Căci o națiune s-a ridicat asupra țării mele, puternică și fără număr, a cărei dinți sunt dinți de leu și are măselele unui leu mare.
El mi-a risipit via și mi-a cojit smochinul; l-a curățat de tot și l-a lepădat: ramurile lui au devenit albe.
Plânge-te ca o fecioară încinsă cu pânză de sac pentru soțul tinereții ei.
Darul de mâncare și darul de băutură este stârpit din casa DOMNULUI; preoții, servitorii DOMNULUI, jelesc.
Câmpia este risipită, pământul jelește, pentru că grânele sunt risipite; vinul nou a secat, untdelemnul lâncezește.
Rușinați-vă, agricultorilor; urlați, viticultorilor, pentru grâu și pentru orz, pentru că secerișul câmpului a pierit.
Via s-a uscat și smochinul lâncezește; rodiul, palmierul de asemenea și mărul, toți copacii câmpului sunt uscați, pentru că bucuria a secat, departe de fiii oamenilor.
Încingeți-vă și plângeți, preoților; urlați, servitori ai altarului; veniți, culcați-vă toată noaptea în pânză de sac, servitorii Dumnezeului meu, pentru că darul de mâncare și darul de băutură au fost oprite de la casa Dumnezeului vostru.
Sfințiți un post, anunțați o adunare solemnă, adunați pe bătrâni și pe toți locuitorii țării la casa DOMNULUI Dumnezeului vostru și strigați către DOMNUL:
Vai de această zi! pentru că ziua DOMNULUI este aproape și va veni ca o nimicire de la cel Atotputernic.
Nu este hrana luată dinaintea ochilor noștri, da, bucuria și veselia din casa Dumnezeului nostru?
Sămânța este putrezită sub bulgării ei; grânarele sunt pustiite, hambarele sunt dărâmate; căci grânele s-au uscat.
Cum gem animalele! Cirezile de vite rătăcesc, pentru că nu au pășune; da, turmele de oi sunt pustiite.
DOAMNE, către tine voi striga, pentru că focul a mistuit pășunile pustiei și flacăra a ars toți copacii câmpului.
Fiarele câmpului de asemenea strigă către tine, pentru că râurile de apă au secat și focul a mistuit pășunile pustiei.