2 Cronici 3
3
Construirea templului#3,0 Descrierea care urmează nu este lucrarea unui arhitect sau a unui inginer. Lipsesc date indispensabile pentru reconstituirea planului clădirii; termenii tehnici sunt frecvenți, dar cu semnificație neclară și uneori sunt transcriși în mod greșit. Sunt adăugate detalii pentru a sublinia splendoarea construcției, dar care nu fac altceva decât să complice lectura întregului text.
1Solomón a început să construiască templul Domnului la Ierusalím, pe muntele Moría#3,1 Regiunea Moría (cf. Gen 22,2) se găsește în sudul Palestinei, departe de Ierusalím; însă tradiția din timpul Cronicilor și apoi cea rabinică o identifică cu aria lui Ornàn, adică cu actuala explanadă a moscheii lui Omàr. În felul acesta, autorul Cronicilor subliniază continuitatea istoriei biblice (de la Abrahàm la Solomòn) și sacralitatea dublă a ritualului templului. Probabil, autorul voia să polemizeze împotriva tradiției Samarítene care identifica muntele Moría cu muntele Garizím., care îi fusese arătat lui Davíd, tatăl său, în locul pe care îl pregătise Davíd în aria lui Ornán, iebuséul. 2A început să construiască în luna a doua, în [ziua] a doua, în anul al patrulea al domniei sale#3,2 Autorul Cronicilor evită să precizeze anul ieșirii din Egipt la care se raportează 1Rg 6,1, trecând peste persoana și lucrarea lui Moise.. 3Acestea sunt temeliile pe care Solomón a zidit templul lui Dumnezeu: lungimea – după coții măsurii de odinioară#3,3 Măsurătorile sunt exprimate în coți de tip vechi, care erau cu câțiva centimetri mai mici decât cei în uz în timpul Cronicilor (cf. Ez 40,5; 43,13). Nu se știe dacă la evrei era în uz cotul egiptean (cel vechi, de 45,8 cm, sau cel modern, de 52,5 cm) sau cel babilonian (respectiv 49,5 cm și 55,5 cm). – era de șaizeci de coți, iar lățimea, de douăzeci de coți. 4Vestibulul care era în față avea lungimea după lățimea casei, douăzeci de coți, iar înălțimea de o sută douăzeci#3,4 Unii autori cred că este o cifră exagerată și că trebuie înțeleasă dimensiunea de 20 de coți. Dacă se păstrează cifra textului, ar putea fi vorba de pilonii care ornamentau atriile templelor egiptene.. Și l-a acoperit pe dinăuntru cu aur curat. 5Încăperea cea mare a îmbrăcat-o cu lemn de chiparos, a acoperit-o cu aur fin și a pus deasupra palmieri și lănțișoare. 6A acoperit casa cu pietre prețioase#3,6 Este un adaos propriu autorului Cronicilor. ca ornament. Iar aurul era aur din Parváim#3,6 Localitate necunoscută. Ar putea fi Pàrwa, în Yèmen; alții cred că termenul este o transliterare de la Ofír.. 7A acoperit casa, grinzile, pragurile, pereții și ușile cu aur și a gravat heruvimi pe pereți.
8A făcut încăperea Sfintei Sfintelor, a cărei lungime era cât lățimea casei, douăzeci de coți, iar lățimea ei era de douăzeci de coți. A îmbrăcat-o cu aur curat, cam șase sute de talánți#3,8 Este o cifră enormă în stilul Cronicilor. Ar fi aprox. 21 tone de aur.. 9Greutatea aurului pentru cuie era de cincizeci de sícli#3,9 Siclul cântărea aprox. 11 g.. A îmbrăcat cu aur și camerele de sus#3,9 Unii presupun că e vorba doar de tavan.. 10A făcut în încăperea Sfintei Sfintelor doi heruvimi – lucrătură sculptată – și i-a acoperit cu aur. 11Aripile heruvimilor aveau o lungime de douăzeci de coți. Aripa unuia era lungă de cinci coți și atingea zidul încăperii; cealaltă aripă era lungă de cinci coți și atingea aripa celuilalt heruvim. 12Aripa celuilalt heruvim era lungă de cinci coți și atingea zidul încăperii; cealaltă aripă era lungă de cinci coți și se unea cu aripa primului heruvim. 13Aripile întinse ale acestor heruvimi aveau douăzeci de coți. Ei stăteau în picioare, cu fața spre interior.
14A făcut o perdea#3,14 Este o aluzie la cortul din timpul exodului (Ex 26,31; cf. Mt 27,51). În templul lui Solomòn era o poartă cu două uși batante (cf. 1Rg 6,31). din purpură stacojie, roșie și carmin și din mătase și a făcut#3,14 Lit.: „a urcat pe ea”. pe ea heruvimi.
15A făcut înaintea încăperii doi stâlpi#3,15 Nu erau încorporați în construcția templului, ci se ridicau pe laturile intrării. Acești stâlpi nu mai sunt menționați nici la cel de-al doilea templu, nici la cel al lui Iròd. Descrierea celor doi stâlpi nu are intenție arhitectonică și nici istorico-arheologică. Punctul de vedere este religios: spațiul sacru este văzut ca o arie bine definită și izolată de zonele profane care o înconjoară, un centru permanent de sacralitate, vital pentru Israèl, garantându-i acestuia comuniunea cu Dumnezeu. de treizeci și cinci de coți#3,15 În 1Rg 7,15 se vorbește de 18 coți. lungime cu un capitel de cinci coți în vârf. 16A făcut rețele în [încăperea] Debír și le-a pus în vârful stâlpilor; a făcut o sută de rodii și le-a pus pe rețele. 17A ridicat stâlpii în fața templului, unul la dreapta și unul la stânga. Pe cel din dreapta l-a numit Iachín, iar pe cel din stânga l-a numit Bóaz#3,17 Vezi nota la 1Rg 7,21.. #Gen 22,2 #2Sam 24,16-25; 1Cr 21,15-30
Selectat acum:
2 Cronici 3: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași