„Atunci când întâmpla-se-va,
Să vină peste noi – cumva –
Nenorocirea, sabia,
Vreo judecată, foametea
Sau ciuma și veni-vom noi
La sfântul Tău locaș apoi –
Unde-i aflat Numele Tău –
Ca să strigăm, în ceasul rău,
La Tine, stând în fața Ta,
Atunci Tu ne vei asculta
Și-n urmă, mântuire ai,
Pentru al Tău popor, să dai.”