1 Corinteni 4
4
Autoritatea lui Paul
1Orice om să ne considere în felul acesta: ca pe niște slujitori ai lui Cristos, administratori#4,1 Lit.: „hyperètai kài oikonomòi”. Sunt titluri contrastante adresate apostolilor, slujitorii lui Cristos și administratorii tainelor lui Dumnezeu. Se referă la persoanele care, în lumea elenistică, erau servitori de origine umilă și cărora le erau deseori încredințate responsabilități importante. „Tainele lui Dumnezeu” trebuie apropiate de „profunzimile lui Dumnezeu” ( 1Cor 2,10) și de „darurile harului” ( 1Cor 2,12) revelate lui Paul pentru a le face cunoscute. ai tainelor lui Dumnezeu, 2iar ceea ce se cere#4,2 Lit.: „caută”. de la administratori este ca fiecare să fie găsit credincios. 3Pentru mine contează prea puțin dacă sunt judecat de voi sau de vreun tribunal omenesc#4,3 Lit.: „zi omenească”. Termenul „zi” este folosit aici ca o zi fixată pentru audierea părților în tribunal. Ar putea fi și o aluzie la „ziua Domnului”, „ziua judecății”.. Ba, mai mult, nici eu nu mă judec pe mine. 4De fapt, conștiința nu mă acuză cu nimic, dar nu sunt justificat prin aceasta. Cel care mă judecă este Domnul. 5Așadar, să nu judecați nimic înainte de vreme, până când va veni Domnul. El va lumina cele ascunse de întuneric și va descoperi planurile inimilor și atunci fiecare va primi#4,5 Lit.: „va fi pentru fiecare”. de la Dumnezeu lauda cuvenită.
6Acestea, fraților, le-am dat ca un exemplu despre mine și Apólo spre binele vostru#4,6 Lit.: „pentru voi”., ca să învățați de la noi: [să nu treceți] peste cele scrise ca nu cumva vreunul dintre voi să se laude cu unul împotriva celuilalt. 7Căci cine te face mai deosebit de alții? Ce ai ce nu ai primit? Dar dacă ai primit, de ce te mândrești ca și cum nu ai fi primit? 8V-ați săturat deja! V-ați și îmbogățit de-acum? Ați domnit fără de noi! Într-adevăr, ar fi fost bine să domniți, ca să domnim și noi împreună cu voi!#4,8 Imaginile suficienței, saturației, bogăției și domniei fuseseră vulgarizate de stoici și de cinici, care făceau din ele o aplicare pragmatică la „cel înțelept”. Este evident, în cuvintele lui Paul, ecoul acestei culturi prezente la Corínt, una dintre capitalele filosofiei cinico-stoice. Comportamentul apostolilor, inspirat de credință și iubire, trece dincolo de legile obișnuite ale modului de a lucra și de a gândi, în așa fel încât ei devin un spectacol în ochii lumii, dar nu este vorba de o imagine glorioasă, ci mai degrabă de una care-i dezonorează. 9Căci ni se pare că Dumnezeu ne-a făcut pe noi, apostolii, cei din urmă, ca niște condamnați la moarte, fiindcă am devenit ca un spectacol pentru lume, pentru îngeri și pentru oameni. 10Noi suntem nebuni pentru Cristos, voi sunteți înțelepți în Cristos; noi suntem slabi, voi sunteți tari; voi [vă bucurați] de cinste, iar noi, de dispreț. 11Până în ceasul de acum, suntem flămânzi și însetați, suntem goi și chinuiți și pribegim. 12Ne trudim, muncind cu mâinile noastre. Fiind batjocoriți, binecuvântăm; fiind persecutați, răbdăm; 13fiind insultați, răspundem cu blândețe. Am ajuns gunoiul lumii, murdăria tuturor până acum#4,13 Gunoiul și murdăria erau, în limbajul popular, termeni ai disprețului celui mai profund. Originea acestor apelative trebuie pusă în legătură cu practica din diferite localități de a purifica orașul cu un sacrificiu uman pentru care era ales un sărac, considerat rebut al societății..
14Vă scriu acestea, nu ca să vă fac de rușine, ci ca să vă mustru ca pe niște copii iubiți ai mei. 15Căci chiar dacă ați avea zeci de mii de învățători în Cristos, nu aveți mai mulți părinți: eu v-am dat naștere în Cristos Isus prin evanghelie#4,15 Se găsește aici o nuanță complementară pe care termenul „evanghelie” îl capătă în unele cazuri, în scrierile sfântului Paul: pe lângă mesajul însuși de „veste bună” și conținutul ei (cf. Rom 1,1), „evanghelia” desemnează uneori „proclamarea” acestui mesaj (cf. 1Cor 9,12; 2Cor 8,18; Gal 2,7; Ef 3,6; Fil 1,5; 2,22; 4,3.15; 1Tes 3,2; Flm v. 13) în sensul cuvântului de față, „evanghelizare”.. 16Așadar, vă îndemn: fiți imitatorii mei!
Planuri de călătorie
17Tocmai de aceea l-am trimis la voi pe Timotéi, care este copilul meu iubit și credincios în Domnul. El vă va aminti căile mele în Cristos Isus, așa cum învăț pretutindeni, în fiecare Biserică. 18Unii s-au îngâmfat ca și cum eu n-aș mai veni la voi. 19Însă voi veni în curând la voi, dacă Domnul va voi, și voi cunoaște nu doar cuvântul celor îngâmfați, ci și puterea [lor], 20pentru că împărăția lui Dumnezeu nu [constă] în cuvinte, ci în putere. 21Ce vreți? Să vin la voi cu varga sau cu iubirea și cu duhul blândeții? #Tit 1,7 #Ef 3,2 #Mt 7,1 #Rom 2,16.29 #Ap 3,17 #Rom 8,36 #1Cor 15,31 #2Cor 4,11 #Evr 10,33 #2Cor 4,8-12; 6,4-10; 11,23-27 #2Cor 6,13 #1Tes 2,7 #1Tes 2,11 #Flm 10 #Mt 7,21 #2Cor 10,2
Selectat acum:
1 Corinteni 4: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
1 Corinteni 4
4
Autoritatea lui Paul
1Orice om să ne considere în felul acesta: ca pe niște slujitori ai lui Cristos, administratori#4,1 Lit.: „hyperètai kài oikonomòi”. Sunt titluri contrastante adresate apostolilor, slujitorii lui Cristos și administratorii tainelor lui Dumnezeu. Se referă la persoanele care, în lumea elenistică, erau servitori de origine umilă și cărora le erau deseori încredințate responsabilități importante. „Tainele lui Dumnezeu” trebuie apropiate de „profunzimile lui Dumnezeu” ( 1Cor 2,10) și de „darurile harului” ( 1Cor 2,12) revelate lui Paul pentru a le face cunoscute. ai tainelor lui Dumnezeu, 2iar ceea ce se cere#4,2 Lit.: „caută”. de la administratori este ca fiecare să fie găsit credincios. 3Pentru mine contează prea puțin dacă sunt judecat de voi sau de vreun tribunal omenesc#4,3 Lit.: „zi omenească”. Termenul „zi” este folosit aici ca o zi fixată pentru audierea părților în tribunal. Ar putea fi și o aluzie la „ziua Domnului”, „ziua judecății”.. Ba, mai mult, nici eu nu mă judec pe mine. 4De fapt, conștiința nu mă acuză cu nimic, dar nu sunt justificat prin aceasta. Cel care mă judecă este Domnul. 5Așadar, să nu judecați nimic înainte de vreme, până când va veni Domnul. El va lumina cele ascunse de întuneric și va descoperi planurile inimilor și atunci fiecare va primi#4,5 Lit.: „va fi pentru fiecare”. de la Dumnezeu lauda cuvenită.
6Acestea, fraților, le-am dat ca un exemplu despre mine și Apólo spre binele vostru#4,6 Lit.: „pentru voi”., ca să învățați de la noi: [să nu treceți] peste cele scrise ca nu cumva vreunul dintre voi să se laude cu unul împotriva celuilalt. 7Căci cine te face mai deosebit de alții? Ce ai ce nu ai primit? Dar dacă ai primit, de ce te mândrești ca și cum nu ai fi primit? 8V-ați săturat deja! V-ați și îmbogățit de-acum? Ați domnit fără de noi! Într-adevăr, ar fi fost bine să domniți, ca să domnim și noi împreună cu voi!#4,8 Imaginile suficienței, saturației, bogăției și domniei fuseseră vulgarizate de stoici și de cinici, care făceau din ele o aplicare pragmatică la „cel înțelept”. Este evident, în cuvintele lui Paul, ecoul acestei culturi prezente la Corínt, una dintre capitalele filosofiei cinico-stoice. Comportamentul apostolilor, inspirat de credință și iubire, trece dincolo de legile obișnuite ale modului de a lucra și de a gândi, în așa fel încât ei devin un spectacol în ochii lumii, dar nu este vorba de o imagine glorioasă, ci mai degrabă de una care-i dezonorează. 9Căci ni se pare că Dumnezeu ne-a făcut pe noi, apostolii, cei din urmă, ca niște condamnați la moarte, fiindcă am devenit ca un spectacol pentru lume, pentru îngeri și pentru oameni. 10Noi suntem nebuni pentru Cristos, voi sunteți înțelepți în Cristos; noi suntem slabi, voi sunteți tari; voi [vă bucurați] de cinste, iar noi, de dispreț. 11Până în ceasul de acum, suntem flămânzi și însetați, suntem goi și chinuiți și pribegim. 12Ne trudim, muncind cu mâinile noastre. Fiind batjocoriți, binecuvântăm; fiind persecutați, răbdăm; 13fiind insultați, răspundem cu blândețe. Am ajuns gunoiul lumii, murdăria tuturor până acum#4,13 Gunoiul și murdăria erau, în limbajul popular, termeni ai disprețului celui mai profund. Originea acestor apelative trebuie pusă în legătură cu practica din diferite localități de a purifica orașul cu un sacrificiu uman pentru care era ales un sărac, considerat rebut al societății..
14Vă scriu acestea, nu ca să vă fac de rușine, ci ca să vă mustru ca pe niște copii iubiți ai mei. 15Căci chiar dacă ați avea zeci de mii de învățători în Cristos, nu aveți mai mulți părinți: eu v-am dat naștere în Cristos Isus prin evanghelie#4,15 Se găsește aici o nuanță complementară pe care termenul „evanghelie” îl capătă în unele cazuri, în scrierile sfântului Paul: pe lângă mesajul însuși de „veste bună” și conținutul ei (cf. Rom 1,1), „evanghelia” desemnează uneori „proclamarea” acestui mesaj (cf. 1Cor 9,12; 2Cor 8,18; Gal 2,7; Ef 3,6; Fil 1,5; 2,22; 4,3.15; 1Tes 3,2; Flm v. 13) în sensul cuvântului de față, „evanghelizare”.. 16Așadar, vă îndemn: fiți imitatorii mei!
Planuri de călătorie
17Tocmai de aceea l-am trimis la voi pe Timotéi, care este copilul meu iubit și credincios în Domnul. El vă va aminti căile mele în Cristos Isus, așa cum învăț pretutindeni, în fiecare Biserică. 18Unii s-au îngâmfat ca și cum eu n-aș mai veni la voi. 19Însă voi veni în curând la voi, dacă Domnul va voi, și voi cunoaște nu doar cuvântul celor îngâmfați, ci și puterea [lor], 20pentru că împărăția lui Dumnezeu nu [constă] în cuvinte, ci în putere. 21Ce vreți? Să vin la voi cu varga sau cu iubirea și cu duhul blândeții? #Tit 1,7 #Ef 3,2 #Mt 7,1 #Rom 2,16.29 #Ap 3,17 #Rom 8,36 #1Cor 15,31 #2Cor 4,11 #Evr 10,33 #2Cor 4,8-12; 6,4-10; 11,23-27 #2Cor 6,13 #1Tes 2,7 #1Tes 2,11 #Flm 10 #Mt 7,21 #2Cor 10,2
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași