1 Regi 10
10
Vizita reginei din Sába
1Regina din Sába#10,1 Regatul din Sàba ocupa partea de sud-vest a Peninsulei Arabice, dar această regină era mai curând regenta uneia dintre coloniile sabeene, stabilită în Arabia de nord. Motivul vizitei sale a fost acela de a stabili relații comerciale. Solomòn, care domina Transiordania și poseda cetatea Èțion-Ghèber, controla drumurile comerciale ale caravanelor care mergeau din Arabia de nord în Siria și în Egipt. Sàba este de mai multe ori amintită împreună cu Dedàn, un alt trib arab (Gen 10,7; 25,3; Ez 38,13), și este numărată printre triburile mari care aveau caravane (Ez 27,20-22; Ier 6,20; Il 4,8; Iob 6,19). Această națiune îndepărtată va veni să-i aducă omagiu regelui viitor ( Ps 73,10.15) în Ierusalímul cel nou (Is 45,14; 60,6-7; cf. Mt 2,11). a auzit de faima lui Solomón, datorată numelui Domnului#10,1 Expresia este greu de înțeles aici și se găsește numai în TM., și a venit să-l încerce prin ghicitori#10,1 Relatările din Egiptul Antic vorbesc des despre regi care își găseau plăcerea în a dezlega enigme. Trebuie să fi fost de tipul celor amintite în Sir 12,4-7; Prov 30,15-16.. 2A sosit la Ierusalím cu foarte multe bogății: cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult și pietre prețioase. A venit la Solomón și i-a spus tot ceea ce avea pe inimă. 3Solomón i-a explicat toate cuvintele sale. Nu a fost niciun cuvânt ascuns pentru rege pe care să nu i-l explice. 4Regina din Sába a văzut toată înțelepciunea#10,4 Acestui dar al lui Dumnezeu, constând din aptitudini practice, Solomòn îi datorează bogăția și renumele: cf. 1Rg 3,9.16-28; 5,9-14. lui Solomón și palatul pe care îl construise, 5hrana de la masa lui, locuința slujitorilor lui, ordinea slujirii sale, hainele lor, paharnicii lui și arderile de tot pe care le aducea la templul Domnului și a rămas fără suflare#10,5 Lit.: „și nu a fost în ea suflu”.. 6A zis regelui: „Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în țara mea despre lucrările tale și despre înțelepciunea ta. 7Dar nu dădeam crezare cuvintelor până n-am venit și n-am văzut cu ochii mei. Iată, nu mi s-a spus nici jumătate! Tu întreci în înțelepciune și bunătate renumele pe care l-am auzit. 8Fericiți sunt oamenii tăi și fericiți sunt slujitorii tăi care stau în fața ta mereu și ascultă înțelepciunea ta! 9Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău căruia i-a plăcut de tine ca să te pună pe tronul lui Israél! În iubirea veșnică a Domnului pentru Israél, te-a pus rege ca să judeci și să faci dreptatea”#10,9 A administra aceste realități corect este datoria principală a suveranului din Orientul Antic: cf. 3,9.28.. 10Ea i-a dat regelui o sută douăzeci de talánți de aur, foarte multe mirodenii și pietre prețioase. N-au mai venit niciodată atâtea mirodenii ca acelea pe care le-a dat regina din Sába regelui Solomón. 11Și corăbiile lui Hirám care au adus aur din Ofír au adus din Ofír foarte mult lemn de santal#10,11 Lit.: „ʾalmuggîm”. Este, cu multă probabilitate, lemnul de santal, un lemn destul de rar, de culoare roșiatică (Pterocarptus Santalinus), arbore indigen din India (coasta Malabar), apreciat pentru esența mirositoare pe care o conține, numită „Valgu” („Valgum, Valguka”). De la numele acesta, termenul ebraic a lăsat să cadă prima literă. și pietre prețioase. 12Regele a făcut din lemnul de santal balustrade pentru casa Domnului și pentru casa regelui, harpe și alăute pentru cântăreți. N-a mai venit de atunci lemn de santal și nu s-a mai văzut până în ziua de azi. 13Regele Solomón i-a dat reginei din Sába tot ceea ce a dorit, tot ce a cerut în afară de ceea ce i-a dat după bunătatea#10,13 Lit.: „după mâna”. sa regele Solomón. Apoi ea s-a întors și s-a dus în țara ei, ea și slujitorii ei.
Bogățiile lui Solomón#10,14 Bogăția lui Solomòn este fabuloasă; de aceea, probabil, cifrele prezentate aici – dacă nu au fost alterate în transmiterea textului – intenționează să sugereze impresia răspândită în popor în fața acestei bunăstări. Ea i-a permis lui Solomòn să se înconjoare de fast și de lux, evidente în ornamentele și mobilarea palatului regal. Această mare bogăție i-a fost asigurată nu numai din impozitul direct și din taxele impuse comercianților străini, ci mai ales de comerțul de schimb și de tranzit. Cu navele proprii și cu caravanele sale, Solomòn a vândut grâne și ulei din Palestina, precum și lemn din Liban. Metalele din Arabàh le-a schimbat cu produsele rare din Peninsula arabică și din Somalia (1Rg 5,24-25). În afară de aceasta, i-a constrâns atât pe egipteni, cât și pe sirieni să depindă de negustorii lui pentru schimbarea cailor și a carelor de luptă (v. 28-29).
14Greutatea aurului care venea la Solomón în fiecare an era de șase sute șaizeci și șase de talánți de aur, 15în afară de ce [venea] de la negustorii cei mari și din comerțul micilor negustori, de la toți regii Arábiei și de la guvernatorii țării. 16Regele Solomón a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut: șase sute [de sícli]#10,16 Síclul este unitatea de bază a greutății în toate sistemele de măsură semitice. 50 de sícli formau o mină (v. 17), iar talantul valora 60 de mine (v. 14). de aur intrau pentru fiecare scut; 17trei sute de scuturi mici din aur bătut: trei mine de aur intrau pentru fiecare scut. Regele le-a pus în încăperea [numită] „Pădurea Libánului”. 18Regele a făcut un mare tron din fildeș și l-a îmbrăcat cu aur fin. 19Tronul avea șase trepte și partea de sus era rotunjită în partea din spate; erau brațe de o parte și de alta a locului unde se ședea și doi lei stăteau lângă brațe. 20Doisprezece lei erau pe cele șase trepte, de o parte și de alta. Nu mai era așa ceva în niciun regat.
21Toate vasele de băut ale regelui Solomón erau din aur și toate obiectele din încăperea [numită] Pădurea Libánului erau din aur curat. Nimic nu era din argint: în zilele lui Solomón, [argintul] nu avea nicio valoare#10,21 Lit.: „nu însemna nimic”.. 22Regele avea corăbii din Tarșíș#10,22 Probabil, prin această expresie se intenționează a se spune că navele erau mari și se asemănau cu cele care făceau legătura între Fenicia și regiunea mineralieră din Tarșíș (Sardinia sau Spania). Această flotă străbătea Marea Roșie în mod obișnuit spre regiunea din Ofir (cf. 1Rg 9,28). pe mare cu corăbiile lui Hirám. O dată la trei ani#10,22 Înseamnă un an și jumătate dus și un an și jumătate întors. Și navele babiloniene care mergeau din Golful Persic până în regiunea Melùkka (Arabia de sud-vest) aveau nevoie de același timp. veneau corăbiile din Tarșíș și aduceau aur, argint, fildeș, maimuțe și babuini#10,22 Versiunile vechi, urmate de multe traduceri moderne, traduc termenul „ṯukkiyyîm” cu „păuni”, dar această pasăre, originară din India, a fost adusă în Orientul Apropiat mult mai târziu.. 23Regele Solomón a fost mai mare decât toți regii pământului în bogăție și înțelepciune. 24Toată lumea#10,24 Lit.: „tot pământul”. căuta [să vadă] fața lui Solomón ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 25Și fiecare își aducea darul lui: obiecte de argint și obiecte de aur, haine, arme#10,25 Este folosită semnificația obișnuită a termenului ebraic. LXX sugerează traducerea lui prin „parfumuri”., mirodenii, cai și catâri, câte o cotă în fiecare an.
26Solomón a adunat care și călăreți: avea o mie patru sute de care și douăsprezece mii de călăreți pe care i-a pus în cetățile pentru care și pe lângă rege, la Ierusalím. 27Regele a făcut ca argintul să fie atât de mult în Ierusalím, ca pietrele, și cedrii ca sicomorii care sunt în Șefeláh#10,27 Comercianții lui Solomòn cumpărau cai din Qewe (probabil Cilicia) și care de război din Egipt pentru a le vinde apoi egiptenilor și sirienilor.. 28Caii pe care îi avea Solomón proveneau din Egipt și din Qewé. Negustorii regelui îi cumpărau din Qewé pe un preț: 29un car se aducea din Egipt cu șase sute de [sícli] de argint, iar un cal cu o sută cincizeci. Tot așa se aduceau prin ei cai pentru regii hetéi și pentru regii din Arám. #2Cr 9,1-12; Mt 12,42 și par. #Jud 14,12-18 #2Cr 9,13-28 #Sir 47,18 #Sir 47,16 #2Cr 1,14-17 #Dt 17,16
Selectat acum:
1 Regi 10: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași