Zaharia 6:1-12

Mi-am ridicat din nou ochii, m-am uitat și iată că patru care ieșeau dintre doi munți. Munții erau niște munți de bronz. La primul car erau niște cai roșii, la al doilea car erau cai negri, la al treilea car erau cai albi, iar la al patrulea car erau niște cai tărcați și puternici. L-am întrebat atunci pe îngerul care vorbea cu mine: ‒ Ce sunt acestea, stăpâne? Îngerul mi-a răspuns: ‒ Acestea sunt cele patru vânturi ale cerurilor, care ies de unde stăteau, de lângă Stăpânul întregului pământ. Caii cei negri au ieșit, împreună cu carul lor, spre țara din nord, cei albi au ieșit după ei, iar cei tărcați au ieșit spre țara din sud. Când cei puternici au ieșit și au cerut să meargă să străbată pământul, El a zis: „Duceți-vă, străbateți pământul!“. Și ei au străbătut pământul. Apoi El m-a chemat și mi-a vorbit, zicând: ‒ Privește! Cei ce ies spre țara din nord au făcut să Se odihnească Duhul Meu în țara din nord. Cuvântul DOMNULUI mi-a vorbit, zicând: „Să iei argint și aur de la exilații care au venit din Babilon: de la Heldai, de la Tobia și de la Iedaia. Să te duci tu însuți, în ziua aceea, și să intri în casa lui Iosia, fiul lui Țefania. Să iei argint și aur, să faci cu ele o coroană și s-o pui pe capul marelui preot Iosua, fiul lui Iehoțadak. Apoi să-i spui următoarele: «Așa vorbește DOMNUL Oștirilor: ‘Iată-l pe omul, al cărui nume este Vlăstarul. El va da mlădițe din el și va construi Templul DOMNULUI.