2 Cronici 25
25
Domnia lui Amasía (796 – 781 î.C.)
1Amasía avea douăzeci și cinci de ani când a devenit rege și a fost rege douăzeci și nouă de ani la Ierusalím. Numele mamei lui era Ioadan din Ierusalím. 2El a făcut ceea ce este drept în ochii Domnului, dar nu cu o inimă integră. 3Când și-a întărit domnia, i-a ucis pe slujitorii săi care îl loviseră pe rege, tatăl său. 4Dar pe fiii lor nu i-a ucis, întrucât [a făcut] cum este scris în lege, în cartea lui Moise, unde Domnul a poruncit, zicând: „Să nu-i omorâți pe părinți pentru fii și nici pe fii să nu-i omorâți pentru părinți, ci fiecare să fie omorât pentru păcatul său!”#25,4 Citare explicită din Dt 24,16. Importanța deosebită acordată acestui principiu, la fel ca în 2Rg 14,6, se datorează fără îndoială faptului că, odată cu Ier 31,10; Ez 18,20, noua normă a responsabilității individuale a câștigat sprijin popular față de moralitatea mozaică (cf. Ex 20,5; 34,7)..
Războiul împotriva lui Edóm#25,5 Este descrisă pregătirea războiului împotriva lui Edòm și rezultatul victorios. Autorul Cronicilor dezvoltă aici, folosindu-se de izvoare necunoscute nouă, o simplă informație ețiologică din 2Rg 14,7. Nici Cartea Regilor și nici Cronicile nu sugerează că această campanie ar fi defensivă sau punitivă. Este prezentată în mod simplu ca o agresiune. Autorul Cronicilor descrie faptul după metoda lui teologică: recensământul militar, care îi include și pe cei din Efraím (2Cr 17,14-19), intervenția unui profet anonim (cf. 19,1-3) și apelul la puterea divină (cf. 14,10; 20,6). Paragraful conține avertismentul tipic Cărților Cronicilor care îndeamnă la a nu-și pune încrederea în armată și armament și condamnă ajutorul dat de trupele israelite.
5Amasía i-a adunat pe cei din Iúda și i-a așezat după casele părintești, căpetenii peste mii și căpetenii peste sute, pentru întregul Iúda și Beniamín. I-a numărat de la douăzeci de ani în sus și i-a găsit trei sute de mii de [bărbați] aleși [în stare] să iasă la armată și să mânuiască#25,5 Lit.: „să apuce”. sabia și scutul. 6A mai tocmit din Israél o sută de mii de viteji cu o sută de talánți de argint. 7Un om al lui Dumnezeu#25,7 Titlu dat unui profet anonim (cf. 1Rg 12,22; 13,1; 17,18; 2Rg 4,7). a venit la el și a zis: „Rege, armata lui Israél să nu meargă cu tine, căci Domnul nu este cu Israél, cu niciunul dintre fiii lui Efraím! 8Și chiar dacă merge și tu te vei arăta puternic#25,8 Lit.: „te vei face puternic”. în luptă, Dumnezeu te va face să cazi înaintea dușmanului, întrucât Dumnezeu are puterea să te ajute și să te facă să cazi”. 9Amasía i-a zis omului lui Dumnezeu: „Dar ce să fac cu cei o sută de talánți pe care i-am dat trupei lui Israél?”. Omul lui Dumnezeu i-a răspuns: „Domnul poate să-ți dea mult mai mult decât atât”#25,9 Răspunsul profetului este valabil pentru toate epocile, pentru toate circumstanțele și pentru toți oamenii.. 10Atunci, Amasía a despărțit trupa care a venit la el din Efraím ca ei să meargă acasă#25,10 Lit.: „la locul lor”.. Ei s-au mâniat foarte mult împotriva lui Iúda și s-au întors acasă mâniați.
11Amasía a prins curaj, a scos poporul la Ghé-Hamélah#25,11 În traducere: „Valea Sării”. și i-a lovit pe fiii lui Seír: zece mii [de oameni]. 12Fiii lui Iúda au capturat zece mii de [oameni] vii pe care i-au dus pe vârful unei stânci#25,12 Această stâncă ar putea fi cea pe care e construită cetatea Pètra, capitala Edòmului.. I-au aruncat de pe vârful stâncii și toți au fost zdrobiți. 13Însă oamenii din trupa pe care o trimisese înapoi ca să nu mai meargă cu el la luptă au năvălit asupra cetăților lui Iúda, de la Samaría#25,13 Nu se înțelege din ce cauză cei din Efraím își devastează propria țară. până la Bet-Horón#25,13 Este situat în Valea Aialon, la cca 20 de km nord-vest de Ierusalím, la hotarul dintre triburile lui Efraím și Beniamín. În vremea respectivă, teritoriul aparținea Regatului lui Iùda., au ucis dintre ei trei mii și au luat o pradă mare.
14Când Amasía s-a întors după ce i-a lovit pe cei din Edóm, i-a adus pe zeii fiilor lui Seír#25,14 Este un adaos al autorului Crónicilor care îi permite să explice situația care urmează: există o relație de cauză-efect între apostazie și mânia Domnului. și i-a așezat ca zei ai săi: înaintea lor s-a închinat și a ars tămâie pentru ei. 15Mânia Domnului s-a aprins împotriva lui Amasía. A trimis la el un profet să-i zică: „Pentru ce i-ai consultat pe zeii poporului care nu au putut să-l salveze pe poporul lor din mâna ta?”. 16Pe când vorbea el, [Amasía] i-a zis: „Oare te-am pus noi#25,16 Forma respectivă este plurale majestatis, care nu se întâlnește în altă parte în Vechiul Testament în gura unui rege israelit. Este o probă de orgoliu pentru succesul obținut. sfetnic al regelui? Încetează! Pentru ce vrei să fii lovit?”. Profetul a încetat, zicând: „Acum știu că Dumnezeu a hotărât să te nimicească, pentru că ai făcut lucrul acesta și nu ai ascultat de sfatul meu”.
17Amasía, regele lui Iúda, s-a sfătuit și a trimis la Ióas, fiul lui Ioaház, fiul lui Iehú, să-i spună: „Vino să ne vedem în față!”. 18Ióas, regele lui Israél, a trimis să spună lui Amasía, regele lui Iúda:
„Spinul care este în Libán
a trimis să spună cedrului
care este în Libán:
«Dă-o pe fiica ta
de soție fiului meu!».
Dar animalele sălbatice din Libán
au trecut și au călcat spinul în picioare#25,18 Prin parabola spinului și a cedrului, analogă cu cea din Jud 9,8-15, Ióas din Israél (cedrul) îl avertizează pe Amasía din Iúda (spinul) să nu se angajeze într-o luptă care i-ar fi cauzat ruinarea..
19Tu zici că l-ai lovit pe Edóm și ți s-a înălțat inima lăudându-te. Acum rămâi acasă! De ce să provoci răul și să cazi tu și Iúda împreună cu tine?”.
20Dar Amasía nu a ascultat, căci de la Domnul era aceasta, ca să-i dea în mâna lor, pentru că i-au căutat pe zeii lui Edóm. 21Ióas, regele lui Israél, a urcat și s-a văzut față în față cu Amasía, regele lui Iúda, la Bet-Șémeș, care este în Iúda. 22Iúda a fost bătut înaintea lui Israél și fiecare a fugit la cortul lui. 23Dar pe Amasía, regele lui Iúda – fiul lui Ióas, fiul lui Ahazía –, Ióas, regele lui Israél, l-a prins la Bet-Șémeș și l-a dus la Ierusalím. A făcut o spărtură de patru sute de coți în zidul Ierusalímului, de la Poarta Efraím până la Poarta Unghiului#25,23 Prima poartă se afla în centrul zidului de nord al Ierusalímului. Este menționată în Neh 8,16; 12,39. A doua se deschidea în partea de nord-vest a aceluiași zid; este menționată în Ier 31,38. Zidul de nord a fost distrus pe o porțiune de cca 200 m sub privirea regelui iudeu făcut prizonier.. 24A luat tot aurul, tot argintul, toate obiectele care se găseau în casa lui Dumnezeu, la Óbed-Edóm#25,24 Obed-Edòm păstrase la el arca alianței (1Cr 13,13-14). Descendența lui a continuat să joace un rol important în viața publică (1Cr 26,4-8.15)., vistieriile casei împăratului și pe ostatici#25,24 Lit.: „fii ai garanției”.. Apoi s-a întors în Samaría#25,24 Este a treia devastare a templului și a palatului regal, după cea a lui Șișàc (1Rg 14,25-26) și cea a lui Hazaèl ( 2Rg 12,19)..
25Amasía, fiul lui Ióas, regele lui Iúda, a mai trăit cincisprezece ani#25,25 Sunt cei 15 ani de prosperitate acordați lui Amasía după moartea dușmanului. după moartea lui Ióas, fiul lui Ioaház, regele lui Israél.
26Celelalte fapte ale lui Amasía, cele dintâi și cele de pe urmă, nu sunt ele oare scrise în Cartea Regilor lui Iúda și ai lui Israél? 27Însă atunci când Amasía s-a îndepărtat de la urmarea lui Dumnezeu, au făcut un complot împotriva lui la Ierusalím. El a fugit la Láchiș#25,27 Este actualul Tell-el-Duweír, la 8 km sud-vest de Bet-Gibrín., însă au trimis după el la Láchiș și l-au omorât acolo. 28L-au dus pe cai și l-au îngropat cu părinții săi în cetatea lui Iúda#25,28 Multe versiuni vechi, în acord cu 2Rg 14,20, menționează într-adevăr: „cetatea lui Davíd”. Acolo se găseau de fapt mormintele regilor.. #2Rg 14,2-6 #2Rg 14,7 #2Rg 14,8-14 #2Rg 14,17 #2Rg 14,18-20
Selectat acum:
2 Cronici 25: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași