Isaia 5
5
Cântarea viei#5,0 Imaginea viei, aplicată poporului, se întâlnește de mai multe ori în Biblie: Is 3,14; 27,2-5; Ier 2,21; 12,10; Ez 17,6; Os 10,1; Ps 80,9-17. Metafora viei exprimă bine alianța lui Dumnezeu cu poporul său, legământ asemănat cu uniunea conjungală (cf. Os 1–3), întrucât via este și simbol al iubirii: Ct 1,6-14; 2,15; 8,12. Acest poem a fost la origine un cântec de dragoste, transformat de poet în parabolă de judecată. Isus preia tema în parabola viticultorilor ucigași (Mt 21,33-44 și par.). În In 15,1-2, acestă parabolă revelează misterul viței adevărate.
1„Vreau să cânt o cântare
de dragoste pentru iubitul meu.
Iubitul meu avea o vie pe un deal mănos.
2A săpat-o, a curățat-o de pietre
și a plantat viță aleasă#5,2 Termenul ebraic „Sōrēq” este numele unei plante care se deosebește prin culoarea strugurilor (Is 16,8; Ier 2,21; cf. Gen 49,11).,
a construit un turn în mijlocul ei
și a pus un teasc în ea,
a așteptat să facă struguri,
dar a făcut aguridă.
3Acum, locuitori ai Ierusalímului
și oameni ai lui Iúda:
faceți judecată între mine#5,3 Dumnezeu este cel care vorbește și intentează un proces în care sunt chemați să dea mărturie vinovații înșiși. și via mea!
4Ce ar mai fi trebuit să fac
pentru via mea și nu am făcut?
De ce, așteptându-mă
să facă struguri, a făcut aguridă?
5Acum, vă voi face cunoscut
ce-i voi face viei mele:
îi voi îndepărta gardul și va fi devastată#5,5 Lit.: „arsă”.;
îi voi distruge zidul
și va fi călcată în picioare.
6O voi preface în pustiu;
nu va mai fi tăiată și nici săpată
și vor crește mărăcini și spini.
Voi porunci norilor să nu mai verse
ploaie asupra ei.
7Căci via Domnului Sabaót
este casa lui Israél
și cei din Iúda, plantația lui preferată#5,7 Imaginea viței-de-vie pune în lumină deziluzia lui Dumnezeu, care iubește și se dăruiește cu generozitate..
Se aștepta judecată,
și, iată, vărsare de sânge;
dreptate, și, iată, strigăte!”.
Blesteme#5,8 Fragmentul următor constituie începutul unei serii de oracole, de lungimi inegale, introduse de interjecția „vai!” (Is 5,8.11.18.20.21.22). Un al șaptelea oracol pare să se găsească în Is 10,1-4. Aceste oracole ar putea fi datate la începutul activității lui Isaía, sub domnia lui Ahàz.
8Vai de cei care adaugă casă la casă,
de cei care alătură câmp lângă câmp
până la capătul ținutului!
Voi veți locui singuri în mijlocul țării#5,8 Acaparând pământurile și creând o clasă de oameni lipsiți de proprietate, cei mari se pun în contradicție flagrantă cu voința Domnului, care a dăruit țara (Dt 1,8; Ier 24,10 etc.), a stabilit împărțirea (Ios 13–21) și a cărui lege apără drepturile săracilor asupra pământului (Lev 25,23-28; Dt 15,1-11)..
9Domnul Sabaót mi-a zis#5,9 Lit.: „[a vorbit] în urechile mele”.:
„Deși sunt case multe, vor fi spre ruină
și, deși sunt mari și frumoase,
vor fi fără locuitori”.
10Căci zece pogoane#5,10 Lit.: „zece juguri”, adică de zece ori suprafața pe care o pereche de boi putea să o are într-o zi (aprox. 2,5 ha) (cf. Lev 26,20; Dt 28,38). de vie
vor produce un singur bat
și un ómer de sămânță va produce o éfă#5,10 Un bat este aprox. 40 l; o efă are aceeași capacitate ca batul; iar omerul este de zece ori mai mult decât precedentele măsuri menționate..
11Vai de cei care se scoală dis-de-dimineață
și aleargă după băutură tare,
de cei care întârzie
până după căderea serii,
înfierbântați de vin!
12Harpă, alăută, tamburină,
flaut și vin sunt la ospețele lor;
la lucrarea Domnului nu se uită
și faptele mâinilor sale nu le văd#5,12 Lucrarea Domnului pe care Isaía o menționează prin patru termeni diferiți este un concept cheie al limbajului teologic al profetului. El vorbește despre aceasta totdeauna la singular, pentru a arăta că acțiunea lui Dumnezeu, în ciuda diversității ei, se derulează conform unui plan unic (cf. Is 5,19; 28,21; 31,1; 45,11)..
13De aceea poporul meu
este dus în captivitate,
din lipsă de cunoaștere;
cei de seamă ai lui mor de foame
și mulțimea sa se stinge de sete.
14De aceea, Șeólul și-a lărgit gâtlejul
și și-a deschis larg gura.
A coborât frumusețea [poporului],
mulțimea, zgomotul și veselia din el.
15Omul va fi umilit și bărbatul înjosit,
iar ochii celor mândri se vor pleca.
16Dar Domnul Sabaót va fi înălțat
prin judecată
și Dumnezeul cel Sfânt
va fi sfințit prin dreptate.
17Mieii vor paște ca pe pășunea lor
și caprele#5,17 TM are: „străini”. Interpretarea de față, făcută pe baza LXX, vrea să pună în evidență și paralelismul de idei. grase vor devora
[până și] ruinele.
18Vai de cei care-și atrag nelegiuirea
cu funia deșertăciunii#5,18 Expresia poate să trimită la practicile magice (noduri) prin care se încerca provocarea sau grăbirea evenimentelor (cf. Ez 13,18; Ps 119,61; Iob 18,10).
și păcatul cu frânghii de la car.
19Ei zic: „Să se grăbească
și să-și împlinească
repede lucrarea, ca să vedem!
Să se apropie și să ajungă planul
Sfântului lui Israél,
ca să-l cunoaștem!”.#5,19 Ideea versetului scoate în evidență faptul că adversarii iau în derâdere anumite afirmații dintre cele mai constante ale profetului cu privire la „lucrarea și la planul lui Dumnezeu”, la „Sfântul lui Israèl”, la „cunoașterea Domnului” (cf. Is 28,9-10; 30,11; Am 5,18).
20Vai de cei care spun că răul este bine
și binele rău,
care stabilesc întunericul drept lumină
și lumina drept întuneric,
care stabilesc amarul dulce
și dulcele amar#5,20 Versetul subliniază perversitatea judecății morale, care este în ea însăși o gravă pedeapsă divină..
21Vai de cei înțelepți în ochii lor
și de cei care sunt pricepuți înaintea lor!#5,21 Profetul nu atacă aici clasa înțelepților, cu care are numeroase afinități de limbaj și de gândire, ci pe cei care cred că pot gândi fără să facă referință la sfatul lui Dumnezeu (cf. și Prov 3,7; 26,12; 28,11).
22Vai de cei viteji în a bea vin
și de oamenii iscusiți#5,22 Lit.: „curajoși”.
în a amesteca băuturi tari,
23de cei care pentru mită
îl îndreptățesc pe cel nelegiuit,
iar de la cei drepți
îndepărtează dreptatea.
24De aceea, așa cum pleava
este devorată de flacăra de foc
și fânul se consumă în vâlvătaie,
rădăcina lor va putrezi
și ramurile lor se vor înălța ca praful,
pentru că au nesocotit legea
Domnului Sabaót
și cuvântul Celui Sfânt
al lui Israél l-au disprețuit.
25De aceea, mânia Domnului
s-a aprins împotriva poporului său,
și-a întins mâna împotriva lor
și i-a lovit;
munții s-au cutremurat
și cadavrele [poporului] sunt
ca un gunoi în mijlocul drumurilor.
Cu toate acestea,
mânia lui nu s-a potolit#5,25 Lit.: „nu s-a întors”.
și mâna lui este încă întinsă.
Chemarea invadatorilor#5,26 Acest poem poate fi pus în legătură cu una dintre marile invazii asiriene din timpul lui Isaía: cea a lui Tíglat-Píleser al III-lea, din 735 î.C. sau 732 î.C.; cea a lui Salmànasar din 722; cea a lui Sàrgon, din 711, sau cea a lui Senaheríb din 701 î.C. Dar, întrucât invadatorul nu este menționat, poate constitui expresia unei teme generale: Dumnezeu cheamă o națiune puternică pentru a fi instrument al pedepsei sale (cf. Dt 28,49-52).
26A înălțat un steag
pentru popoarele din depărtare
și a fluierat după ele
de la marginea pământului
și, iată, ele, sprintene, vin degrabă.
27Nimeni dintre ei nu este obosit,
nimeni nu se poticnește;
niciunul nu moțăie
și nimeni nu doarme;
niciunul nu are deschisă c
ingătoarea coapselor sale
și nimeni nu și-a desfăcut
cureaua sandalelor.
28Săgețile lor sunt ascuțite
și toate arcurile lor, întinse;
copitele cailor lor sunt ca de cremene,
iar roțile [carelor] lor par ca o vijelie.
29Răcnetul lor este ca al leoaicei
și rag ca puii de leu#5,29 Leul era adesea asociat cu marea zeiță Mesopotàmiană Ištàr și figura foarte probabil pe emblemele armatei. Regii asirieni se comparau cu leul mânios, iar profetul Nahùm va compara Niníve cu aceeași imagine a leului (Nah 2,12-14).:
freamătă, apucă prada și o iau
și nu este salvator.
30Vor fremăta împotriva lui
în ziua aceea ca freamătul mării;
vor privi către țară,
și, iată, întuneric, strâmtorare,
iar lumina se va întuneca
din cauza norilor săi. #Dt 32,32 #Ps 80,13 #Dt 11,14; Am 4,7 #Ier 31,20 #1,21 #1Rg 21,1-16; Mih 2,2 #Am 3,7 #1,7; 6,11 #56,12; Am 6,4 ș.u. #Prov 23,29 ș.u. #29,23; Ps 143,5 #Am 8,13 #Hab 2,5 #Num 20,13; Ez 20,41 #17,2; 32,14 #Ier 17,15; 2Pt 3,3 ș.u. #Mih 3,2; Prov 17,15 #29,14; Rom 11,25; 12,16 #1,4 #Hab 3,6; Ps 18,8 #Dt 28,26; Ier 7,33 #11,12; Ier 4,6 #50,2; 7,18 #56,10; Nah 3,18 #Ps 45,6 #Ier 47,3 #Ier 2,15; Os 5,14 #8,22; Il 2,2; Sof 1,15
Selectat acum:
Isaia 5: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași