Naaman era conducătorul armatei regelui Aramului. El era un om important pentru stăpânul său și totodată foarte respectat, pentru că prin el dăduse DOMNUL victorie lui Aram. Însă omul acesta, care ajunsese un războinic viteaz, era lepros.
Arameii ieșiseră la luptă în cete și luaseră captivă o tânără din țara lui Israel. Ea era în slujba soției lui Naaman. Ea a zis stăpânei sale: „O, dacă stăpânul meu ar merge la profetul din Samaria, atunci el l-ar vindeca de lepra lui!“.
Naaman s-a dus și i-a istorisit stăpânului său tot ce i-a spus tânăra care era din țara lui Israel. Regele Aramului i-a zis: „Du-te, căci îi voi trimite o scrisoare regelui lui Israel“. Naaman a plecat luând cu el zece talanți de argint, șase mii de șecheli de aur și zece rânduri de haine. El i-a înmânat regelui lui Israel scrisoarea care spunea astfel: „Când scrisoarea aceasta îți va fi înmânată, vei ști că l-am trimis la tine pe slujitorul meu, Naaman, să-l vindeci de lepra lui“.
După ce a citit scrisoarea, regele lui Israel și-a sfâșiat hainele și a zis: „Sunt eu Dumnezeu ca să omor și să înviez, de trimite la mine un om ca să-l vindec de lepra lui? Să știți deci și să înțelegeți că el caută motiv de ceartă cu mine“.
Când a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că regele lui Israel și-a sfâșiat hainele, a trimis să spună regelui: „De ce ți-ai sfâșiat hainele? Trimite-l la mine și va ști că există un profet în Israel!“. Naaman a venit cu alaiul său de cai și care și s-a oprit la poarta casei lui Elisei. Elisei i-a trimis un mesager, zicând: „Du-te și spală-te în Iordan de șapte ori, iar carnea ți se va vindeca și vei fi curat“.
Dar Naaman s-a mâniat și a plecat, zicând: „Eu credeam că va ieși la mine, se va opri înaintea mea și va chema Numele DOMNULUI, Dumnezeul lui, iar pe urmă își va îndrepta mâna spre locul rănii și mă va vindeca de lepră. Nu sunt oare Abana și Parpar, râurile Damascului, mai bune decât toate apele Israelului? Nu puteam să mă spăl în ele și să fiu curat?“. Apoi s-a întors și a plecat plin de mânie.
Dar slujitorii lui s-au apropiat de el și i-au zis: „Părinte, dacă profetul ți-ar fi spus să faci un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult acum, când ți-a spus să te speli ca să fii curat!“. Atunci a coborât și s-a cufundat de șapte ori în Iordan, așa cum îi spusese omul lui Dumnezeu, iar carnea lui s-a făcut precum carnea unui copilaș. Și, astfel, el s-a curățit de lepră. Apoi, Naaman s-a întors la omul lui Dumnezeu, atât el, cât și toți însoțitorii lui.
Când a ajuns, s-a oprit înaintea lui și i-a zis:
‒ Iată, acum știu că nu este alt Dumnezeu pe tot pământul, decât în Israel. Primește, te rog, un dar din partea slujitorului tău.
Dar Elisei i-a răspuns:
‒ Viu este DOMNUL, înaintea Căruia stau, că nu voi lua nimic.
Și cu toate că Naaman a insistat să ia, Elisei a refuzat.
‒ Dacă nu vrei, a zis Naaman, dă voie, te rog, slujitorului tău să încarce pământ, atât cât pot duce doi catâri, pentru că de-acum înainte slujitorul tău nu va mai aduce arderi-de-tot sau jertfe altor dumnezei, ci numai DOMNULUI. Iată, totuși, ce-L rog pe DOMNUL să-i ierte slujitorului tău: când stăpânul meu intră în templul lui Rimon să se închine acolo, sprijinindu-se de brațul meu, mă închin și eu în templul lui Rimon. Să-l ierte, deci, DOMNUL pe slujitorul tău când mă voi închina în templul lui Rimon.
Elisei i-a răspuns:
‒ Du-te în pace.
După ce a plecat Naaman de la el și a străbătut o anumită distanță, Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, și-a zis: „Stăpânul meu l-a refuzat pe Naaman, arameul acesta, și n-a luat de la el ceea ce i-a adus. Viu este DOMNUL că voi alerga și voi lua ceva de la el“. Astfel, Ghehazi s-a dus după Naaman.
Când l-a văzut Naaman alergând după el, a coborât din car ca să-l întâmpine și i-a zis:
‒ Totul este bine?
El a răspuns:
‒ Totul este bine. Stăpânul meu m-a trimis însă să-ți spun: „Doi tineri dintre fiii profeților au venit chiar acum la mine din muntele lui Efraim. Dă-mi, te rog, pentru ei un talant de argint și două rânduri de haine“.
Naaman i-a zis:
‒ Fă-mi, te rog, pe plac și ia doi talanți.
Naaman a insistat și i-a pus doi talanți de argint în doi saci, împreună cu două rânduri de haine. I-a mai dat și doi slujitori care să-l ajute cu povara. Când a ajuns la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor și le-a pus în casă. Apoi le-a dat drumul oamenilor, iar ei au plecat. După aceea s-a dus și s-a înfățișat înaintea stăpânului său, Elisei.
Elisei l-a întrebat:
‒ De unde vii, Ghehazi?
El a răspuns:
‒ Slujitorul tău nu s-a dus nicăieri.
Dar Elisei i-a zis:
‒ Oare n-a mers inima mea cu tine, când omul acela s-a întors din carul său și te-a întâmpinat? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, turme, cirezi, slujitori și slujitoare? Lepra lui Naaman se va lipi de tine și de urmașii tăi pentru totdeauna!
Ghehazi a ieșit dinaintea lui Elisei lepros, alb ca zăpada.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
