Deuteronomul 9
9
Victoria este a Domnului și nu a virtuților lui Israél
1Ascultă, Israél! Astăzi treci Iordánul ca să intri și să iei în stăpânire popoare mai mari și mai puternice decât tine, cetăți mari și întărite [cu ziduri] până la cer, 2un popor mare și înalt [la statură], fiii lui Anác#9,2 Cf. Num 13,33. pe care-i cunoști și despre care ai auzit: «Cine poate să stea în fața fiilor lui Anác?». 3Să știi astăzi că Domnul Dumnezeul tău merge el însuși înaintea ta! El este un foc mistuitor și îi va nimici: el îi va umili înaintea ta și tu îi vei lua în stăpânire și-i vei distruge îndată, după cum ți-a spus Domnul. 4Să nu spui în inima ta, când Domnul Dumnezeul tău îi va izgoni dinaintea ta: «Pentru dreptatea mea m-a făcut Domnul să intru ca să iau în stăpânire țara aceasta!». Din cauza răutății popoarelor acelora Domnul îi izgonește din fața ta. 5Nu pentru dreptatea ta, nici pentru corectitudinea inimii tale intri tu să iei în stăpânire țara lor, ci din pricina răutății acelor popoare Domnul Dumnezeul tău îi izgonește din fața ta, pentru ca să se împlinească cuvântul pe care l-a jurat Domnul părinților tăi, lui Abrahám, lui Isáac și lui Iacób. 6Să știi că nu pentru dreptatea ta Domnul Dumnezeul tău îți dă țara aceasta bună ca s-o iei în stăpânire, căci tu ești un popor încăpățânat!#9,6 Lit.: „popor cu ceafa dură, cu grumazul înțepenit, tare de cerbice”.
Amintirea păcatului de la Hóreb
7Adu-ți aminte și nu uita cum l-ai mâniat pe Domnul Dumnezeul tău în pustiu! Din ziua când ai ieșit din țara Egiptului până când ați ajuns în locul acesta ați murmurat împotriva Domnului! 8La Hóreb l-ați provocat la mânie pe Domnul și Domnul s-a mâniat împotriva voastră voind să vă nimicească. 9Când am urcat pe munte ca să iau tablele de piatră, tablele alianței pe care a încheiat-o Domnul cu voi, am rămas pe munte patruzeci de zile și patruzeci de nopți fără să mănânc pâine și fără să beau apă#9,9 Menționarea postului lui Moise lipsește în textul paralel din Ex 24,12.18, dar apare la reînnoirea alianței, în Ex 34,28.. 10Domnul mi-a dat cele două table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu. Pe ele erau toate cuvintele pe care Domnul vi le-a spus pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării#9,10 De mai multe ori în Deuteronom cuvântul „qāhāl” se referă la adunarea religioasă a poporului lui Dumnezeu, în special în ziua promulgării legii (Dt 18,16; cf. 4,10; 23,2-9). Imaginea se va dezvolta (2Cr 31,18 șu) și va ajunge să reprezinte Biserica din Noul Testament (Mt 16,18 șu; Fap 7,38).. 11La sfârșitul celor patruzeci de zile și patruzeci de nopți, Domnul mi-a dat cele două table de piatră, tablele alianței. 12Domnul mi-a zis: «Ridică-te și coboară repede de aici, căci s-a pervertit poporul tău pe care l-ai scos din Egipt! S-au abătut repede de la calea pe care le-am poruncit-o: și-au făcut un chip turnat». 13Domnul mi-a zis: «Am văzut poporul acesta; este un popor încăpățânat. 14Lasă-mă și îi voi nimici și le voi șterge numele de sub ceruri! Iar pe tine te voi face un popor mai puternic și mai numeros decât el».
15M-am întors și am coborât de pe munte – iar muntele ardea în foc – și cele două table ale alianței erau în cele două mâini ale mele. 16M-am uitat și, iată, păcătuiserăți împotriva Domnului Dumnezeului vostru făcându-vă un vițel turnat. V-ați abătut repede de la calea pe care v-o poruncise Domnul. 17Am apucat cele două table, le-am aruncat din cele două mâini ale mele și le-am sfărâmat înaintea ochilor voștri. 18Am căzut [cu fața] la pământ înaintea Domnului, ca mai înainte. Patruzeci de zile și patruzeci de nopți nu am mâncat pâine și nu am băut apă din cauza tuturor păcatelor voastre pe care le făcuserăți, săvârșind răul înaintea Domnului, mâniindu-l, 19pentru că mă temeam de mânia și de furia cu care se mâniase Domnul împotriva voastră ca să vă nimicească. Și Domnul m-a ascultat și de data aceasta. 20Domnul se mâniase mult și pe Áaron, voind să-l piardă; eu m-am rugat în acel timp și pentru el. 21Am luat păcatul pe care-l făcuserăți – vițelul – și l-am ars în foc, l-am sfărâmat și l-am pisat bine, până când a devenit pulbere. Apoi am aruncat pulberea în râul care cobora din munte.
Păcatul din pustiu
22Apoi și la Tabéra, la Mássa și la Chibrót-Hataavá voi l-ați mâniat pe Domnul#9,22 Cf. Num 11.. 23Și când v-a trimis Domnul de la Cádeș-Barnéa zicând: «Mergeți și luați în stăpânire țara pe care v-o dau!», voi v-ați împotrivit cuvântului Domnului Dumnezeului vostru, nu l-ați crezut și nu ați ascultat de glasul lui. 24Ați murmurat împotriva Domnului din ziua în care v-am cunoscut.
25Am căzut [cu fața] la pământ înaintea Domnului: patruzeci de zile și patruzeci de nopți m-am aruncat [cu fața] la pământ, pentru că Domnul spusese că voia să vă nimicească. 26M-am rugat Domnului și am zis: «Stăpânul meu, Doamne#9,26 LXX are: „Doamne, Doamne, rege al dumnezeilor!”., nu-l nimici pe poporul tău, moștenirea ta, pe cel pe care l-ai răscumpărat cu măreția ta și pe care l-ai scos din Egipt cu mână puternică! 27Adu-ți aminte de slujitorii tăi, de Abrahám, de Isáac și de Iacób! Nu privi la încăpățânarea acestui popor, nici la răutatea lui și nici la păcatul lui! 28Să nu spună țara din care ne-ai scos: ‹pentru că Domnul nu a putut să-i ducă în țara despre care le-a vorbit și pentru că îi ura, i-a scos ca să-i ucidă în pustiu!›. 29Ei, însă, sunt poporul tău și moștenirea ta, pe care i-ai scos din Egipt cu puterea ta cea mare și cu brațul tău întins». #6,4 #1,28 #4,24 #6,25 #7,7 #Rom 11,32 #Ex 32,9 #4,13 #9,18; 10,10; Mt 4,2 par. #5,22 #Ex 32,9 #25,6.9; 29,19; Jud 21,17; 2Rg 14,27; Ps 69,29; Ap 3,5 #1,7 #4,11; 5,23 #9,9 #4,25 #Evr 12,21 #6,16 #Num 11 #1,19-46 #Ez 23; Ps 78,8; Fap 7,51 #32,27; Num 14,16; Ps 115,2
Selectat acum:
Deuteronomul 9: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași