Ioel 1:6-20

Căci împotriva țării mele a venit o națiune puternică și fără număr. Dinții ei sunt dinți de leu, iar colții ei sunt colți de leoaică. Mi-a pustiit viile și mi-a făcut bucăți smochinii; i-a jupuit de coajă și i-a trântit jos, lăsându-le ramurile descojite. Jelește ca o fecioară îmbrăcată cu o pânză de sac, care îl jelește pe soțul tinereții ei! Darurile de mâncare și jertfele de băutură au fost oprite în Casa DOMNULUI, iar preoții, slujitorii DOMNULUI, bocesc. Terenurile sunt pustiite, pământul bocește, căci grânele sunt pustiite. Mustul a secat și uleiul s-a terminat. Îngroziți-vă, plugari, gemeți, vieri, din cauza grâului și a orzului, căci roadele câmpului sunt distruse. Via s-a uscat, iar smochinul este veștejit; rodiul, palmierul, mărul, toți pomii de pe câmp sunt uscați. Într-adevăr, s-a veștejit bucuria din mijlocul fiilor omului! Preoților, puneți-vă brâul în jurul mijlocului și jeliți! Gemeți, slujitori ai altarului! Veniți și înnoptați îmbrăcați cu pânză de sac, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci darurile de mâncare și jertfele de băutură sunt oprite în Casa Dumnezeului vostru. Declarați un post, vestiți o adunare. Adunați-i pe bătrâni, pe toți locuitorii țării, la Casa DOMNULUI, Dumnezeul vostru, și strigați către DOMNUL. Vai, ce zi! Căci ziua DOMNULUI este aproape; ea va veni ca o distrugere de la Cel Atotputernic. Nu s-a prăpădit hrana sub ochii voștri – adică bucuria și veselia din Casa Dumnezeului nostru? Semințele s-au pârjolit sub bulgări, hambarele sunt pustii, grânarele sunt dărâmate, căci grânele s-au uscat. Cum gem animalele! Cirezile de vite umblă amețite, pentru că nu mai au pășune; chiar și turmele de oi suferă pedeapsa. Către Tine, DOAMNE, strig, căci focul a distrus pășunile deșertului și flăcările au ars toți copacii câmpiei. Chiar și animalele câmpului tânjesc după Tine, căci albiile s-au uscat, iar focul a distrus pășunile deșertului.

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Ioel 1:6-20