Iorám, fiul lui Aháb, a fost rege peste Israél la Samaría în al optsprezecelea an al lui Iosafát, regele lui Iúda; a domnit doisprezece ani. El a făcut ce este rău în ochii Domnului, dar nu ca tatăl său și ca mama sa. A îndepărtat stâlpul lui Báal pe care îl făcuse tatăl său. Însă a rămas atașat de păcatele lui Ieroboám, fiul lui Nebát, prin care l-a făcut pe Israél să păcătuiască: nu s-a îndepărtat de ele.
Méșa, regele din Moáb, era stăpân de oi și dădea tribut regelui lui Israél o sută de mii de miei și o sută de mii de berbeci cu lână. Când a murit Aháb, regele din Moáb s-a răzvrătit împotriva regelui lui Israél.
Regele Iorám a ieșit în ziua aceea din Samaría și a numărat întreg Israélul. A mers și a trimis la Iosafát, regele lui Iúda, să-i spună: „Regele din Moáb s-a răzvrătit împotriva mea; mergi cu mine în Moáb la luptă?”. [Iosafát] a răspuns: „Merg! Eu voi fi ca tine, poporul meu, ca poporul tău, caii mei, ca ai tăi!”. Și a zis: „Pe ce drum mergem?”. [Iorám] a zis: „Pe drumul din pustiul Edóm”.
Regele lui Israél, regele lui Iúda și regele din Edóm au plecat, s-au învârtit pe drum timp de șapte zile; nu mai aveau apă pentru tabără și pentru animalele care erau cu ei. Regele lui Israél a zis: „Aha! Domnul i-a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâna lui Moáb!”. Iosafát a zis: „Este aici vreun profet al Domnului prin care să-l putem consulta pe Domnul?”. Unul dintre slujitorii regelui lui Israél a răspuns: „Este aici Elizéu, fiul lui Șafát, care turna apă pe mâinile lui Ilíe”. Iosafát a zis: „Cuvântul Domnului este cu el!”. Regele lui Israél, Iosafát și regele din Edóm au coborât la el. Elizéu i-a zis regelui lui Israél: „Ce este între mine și tine? Mergi la profeții tatălui tău și la profeții mamei tale!”. „Nu! Căci Domnul i-a chemat pe acești trei regi ca să-i dea în mâinile lui Moáb!”. Elizéu a zis: „Viu este Domnul Sabaót în fața căruia stau că, dacă nu aș ține cont de Iosafát, regele lui Iúda, nu aș privi la tine și la țara ta! Acum aduceți-mi un cântăreț la harpă!”. Și pe când cânta cântărețul din harpă, mâna Domnului a fost peste Elizéu. Și a zis: „Așa vorbește Domnul: «Faceți în valea aceasta groapă lângă groapă!». Căci așa vorbește Domnul: «Nu veți vedea vânt și nu veți vedea ploaie, dar valea aceasta se va umple de apă și veți bea voi, turmele voastre și animalele voastre». Și acesta este puțin lucru înaintea Domnului. El îl va da pe Moáb în mâinile voastre. Veți lovi toate cetățile fortificate și toate cetățile alese; veți doborî toți copacii buni, veți astupa toate izvoarele de apă și veți distruge toate ogoarele bune cu pietre”. Dimineața, când se aducea ofranda, iată, apa venea de pe drumul Edómului și s-a umplut ținutul de apă.
Întregul Moáb a auzit că regii au venit să lupte împotriva lor și i-au adunat pe toți cei care puteau să se încingă, ca și pe cei mai în vârstă, și au stat la hotar. S-au sculat dimineața și, când soarele a strălucit deasupra apei, Moáb a văzut în față apele roșii ca sângele. Ei au zis: „Este sânge. Regii au scos sabia și s-au lovit unii pe alții: acum, la pradă, Moáb!”.
Au venit în tabăra lui Israél, dar Israél s-a ridicat și l-a lovit pe Moáb, iar el a fugit dinaintea lor. Au intrat în [țară] și l-au bătut pe Moáb. Au dărâmat cetățile și a aruncat fiecare piatra sa pe ogoarele bune și le-au umplut; au astupat toate izvoarele de apă și au doborât toți copacii buni până nu au lăsat nimic în Chir-Haréset; iar aruncătorii cu praștia l-au înconjurat și l-au lovit. Regele din Moáb a văzut că lupta era prea puternică pentru el; atunci a luat cu sine șapte sute de oameni care mânuiau sabia ca să pătrundă până la regele din Edóm, dar nu au putut. L-a luat atunci pe fiul său – întâiul născut, care trebuia să domnească în locul lui – și l-a adus ca ardere de tot pe zid. Dar a fost o mare mânie împotriva lui Israél, care s-a îndepărtat de el; și s-a întors în țară.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
