Judecători 17
17
SANCTUARUL LUI DAN
Sanctuarul privat al lui Micá
1Era un om din muntele lui Efraím numit Mihéia#17,1 Lit.: „cine este ca Domnul?”. Începând din v. Jud 17,5, va fi prescurtat „Míca”.. 2El i-a zis mamei sale: „Cei o mie o sută [de sícli] de argint care ți s-au luat și pentru care ai blestemat chiar în auzul meu, iată, argintul este la mine: eu l-am luat”. Și mama lui i-a zis: „Binecuvântat#17,2 Odată rostit, blestemul nu mai putea fi retras. De aceea, mama caută să-l contrabalanseze printr-o binecuvântare. să fie fiul meu de Domnul!”. 3El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută [de sícli] de argint. Mama lui i-a zis: „Ofer argintul [acesta] cu mâna mea pentru Domnul, prin fiul meu, ca să fac chip cioplit și chip turnat#17,3 Din context reiese cu claritate că mama voia să facă un singur obiect. Probabil că este vorba de un singur idol din lemn îmbrăcat în argint (cf. Jud 18,20.30.31). Idolii, care par tolerați în această relatare, sunt complet interziși de legea divină (cf. Ex 20,4; Dt 27,15).. Acum ți-l dau ție”. 4El i-a dat argintul mamei sale. Și mama lui a luat două sute [de sícli] de argint și l-a dat topitorului, care a făcut chip cioplit și chip turnat. Și le-a pus#17,4 Lit.: „erau”. în casa lui Mihéia. 5Micá avea o casă a zeilor#17,5 În ebraică, „bêṯ ʾĕlōhîm”, care ar putea să însemne și „casa lui Dumnezeu”; însă este clar că nu poate fi vorba de un sanctuar privat, ci mai degrabă de o stelă, mărturie a prezenței divine. Acest sens este atestat și în Gen 28,17.22.; a făcut un efod și idoli#17,5 Terafimii erau niște idoli domestici care aparțineau de drept moștenitorului. Sunt un fel de reprezentări de idoli mici de lemn care se țineau în casă. Sunt dovada existenței politeismului în perioada patriarhală și au fost combătuți de religia iahvistă monoteistă (cf. Gen 31,19; 2Rg 23,24; Ez 21,26; Zah 10,2). și l-a consacrat#17,5 Lit.: „i-a umplut mâna”. Cf. Ex 28,41; 29,9; Lev 8,33. Această expresie face aluzie la un rit care presupune punerea unei porții din animalul de sacrificat în mâinile celui consacrat (cf. Ex 29,22-24; 40,12-15; Lev 8,27). Învestitura sau consacrarea unui membru din propria familie nu era ceva neobișnuit în această epocă. Dar v. 13 arată că însuși Mica are o anumită ezitare cu privire la validitatea preoției fiului său. pe unul dintre fiii săi ca preot#17,5 Versetul enumeră accesoriile pentru cultul Domnului așa cum era practicat în acea epocă, fără a fi considerat heterodox. Din relatarea primară din Jud 17–18, acest cult este respins cu hotărâre de redactorul post-exilic (cf. Jud 17,6 și 1Rg 12,31).. 6În zilele acelea nu era rege în Israél. Fiecare făcea ce-i plăcea#17,6 Lit.: „ce era drept în ochii lui”..
7Era un tânăr din Betleémul lui Iúda, din familia lui Iúda; era un levít#17,7 Tânărul este numit „levit” fie pentru că este un descendent din tribul lui Lèvi (cf. Jud 18,30), fie pentru că aparține clasei leviților itineranți. În orice caz, este un specialist în cult și în ghicit, instalat „ca străin” pe lângă un clan din Betleèm (cf. Dt 12,12.18-19). și locuia ca străin acolo. 8Omul a plecat din cetatea Betleémul lui Iúda ca să locuiască unde va găsi. Și, mergând pe drumul său, a venit în ținutul muntos al lui Efraím, până la casa lui Micá. 9Micá i-a zis: „De unde vii?”. El i-a răspuns: „Eu sunt levít din Betleémul lui Iúda și merg să locuiesc acolo unde voi găsi”. 10Micá i-a zis: „Rămâi la mine! Tu să-mi fii tată#17,10 La început, preoția se afla în mâinile tatălui de familie (cf. v. 5; 11,31-39; 13,19). Apelativul de tată devine aici un titlu de onoare atribuit demnitarilor religioși (2Rg 2,12; 5,13; 6,21; 13,14) sau chiar profani (Gen 45,8; 1Sam 24,12), ei fiind deosebit de respectați. și preot și eu îți voi da zece [sícli] de argint pe an, un rând de haine și mâncare”. Și levítul a rămas. 11Levítul a început să locuiască la omul [acesta]. Tânărul a fost pentru el ca unul dintre fiii săi. 12Micá l-a consacrat#17,12 Lit.: „i-a umplut mâna”. pe levít: tânărul i-a fost preot și a locuit în casa lui. 13Micá a zis: „Acum știu că Domnul îmi va face bine, fiindcă am un levít ca preot”. #3,27; 4,5; 10,1 #16,5 #18,1; 19,1; 21,25 #Dt 18,6 #18,2
Selectat acum:
Judecători 17: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași