Iob 28
28
III. ELOGIUL ÎNȚELEPCIUNII#28,0 Elogiul înțelepciunii este una dintre temele preferate ale literaturii sapiențiale (Proverbe, Ben Siràh, Cartea Înțelepciunii). Înțelepciunea nu se găsește nici în măruntaiele pământului, nici în cosmos, nu se poate dobândi cu niciun preț, întrucât este privilegiu divin. Ea inspiră planul lui Dumnezeu, explică lucrările lui și întrupează providența. Imaginată ca o persoană, înțelepciunea locuiește la Dumnezeu și este consultată de el, este imaginea gândirii înseși a lui Dumnezeu, în fața căreia orice căutare umană este derizorie.
Bunul inaccesibil
1Argintul are o mină#28,1 Lit.: „izvor”. Termenul ar putea să însemne și „turnătorie”. Astfel de mine se găseau în Palestína, în regiunea Pètra, în Aràbia de Sud și în Nùbia. Argintul era adus de la Tarșíș. de unde se scoate
și aurul are un loc unde să fie curățat.
2Fierul este luat din pământ
și piatra se topește [ca să dea] bronzul#28,2 Se găsea în apropiere de Golful Aqàba..
3Se pune capăt întunericului,
cercetează#28,3 Subiectul subînțeles în ebraică este omul: o apreciere elevată pentru cel care, prin lucrarea lui, pătrunde secretele lumii necunoscute, ajungând până la limita a ceea ce poate fi descoperit. în toate extremitățile piatra, din beznă și din umbra morții.
4Un popor străin
sapă galerii uitate de picior de om,
atârnă#28,4 De pereții de stâncă pe care îi cercetează. și rătăcesc departe de oameni#28,4 Textul ebraic al acestui verset este foarte dificil: traducerea de față este o variantă interpretativă..
5Pământul din care iese pâinea
este răscolit#28,5 Termen folosit pentru perturbarea munților (cf. Iob 9,5) și pentru distrugerea Sodòmei (Gen 19,25). Mai mult decât fenomene seismice și procese geologice, autorul continuă să descrie lucrarea îndrăzneață și neobosită a omului, care nu este numai agricultorul pacific ce scoate din pământ ceea ce este necesar pentru supraviețuire, ci și curajosul descoperitor și utilizator a ceea ce pământul conține în profunzimile sale. în dedesubtul său ca focul.
6El este loc pentru pietrele de safir
și pulberea lui are aur.
7Poteca sa nu o cunoaște pasărea răpitoare
și nu o zărește ochiul vulturului.
8Nu o străbate animalul feroce#28,8 Lit.: „fiii mândriei”.
și nu merge pe ea leul.
9Spre cremene își întinde mâna
și răstoarnă din rădăcină munții.
10În stânci sapă tuneluri
și tot ce este de preț vede cu ochiul său.
11Oprește curgerea apelor#28,11 Lit.: „plânsul torentelor”. Se credea că râurile ar fi fost alimentate de izvoare subterane care erau în raport cu abisul.
și din locuri ascunse scoate lumină.
12Dar înțelepciunea unde se găsește?
Și unde este locul priceperii?#28,12 Înțelepciunea și priceperea sunt termeni sinonimi: primul indică știința transmisă în cercurile sapiențiale, al doilea se referă la facultatea de a discerne și de a lua o hotărâre. Aici, ambii termeni se referă la înțelepciunea cunoscută numai de Dumnezeu, inaccesibilă omului.
Comoara incomparabilă
13Omul nu-i cunoaște valoarea,
ea nu se găsește pe pământul celor vii#28,13 Este suprafața pământească, în contrast cu Șeòlul. Deși omul nu poate să cunoască originea înțelepciunii, totuși nu obosește în a o căuta ca scop ultim al vieții..
14Abisul spune: «Nu este în mine»,
iar marea zice: «Nu este cu mine».
15Nu se dă aur curat în locul ei
și nu se cântărește argint ca preț al ei.
16Nu se pune în balanță cu aurul de Ofír, nici cu onixul prețios, nici cu safirul.
17Nu se compară cu aurul, nici cu cristalul
și nu se schimbă cu obiecte de aur fin.
18Mărgeanul și perlele nu se amintesc,
posedarea înțelepciunii e mai mult decât coralii.
19Nu se compară cu topazul din Cuș
și cu aurul curat nu se pune în balanță.
20De unde vine atunci înțelepciunea?
Unde este locul priceperii?
Proprietate a lui Dumnezeu
21Este tăinuită de ochii oricărei ființe vii#28,21 Adică om sau animal. În poem, sunt excluse toate sectoarele de sub cer care ar putea să conțină înțelepciunea: abisul, infernul, minele, pământul, munții, atmosfera. Nu rămâne decât lumea transcendentă a lui Dumnezeu ca loc al înțelepciunii. și de păsările cerului este ascunsă.
22Împărăția morții și moartea zic:
«Cu urechile noastre am auzit faima despre ea».
23Dumnezeu îi pricepe calea,
el îi cunoaște locul.
24Căci el privește până la marginile pământului,
vede tot ce este sub cer#28,24 În Iob 28,23-24 sunt patru verbe care indică o cunoaștere și o percepție imediată, completă și perfectă, în opoziție cu cunoașterea umană..
25Când a cântărit greutatea vântului
și a fixat măsura apelor,
26când a făcut o regulă pentru ploaie
și o cale pentru fulgerul tunetelor,
27atunci a văzut-o și a remarcat-o,
a fixat-o și a cercetat-o#28,27 Este o concluzie solemnă în care este subliniată, în formă ascendentă, cunoașterea perfectă pe care Dumnezeu o are despre înțelepciune. Versetul este unic în Biblie: înțelepciunea nu este creată, nici generată, ci descoperită în procesul creației universului..
28Apoi i-a zis omului:
«Frica de Domnul#28,28 Caracteristică a modului tradițional de a trăi, idee provenită de la școala sapiențială (Prov 1,7; 3,7; 9,10; Qoh 12,13; Sir 1,14.20; Ps 111,10)., ea este înțelepciunea
și depărtarea de rău, priceperea!»”. #1Rg 10,22 #Dt 8,9 #28,10 #28,10 #Ps 104,14 #28,16 #41,26 #28,20 #Qoh 7,23-24 #Bar 3,15.31 #Prov 2,4; 3,14 #22,24 #28,6 #Înț 7,9 #Prov 3,15 #28,12; Sir 1,6 #Bar 3,15.31 #26,6; 27,15 #36,27-28; Is 40,12-14 #Sir 1,8-9.19 #Bar 3,32 #Prov 1,7; 9,10; Ps 111,10
Selectat acum:
Iob 28: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
Iob 28
28
III. ELOGIUL ÎNȚELEPCIUNII#28,0 Elogiul înțelepciunii este una dintre temele preferate ale literaturii sapiențiale (Proverbe, Ben Siràh, Cartea Înțelepciunii). Înțelepciunea nu se găsește nici în măruntaiele pământului, nici în cosmos, nu se poate dobândi cu niciun preț, întrucât este privilegiu divin. Ea inspiră planul lui Dumnezeu, explică lucrările lui și întrupează providența. Imaginată ca o persoană, înțelepciunea locuiește la Dumnezeu și este consultată de el, este imaginea gândirii înseși a lui Dumnezeu, în fața căreia orice căutare umană este derizorie.
Bunul inaccesibil
1Argintul are o mină#28,1 Lit.: „izvor”. Termenul ar putea să însemne și „turnătorie”. Astfel de mine se găseau în Palestína, în regiunea Pètra, în Aràbia de Sud și în Nùbia. Argintul era adus de la Tarșíș. de unde se scoate
și aurul are un loc unde să fie curățat.
2Fierul este luat din pământ
și piatra se topește [ca să dea] bronzul#28,2 Se găsea în apropiere de Golful Aqàba..
3Se pune capăt întunericului,
cercetează#28,3 Subiectul subînțeles în ebraică este omul: o apreciere elevată pentru cel care, prin lucrarea lui, pătrunde secretele lumii necunoscute, ajungând până la limita a ceea ce poate fi descoperit. în toate extremitățile piatra, din beznă și din umbra morții.
4Un popor străin
sapă galerii uitate de picior de om,
atârnă#28,4 De pereții de stâncă pe care îi cercetează. și rătăcesc departe de oameni#28,4 Textul ebraic al acestui verset este foarte dificil: traducerea de față este o variantă interpretativă..
5Pământul din care iese pâinea
este răscolit#28,5 Termen folosit pentru perturbarea munților (cf. Iob 9,5) și pentru distrugerea Sodòmei (Gen 19,25). Mai mult decât fenomene seismice și procese geologice, autorul continuă să descrie lucrarea îndrăzneață și neobosită a omului, care nu este numai agricultorul pacific ce scoate din pământ ceea ce este necesar pentru supraviețuire, ci și curajosul descoperitor și utilizator a ceea ce pământul conține în profunzimile sale. în dedesubtul său ca focul.
6El este loc pentru pietrele de safir
și pulberea lui are aur.
7Poteca sa nu o cunoaște pasărea răpitoare
și nu o zărește ochiul vulturului.
8Nu o străbate animalul feroce#28,8 Lit.: „fiii mândriei”.
și nu merge pe ea leul.
9Spre cremene își întinde mâna
și răstoarnă din rădăcină munții.
10În stânci sapă tuneluri
și tot ce este de preț vede cu ochiul său.
11Oprește curgerea apelor#28,11 Lit.: „plânsul torentelor”. Se credea că râurile ar fi fost alimentate de izvoare subterane care erau în raport cu abisul.
și din locuri ascunse scoate lumină.
12Dar înțelepciunea unde se găsește?
Și unde este locul priceperii?#28,12 Înțelepciunea și priceperea sunt termeni sinonimi: primul indică știința transmisă în cercurile sapiențiale, al doilea se referă la facultatea de a discerne și de a lua o hotărâre. Aici, ambii termeni se referă la înțelepciunea cunoscută numai de Dumnezeu, inaccesibilă omului.
Comoara incomparabilă
13Omul nu-i cunoaște valoarea,
ea nu se găsește pe pământul celor vii#28,13 Este suprafața pământească, în contrast cu Șeòlul. Deși omul nu poate să cunoască originea înțelepciunii, totuși nu obosește în a o căuta ca scop ultim al vieții..
14Abisul spune: «Nu este în mine»,
iar marea zice: «Nu este cu mine».
15Nu se dă aur curat în locul ei
și nu se cântărește argint ca preț al ei.
16Nu se pune în balanță cu aurul de Ofír, nici cu onixul prețios, nici cu safirul.
17Nu se compară cu aurul, nici cu cristalul
și nu se schimbă cu obiecte de aur fin.
18Mărgeanul și perlele nu se amintesc,
posedarea înțelepciunii e mai mult decât coralii.
19Nu se compară cu topazul din Cuș
și cu aurul curat nu se pune în balanță.
20De unde vine atunci înțelepciunea?
Unde este locul priceperii?
Proprietate a lui Dumnezeu
21Este tăinuită de ochii oricărei ființe vii#28,21 Adică om sau animal. În poem, sunt excluse toate sectoarele de sub cer care ar putea să conțină înțelepciunea: abisul, infernul, minele, pământul, munții, atmosfera. Nu rămâne decât lumea transcendentă a lui Dumnezeu ca loc al înțelepciunii. și de păsările cerului este ascunsă.
22Împărăția morții și moartea zic:
«Cu urechile noastre am auzit faima despre ea».
23Dumnezeu îi pricepe calea,
el îi cunoaște locul.
24Căci el privește până la marginile pământului,
vede tot ce este sub cer#28,24 În Iob 28,23-24 sunt patru verbe care indică o cunoaștere și o percepție imediată, completă și perfectă, în opoziție cu cunoașterea umană..
25Când a cântărit greutatea vântului
și a fixat măsura apelor,
26când a făcut o regulă pentru ploaie
și o cale pentru fulgerul tunetelor,
27atunci a văzut-o și a remarcat-o,
a fixat-o și a cercetat-o#28,27 Este o concluzie solemnă în care este subliniată, în formă ascendentă, cunoașterea perfectă pe care Dumnezeu o are despre înțelepciune. Versetul este unic în Biblie: înțelepciunea nu este creată, nici generată, ci descoperită în procesul creației universului..
28Apoi i-a zis omului:
«Frica de Domnul#28,28 Caracteristică a modului tradițional de a trăi, idee provenită de la școala sapiențială (Prov 1,7; 3,7; 9,10; Qoh 12,13; Sir 1,14.20; Ps 111,10)., ea este înțelepciunea
și depărtarea de rău, priceperea!»”. #1Rg 10,22 #Dt 8,9 #28,10 #28,10 #Ps 104,14 #28,16 #41,26 #28,20 #Qoh 7,23-24 #Bar 3,15.31 #Prov 2,4; 3,14 #22,24 #28,6 #Înț 7,9 #Prov 3,15 #28,12; Sir 1,6 #Bar 3,15.31 #26,6; 27,15 #36,27-28; Is 40,12-14 #Sir 1,8-9.19 #Bar 3,32 #Prov 1,7; 9,10; Ps 111,10
Selectat acum:
:
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași