, prin iertare. Iertarea este obligatorie pentru oricare cetățean al Împărăției lui Dumnezeu.

• Trăirea prin credință ne dă harul și resursele supranaturale pentru a stabili relații dumnezeiești cu semenii noștri.

Iertarea este o necesitate absolută, prin care este susținută comunitatea Împărăției lui Dumnezeu în dimensiunea ei pământească. În relațiile dintre ei, fiii Împărăției trebuie să fie foarte precauți, pentru a nu provoca în vreun fel căderea, poticnirea sau ofensarea vreunui frate. Pe de altă parte, dacă cineva a fost ofensat, nu ar trebui să rămână în acea stare, dezvoltând amărăciune, ci ar trebui să caute restaurare, prin iertare. Din păcate, putem întâlni creștini care nu au o problemă cu faptul că-i provoacă pe alți creștini mai slabi la păcate precum bârfă, supărare, ceartă, nemulțumiri, după care ei se retrag ca și cum nu ar avea nicio responsabilitate față de cei ce ajung la păcat din cauza provocărilor făcute de ei. Isus este foarte ferm în învățătura Sa, spunându-ne că trebuie să facem tot ce ține de noi pentru a nu împiedica pe altcineva sau a-l ofensa în vreun fel. În același context, Isus îi învață pe urmașii Săi că nu ar trebui să rămână sub condamnare atunci când cineva aduce asupra lor vreo ofensă. Dacă suntem supărați pe cineva care ne-a ofensat și poate nici nu știe acest lucru, este important să avem inițiativa, să-l abordăm și să găsim calea către iertare, chiar dacă acest lucru se repetă. Ucenicii înțeleg că a nu ofensa pe nimeni și a depăși prin iertare orice ofensă din partea cuiva este o provocare a credinței. Este posibil să nu ne fie la îndemână un mod de comportare și relaționare cu semenii lipsit de orice ofensă sau ni se pare greu să căutăm calea iertării, atunci când suntem supărați pe cineva. Trebuie să fim încrezători că Duhul Sfânt ne poate conduce pentru a reuși, atunci când venim în rugăciune cu această problemă, în mod sincer, cu lepădare de sine și în umilință.