Copiii lui Israel au pornit și au tăbărât în șesurile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului. Balac, fiul lui Țipor, a văzut tot ce făcuse Israel amoriților. Și Moab a rămas foarte îngrozit în fața unui popor atât de mare la număr; l-a apucat groaza în fața copiilor lui Israel. Moab a zis bătrânilor lui Madian: „Mulțimea aceasta are să înghită tot ce este în jurul nostru, cum paște boul verdeața de pe câmp.” Balac, fiul lui Țipor, era pe atunci împărat al Moabului. El a trimis soli la Balaam, fiul lui Beor, la Petor pe Râu (Eufrat), în țara fiilor poporului său, ca să-l cheme și să-i spună: „Iată, un popor a ieșit din Egipt, acoperă fața pământului și s-a așezat în fața mea! Vino, te rog, să-mi blestemi pe poporul acesta, căci este mai puternic decât mine. Poate că așa îl voi putea bate și-l voi izgoni din țară, căci știu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat și pe cine blestemi tu este blestemat.” Bătrânii lui Moab și bătrânii lui Madian au plecat având cu ei daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaam și i-au spus cuvintele lui Balac. Balaam le-a zis: „Rămâneți aici peste noapte și vă voi da răspuns după cum îmi va spune Domnul.” Și căpeteniile Moabului au rămas la Balaam. Dumnezeu a venit la Balaam și a zis: „Cine sunt oamenii aceștia pe care-i ai la tine?” Balaam a răspuns lui Dumnezeu: „Balac, fiul lui Țipor, împăratul Moabului, i-a trimis să-mi spună: ‘Iată, un popor a ieșit din Egipt și acoperă fața pământului; vino dar și blestemă-l; poate că așa îl voi putea bate și-l voi izgoni.’” Dumnezeu a zis lui Balaam: „Să nu te duci cu ei și nici să nu blestemi poporul acela, căci este binecuvântat.” Balaam s-a sculat dimineața și a zis căpeteniilor lui Balac: „Duceți-vă înapoi în țara voastră, căci Domnul nu vrea să mă lase să merg cu voi.” Și mai-marii Moabului s-au sculat, s-au întors la Balac și i-au spus: „Balaam n-a vrut să vină cu noi.”
Balac a trimis din nou mai multe căpetenii mai cu vază decât cele dinainte. Au ajuns la Balaam și i-au zis: „Așa vorbește Balac, fiul lui Țipor: ‘Nu mai pune piedici și vino la mine, căci îți voi da multă cinste și voi face tot ce-mi vei spune; numai vino, te rog, și blestemă-mi poporul acesta!’” Balaam a răspuns și a zis slujitorilor lui Balac: „Să-mi dea Balac chiar și casa lui plină de argint și de aur, și tot n-aș putea să fac niciun lucru, fie mic, fie mare, împotriva poruncii Domnului Dumnezeului meu. Totuși, vă rog, rămâneți aici la noapte și voi vedea ce-mi va mai spune Domnul.” Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopții și i-a zis: „Fiindcă oamenii aceștia au venit să te cheme, scoală-te și du-te cu ei, dar să faci numai ce-ți voi spune.” Balaam s-a sculat dimineață, a pus șaua pe măgăriță și a plecat cu căpeteniile lui Moab. Dumnezeu S-a aprins de mânie pentru că plecase. Și Îngerul Domnului S-a așezat în drum, ca să i Se împotrivească. Balaam era călare pe măgărița lui și cei doi slujitori ai lui erau cu el. Măgărița a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă din teacă în mână, s-a abătut din drum și a luat-o pe câmp. Balaam și-a bătut măgărița ca s-o aducă la drum. Îngerul Domnului S-a așezat într-o cărare dintre vii și de fiecare parte a cărării era câte un zid. Măgărița a văzut pe Îngerul Domnului, s-a strâns spre zid și a strâns piciorul lui Balaam de zid. Balaam a bătut-o din nou. Îngerul Domnului a trecut mai departe și S-a așezat într-un loc unde nu era chip să te întorci nici la dreapta, nici la stânga. Măgărița a văzut pe Îngerul Domnului și s-a culcat sub Balaam. Balaam s-a aprins de mânie și a bătut măgărița cu un băț. Domnul a deschis gura măgăriței și ea a zis lui Balaam: „Ce ți-am făcut, de m-ai bătut de trei ori?” Balaam a răspuns măgăriței: „Pentru că ți-ai bătut joc de mine; dacă aș avea o sabie în mână, te-aș ucide pe loc.” Măgărița a zis lui Balaam: „Nu sunt eu oare măgărița ta, pe care ai călărit în tot timpul până în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ți fac așa?” Și el a răspuns: „Nu.” Domnul a deschis ochii lui Balaam, și Balaam a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă în mână. Și s-a plecat și s-a aruncat cu fața la pământ.