Cântarea cântărilor 2
2
Elogiu reciproc
1Eu sunt un trandafir din Șarón#2,1 Numele florii nu este clar; ar putea fi vorba de o floare de primăvară, apreciată pentru grațiozitatea ei. Șaròn este câmpia vastă dintre Yàfo și Carmèl, pe malul Mării Mediterane (Is 33,9). ,
un crin din văi#2,1 Este o floare obișnuită de câmp; după Lc 12,27-28, această floare este atât de răspândită, încât poate fi considerată ca iarba. Mai apare în Os 14,6-9 într-un context de prosperitate viitoare pe care o va trăi Israèl când se va întoarce Domnul. Termenul „văi”, în loc de nume comun, ar putea fi considerat ca un cuvânt tehnic pentru a indica marea câmpie delimitată de Tabòr, Carmèl și munții Ghèlboe, câmpia Izreèl (Jud 6,33) sau Esdrelon (Idt 1,8). ,
2ca un crin între spini,
așa este prietena mea între fete.
3Ca un măr printre copacii pădurii,
așa este iubitul meu între băieți.
Intimitatea
4El mă face să intru în casa vinului#2,4 S-ar putea traduce și „sala de ospăț” (cf. Est 7,8; Qoh 7,2) și, după Ier 16,8-9, ar putea să fie o referință aici la sărbătoarea nunții. Nu este un depozit de băuturi, ci locul unde ei se îmbată unul de celălalt (cf. Ct 1,4), vinul fiind simbolul plăcerii (cf. Ct 5,1; 7,10; 8,2).
și steagul lui deasupra mea
este iubirea.
5Întăriți-mă cu turte de stafide#2,5 După Os 3,1, erau prăjituri oferite zeiței fertilității, dar aici sunt rezervate aceleia asupra căreia este concentrată toată iubirea tânărului. ,
așterneți-mi patul printre meri,
căci eu sunt bolnavă de iubire!#2,5 Și Amnon era bolnav de iubirea pentru Tamar (cf. 2Sam 13,2), singura paralelă din Biblie.
6Stânga lui este sub capul meu
și dreapta lui mă îmbrățișează.
7Vă conjur, fiice ale Ierusalímului,
pe gazelele și pe cerboaicele
câmpului#2,7 Întrucât aceste animale reprezentau toată grația feminină (cf. Prov 5,19; cf. și Is 51,17–52,12; Os 5,13-15; 11,1-6). : n-o deșteptați, nu treziți
iubirea până când îi place ei.
III. AL DOILEA POEM#2,8 Scena este diferită. Tânăra iubită este împreună cu părinții în cetate. Iubitul vine de la câmp și se prezintă la fereastră (cf. Ct 2,8-9; 5,2-3).
Întâlnire de primăvară
8Glasul iubitului meu:
iată, vine săltând pe munți
și sărind pe coline!
9Iubitul meu se aseamănă
cu o gazelă sau cu puiul de cerb.
Iată, el stă în spatele zidului,
se uită pe fereastră
și privește printre zăbrele!
10Iubitul meu ia cuvântul și-mi zice:
„Ridică-te, prietena mea,
frumoasa mea, vino!
11Căci, iată, iarna a trecut,
ploaia a încetat, s-a dus.
12Flori se văd pe pământ,
timpul cântării s-a apropiat
și glasul turturelei se aude
în ținuturile noastre.
13Smochinul și-a îndulcit primele roade#2,13 Este copacul care dă roadele cele mai timpurii, în februarie, când nici măcar nu i-au dat frunzele (cf. Mt 24,32; Lc 21,29). , iar vița-de-vie în floare răspândește#2,13 Lit.: „dă”. miros.
Ridică-te, prietena mea,
frumoasa mea, vino!#2,13 Probabil, cea mai frumoasă descriere a primăverii, alături de Qoh 12,1-8 (descrierea unei seri din Palestína) și Înț 17,11-20 (descrierea nopții pascale din Egipt).
14Porumbița mea#2,14 Imaginea porumbiței, cu referință la poporul lui Israèl, indică întoarcerea plină de veselie din exil în Țara Sfântă (cf. Os 7,11; Ps 74,19). din crăpăturile stâncii,
fă-mă să văd înfățișarea ta
din ascunzișurile potecilor,
fă-mă să aud glasul tău!
Căci glasul tău este dulce
și înfățișarea ta, plăcută.
Intensitatea iubirii
15Prindeți pentru noi vulpile,
vulpile cele mici care distrug viile, căci viile noastre sunt în floare!
16Iubitul meu este al meu, iar eu sunt a lui#2,16 Prin intensitatea pasiunii, expresia nu are egal în toată literatura de dragoste din toate timpurile. În expresie, se poate întrevedea formula apartenenței Israèlului la Domnul ca popor ales și a Domnului la Israèl ca Dumnezeul adevărat (cf. Dt 26,17-18; 29,12-13; Ier 7,23; 11,4; 24,17; 31,33; Ez 34,30-31; 36,28; 37,23-27; Os 2,21). ; el paște [turma sa] printre crini.
17Până să sufle [vântul] zilei
și să se ducă umbrele,
întoarce-te, iubitul meu,
tu, care te asemeni cu o gazelă
sau cu un pui de cerb,
care sunt pe munții din Béter#2,17 Orice explicare a acestui nume, luat ca substantiv comun, este forțată. Bèter trebuie să indice un nume geografic, sau real, la vest de Ierusalím (Ios 15,59), sau legendar: paralelele din Ct 4,6 și 8,14 vorbesc despre „munții mirului și ai balsamului”. În acest caz, Bèter ar fi echivalentul palestinian al lui Punt, țara aromelor pentru egipteni. ! #Is 35,1-2 #1Rg 7,19s; Os 14,6; Mt 6,28 #Il 1,12 #5,16; 7,10 #5,10; 6,4-10 #Is 16,7; Ier 7,18; 44,19 #5,8 #8,3 #3,5; 8,4; 5,8-9 #5,2 #7,12s #1,12; 7,14 #Ez 13,4; Neh 3,35; Lc 13,32 #6,3; 7,11; Os 2,4-25 #4,6 #8,14
Selectat acum:
Cântarea cântărilor 2: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași