YouVersion
Pictograma căutare

Numeri 22:1-31

Numeri 22:1-31 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Și copiii lui Israel au plecat și au așezat corturile în câmpiile lui Moab de partea aceasta a Iordanului lângă Ierihon. Și Balac, fiul lui Țipor, a văzut tot ceea ce Israel făcuse amoriților. Și Moab a fost foarte înfricoșat de popor, pentru că erau mulți, și Moab s-a tulburat din cauza copiilor lui Israel. Și Moab le-a spus bătrânilor lui Madian: Acum, această mulțime va linge pe toți cei ce sunt de jur împrejurul nostru, precum boul linge iarba câmpului. Și Balac, fiul lui Țipor, era împăratul moabiților în acel timp. De aceea a trimis mesageri la Balaam, fiul lui Beor, la Petor, care este lângă râul din țara copiilor poporului său, pentru a-l chema, spunând: Iată, a ieșit un popor din Egipt; iată, ei acoperă fața pământului și s-au așezat înaintea mea; Și acum vino, te rog, blestemă-mi acest popor, pentru că ei sunt prea puternici pentru mine, s-ar putea să înving; ca să îi batem și să îi alungăm din țară; căci știu că pe cine binecuvântezi tu, este binecuvântat, și pe cine blestemi tu, este blestemat. Și bătrânii lui Moab și bătrânii lui Madian au plecat cu răsplățile pentru ghicire în mâna lor; și au venit la Balaam și i-au spus cuvintele lui Balac. Și el le-a spus: Rămâneți aici în această noapte și vă voi aduce vorbă din nou, precum DOMNUL îmi va vorbi și prinții lui Moab au rămas cu Balaam. Și Dumnezeu a venit la Balaam și a spus: Cine sunt acești oameni găzduiți la tine? Și Balaam i-a spus lui Dumnezeu: Balac, fiul lui Țipor, împăratul lui Moab, a trimis la mine, spunând: Iată, a ieșit din Egipt un popor care acoperă fața pământului, vino acum, blestemă-i pentru mine; poate că voi fi în stare să îi înving și să îi alung. Și Dumnezeu i-a spus lui Balaam: Să nu mergi cu ei; să nu blestemi poporul, pentru că ei sunt binecuvântați. Și Balaam s-a sculat dimineața și a spus prinților lui Balac: Întoarceți-vă în țara voastră, pentru că DOMNUL refuză să îmi dea voie să merg cu voi. Și prinții lui Moab s-au ridicat și au mers la Balac și au spus: Balaam refuză să vină cu noi. Și Balac a trimis din nou prinți, mai mulți și demni de mai multă cinste decât ceilalți. Și ei au venit la Balaam și i-au spus: Astfel spune Balac, fiul lui Țipor: Te rog, nu lăsa nimic să te împiedice de a veni la mine; Pentru că foarte mult te voi onora și voi face orice îmi spui, vino de aceea, te rog, blestemă-mi acest popor. Și Balaam a răspuns și a spus servitorilor lui Balac: Dacă Balac mi-ar da casa lui plină de argint și aur, eu nu pot trece peste cuvântul DOMNULUI Dumnezeul meu, pentru a face mai puțin sau mai mult. De aceea acum, vă rog, rămâneți și voi aici în această noapte, ca să știu ce îmi va spune mai mult DOMNUL. Și Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopții și i-a spus: Dacă bărbații vin să te cheme, scoală-te și du-te cu ei; dar totuși cuvântul pe care ți-l voi spune: Acela să îl faci. Și Balaam s-a sculat dimineața și și-a înșeuat măgărița și a mers cu prinții lui Moab. Și mânia lui Dumnezeu s-a aprins pentru că el s-a dus și îngerul DOMNULUI a stat în picioare pe cale ca potrivnic împotriva lui. Acum el călărea pe măgărița sa și cei doi servitori ai lui erau cu el. Și măgărița a văzut îngerul DOMNULUI stând în picioare pe cale și sabia lui trasă în mâna sa și măgărița s-a abătut afară de pe cale și a intrat în câmp; și Balaam a lovit măgărița să o întoarcă pe cale. Dar îngerul DOMNULUI a stat pe o cărare a viilor, un zid fiind de această parte și un zid de cealaltă parte. Și când măgărița a văzut îngerul DOMNULUI, s-a trântit de zid și a turtit piciorul lui Balaam de zid și el a lovit-o din nou. Și îngerul DOMNULUI a mers mai departe și a stat în picioare într-un loc strâmt, unde nu era drum să întorci nici la dreapta nici la stânga. Și când măgărița a văzut pe îngerul DOMNULUI, a căzut sub Balaam și mânia lui Balaam s-a aprins și el a lovit măgărița cu un toiag. Și DOMNUL a deschis gura măgăriței și ea a spus lui Balaam: Ce ți-am făcut, că m-ai lovit de aceste trei ori? Și Balaam a spus măgăriței: Pentru că m-ai batjocorit, de ar fi fost o sabie în mâna mea te-aș fi ucis chiar acum. Iar măgărița i-a spus lui Balaam: Nu sunt eu măgărița ta, pe care ai călărit de când am fost a ta până în această zi? Obișnuiam vreodată să îți fac astfel? Iar el a spus: Nu. Atunci DOMNUL a deschis ochii lui Balaam și el a văzut pe îngerul DOMNULUI stând în picioare pe cale și sabia lui trasă în mâna lui și și-a plecat capul și s-a aruncat cu fața sa la pământ.

Numeri 22:1-31 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)

Fiii lui Israel au pornit și și‑au așezat tabăra în șesurile Moabului, dincolo de Iordan, în dreptul Ierihonului. Balac, fiul lui Țipor, a văzut tot ce le făcuse Israel amoriților. Și Moab s‑a înfricoșat în fața unui popor atât de mare la număr; s‑a îngrozit în fața fiilor lui Israel. Moabiții le‑au zis bătrânilor lui Madian: „Adunarea aceasta are să pască tot ce este în jurul nostru cum paște boul verdeața de pe câmp!” Balac, fiul lui Țipor, era pe atunci rege al Moabului. El a trimis soli la Balaam, fiul lui Beor, la Petor‑pe‑Râu, în țara fiilor poporului său, ca să‑l cheme zicând: „Iată, un popor a ieșit din Egipt și iată că acoperă fața pământului și s‑a așezat în fața mea! Acum, vino, te rog, să‑mi blestemi poporul acesta, căci este mai puternic decât mine! Poate că așa îl voi putea bate și‑l voi izgoni din țară. Căci eu știu că acela pe care îl binecuvântezi tu e binecuvântat și acela pe care îl blestemi tu este blestemat.” Bătrânii lui Moab și bătrânii lui Madian au plecat având cu ei daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaam și i‑au spus cuvintele lui Balac. Balaam le‑a zis: „Înnoptați aici, și vă voi da răspuns după cum îmi va spune DOMNUL!” Și căpeteniile Moabului au rămas la Balaam. Dumnezeu a venit la Balaam și i‑a zis: „Cine sunt oamenii aceștia pe care‑i ai la tine?” Balaam I‑a răspuns lui Dumnezeu: „Balac, fiul lui Țipor, regele Moabului, i‑a trimis la mine să‑mi spună: «Iată, un popor ieșit din Egipt acoperă fața pământului; acum, vino să mi‑l blestemi; poate că așa îl voi putea bate și‑l voi izgoni.»” Dumnezeu i‑a zis lui Balaam: „Să nu te duci cu ei și să nu blestemi poporul acela, căci este binecuvântat!” Balaam s‑a trezit dis‑de‑dimineață și le‑a zis căpeteniilor lui Balac: „Duceți‑vă înapoi în țara voastră, căci DOMNUL nu mi‑a îngăduit să merg cu voi!” Și căpeteniile Moabului s‑au sculat, s‑au întors la Balac și i‑au spus: „Balaam nu vrea să vină cu noi.” Balac a trimis din nou căpetenii, mai multe și mai cu vază decât cele dintâi. Au ajuns la Balaam și i‑au zis: „Așa vorbește Balac, fiul lui Țipor: «Nu mai pune piedici, te rog, și vino la mine, căci negreșit te voi cinsti mult și tot ce‑mi vei spune voi face; numai vino, te rog, și blestemă‑mi poporul acesta!»” Balaam a răspuns și le‑a zis slujitorilor lui Balac: „Să‑mi dea Balac chiar și casa lui plină cu argint și cu aur, și tot n‑aș putea să trec peste porunca DOMNULUI, Dumnezeului meu, și să fac altceva, mic sau mare. Totuși, vă rog, rămâneți aici peste noapte și voi vedea ce‑mi va mai spune DOMNUL!” Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopții și i‑a zis: „Fiindcă oamenii aceștia au venit să te cheme, scoală‑te și du‑te cu ei, dar să faci numai ce‑ți voi spune!” Balaam s‑a trezit dis‑de‑dimineață, a pus șaua pe măgăriță și a plecat cu căpeteniile Moabului. Dumnezeu S‑a aprins de mânie pentru că plecase. Și Îngerul DOMNULUI S‑a așezat în drum, ca împotrivitor. Balaam era călare pe măgărița lui, iar cei doi slujitori ai lui erau cu el. Măgărița L‑a văzut pe Îngerul DOMNULUI stând în cale cu sabia scoasă din teacă în mână și s‑a abătut din cale și a luat‑o pe câmp. Balaam și‑a lovit măgărița ca s‑o aducă pe cale. Îngerul DOMNULUI S‑a așezat pe o cărare dintre vii; de fiecare parte a cărării era câte un zid. Măgărița L‑a văzut pe Îngerul DOMNULUI, s‑a tras spre zid și i‑a strâns piciorul lui Balaam la zid. Balaam a lovit‑o din nou. Îngerul DOMNULUI a trecut mai departe și S‑a așezat într‑un loc îngust, de unde nu era chip să te întorci nici la dreapta, nici la stânga. Măgărița L‑a văzut pe Îngerul DOMNULUI și s‑a culcat sub Balaam. Balaam s‑a aprins de mânie și a lovit măgărița cu bățul. DOMNUL a deschis gura măgăriței și ea i‑a zis lui Balaam: „Ce ți‑am făcut, de m‑ai lovit în trei rânduri?” Balaam i‑a răspuns măgăriței: „Ți‑ai bătut joc de mine; dacă aș avea o sabie în mână, te‑aș ucide pe loc!” Măgărița i‑a zis lui Balaam: „Nu sunt eu oare măgărița ta, pe care ai călărit tot timpul până în ziua de azi? Am eu oare obiceiul să‑ți fac așa?” Și el a răspuns: „Nu.” DOMNUL i‑a deschis ochii lui Balaam, și Balaam L‑a văzut pe Îngerul DOMNULUI stând în cale cu sabia scoasă în mână. Și s‑a plecat și s‑a aruncat cu fața la pământ.

Numeri 22:1-31 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)

Copiii lui Israel au pornit și au tăbărât în șesurile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului. Balac, fiul lui Țipor, a văzut tot ce le făcuse Israel amoriților. Și Moab a rămas foarte îngrozit în fața unui popor atât de mare la număr; l-a apucat groaza în fața copiilor lui Israel. Moab le-a zis bătrânilor lui Madian: „Mulțimea aceasta are să înghită tot ce este în jurul nostru, cum paște boul verdeața de pe câmp.” Balac, fiul lui Țipor, era pe atunci împărat al Moabului. El a trimis soli la Balaam, fiul lui Beor, la Petor pe Râu (Eufrat), în țara fiilor poporului său, ca să-l cheme și să-i spună: „Iată, un popor a ieșit din Egipt, acoperă fața pământului și s-a așezat în fața mea! Vino, te rog, să-mi blestemi poporul acesta, căci este mai puternic decât mine! Poate că așa îl voi putea bate și-l voi izgoni din țară, căci știu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat și pe cine blestemi tu este blestemat.” Bătrânii lui Moab și bătrânii lui Madian au plecat având cu ei daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaam și i-au spus cuvintele lui Balac. Balaam le-a zis: „Rămâneți aici peste noapte, și vă voi da răspuns după cum îmi va spune Domnul!” Și căpeteniile Moabului au rămas la Balaam. Dumnezeu a venit la Balaam și i-a zis: „Cine sunt oamenii aceștia pe care-i ai la tine?” Balaam I-a răspuns lui Dumnezeu: „Balac, fiul lui Țipor, împăratul Moabului, i-a trimis să-mi spună: «Iată, un popor a ieșit din Egipt și acoperă fața pământului; vino dar și blestemă-l; poate că așa îl voi putea bate și-l voi izgoni.»” Dumnezeu i-a zis lui Balaam: „Să nu te duci cu ei și nici să nu blestemi poporul acela, căci este binecuvântat!” Balaam s-a sculat dimineața și le-a zis căpeteniilor lui Balac: „Duceți-vă înapoi în țara voastră, căci Domnul nu vrea să mă lase să merg cu voi.” Și mai-marii Moabului s-au sculat, s-au întors la Balac și i-au spus: „Balaam n-a vrut să vină cu noi.” Balac a trimis din nou mai multe căpetenii mai cu vază decât cele de dinainte. Au ajuns la Balaam și i-au zis: „Așa vorbește Balac, fiul lui Țipor: «Nu mai pune piedici și vino la mine, căci îți voi da multă cinste și voi face tot ce-mi vei spune; numai vino, te rog, și blestemă-mi poporul acesta!»” Balaam a răspuns și le-a zis slujitorilor lui Balac: „Să-mi dea Balac chiar și casa lui plină de argint și de aur, și tot n-aș putea să fac niciun lucru, fie mic, fie mare, împotriva poruncii Domnului, Dumnezeului meu. Totuși, vă rog, rămâneți aici la noapte și voi vedea ce-mi va mai spune Domnul!” Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopții și i-a zis: „Fiindcă oamenii aceștia au venit să te cheme, scoală-te și du-te cu ei, dar să faci numai ce-ți voi spune!” Balaam s-a sculat dimineața, a pus șaua pe măgăriță și a plecat cu căpeteniile lui Moab. Dumnezeu S-a aprins de mânie pentru că plecase. Și Îngerul Domnului S-a așezat în drum, ca să i Se împotrivească. Balaam era călare pe măgărița lui și cei doi slujitori ai lui erau cu el. Măgărița L-a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă din teacă în mână, s-a abătut din drum și a luat-o pe câmp. Balaam și-a bătut măgărița ca s-o aducă la drum. Îngerul Domnului S-a așezat într-o cărare dintre vii, și de fiecare parte a cărării era câte un zid. Măgărița L-a văzut pe Îngerul Domnului, s-a strâns spre zid și i-a strâns piciorul lui Balaam de zid. Balaam a bătut-o din nou. Îngerul Domnului a trecut mai departe și S-a așezat într-un loc unde nu era chip să te întorci nici la dreapta, nici la stânga. Măgărița L-a văzut pe Îngerul Domnului și s-a culcat sub Balaam. Balaam s-a aprins de mânie și a bătut măgărița cu un băț. Domnul a deschis gura măgăriței, și ea i-a zis lui Balaam: „Ce ți-am făcut, de m-ai bătut de trei ori?” Balaam i-a răspuns măgăriței: „Pentru că ți-ai bătut joc de mine; dacă aș avea o sabie în mână, te-aș ucide pe loc.” Măgărița i-a zis lui Balaam: „Nu sunt eu oare măgărița ta, pe care ai călărit în tot timpul până în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ți fac așa?” Și el a răspuns: „Nu.” Domnul i-a deschis ochii lui Balaam, și Balaam L-a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă în mână. Și s-a plecat și s-a aruncat cu fața la pământ.

Numeri 22:1-31 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Israelienii au plecat și și-au instalat tabăra în câmpiile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului. Balac – fiul lui Țipor – a aflat despre tot ce le făcuse Israel amoriților; și locuitorii din Moab au fost foarte speriați văzând un popor atât de mare. Astfel, Moab a avut frică de israelieni. Atunci moabiții le-au zis bătrânilor Midianului: „Această mulțime va înghiți tot ce este în jurul nostru, așa cum mănâncă boul iarba verde de pe câmp.” În acele timpuri, Balac – fiul lui Țipor – era rege al Moabului. El a trimis niște reprezentanți ai lui ca să îl cheme pe Balaam – fiul lui Beor – care locuia la Petor, lângă râu, în zona unde se născuse. Balac i-a zis: „Există un popor care a ieșit din Egipt. El a acoperit suprafața pământului și s-a stabilit înaintea mea. Acum, te rog să vii și să blestemi acest popor; pentru că are o forță superioară mie. Poate în acest mod îi voi putea învinge și îi voi alunga din țară. Te chem știind că ce binecuvântezi tu, va fi binecuvântat; și ce blestemi tu, devine blestemat.” Bătrânii Moabului și ai Midianului au plecat luând cu ei daruri pentru ghicitor. Când au ajuns la Balaam, i-au spus cuvintele lui Balac. Balaam le-a spus: „Rămâneți aici în această noapte; și răspunsul meu va fi în acord cu ce îmi va spune Iahve.” Conducătorii moabiți au rămas astfel (să doarmă în acea noapte) la Balaam. Dumnezeu a venit la Balaam și i-a zis: „Cine sunt acești oameni care au venit la tine?” Balaam I-a răspuns lui Dumnezeu: „Balac – fiul lui Țipor – i-a trimis să îmi spună: «Un popor a ieșit din Egipt și a acoperit suprafața pământului. Vino acum și blestemă-l. Poate atunci îi voi putea învinge și îi voi alunga din această zonă!»” Dumnezeu i-a zis lui Balaam: „Să nu mergi cu ei și să nu blestemi acest popor; pentru că el este binecuvântat!” Balaam s-a sculat dimineața și le-a zis conducătorilor lui Balac: „Duceți-vă în țara voastră; pentru că Iahve nu îmi permite să vin cu voi!” Conducătorii moabiților s-au ridicat, s-au întors la Balac și i-au spus: „Balaam a refuzat să vină cu noi.” Atunci Balac a trimis alți conducători, mai mulți și cu un renume mai mare decât al primilor reprezentanți ai lui. Aceștia au mers la Balaam și i-au spus: „Balac, fiul lui Țipor, iți vorbește astfel: «Nu lăsa pe nimeni să te oprească să vii la mine; pentru că te voi umple de glorie și voi face tot ce îmi vei spune. Te rog să vii și să blestemi acest popor, acționând astfel în favoarea mea!»” Balaam le-a răspuns slujitorilor lui Balac: „Chiar dacă Balac mi-ar da palatul lui plin cu argint și cu aur, tot nu aș putea să fac niciun lucru – oricât ar fi de mic sau de mare – contra poruncii Dumnezeului meu care se numește Iahve. Totuși, vă rog să rămâneți și voi aici în această noapte; și voi afla ce îmi va mai spune Iahve.” În acea noapte, Iahve a venit la Balaam și i-a zis: „Dacă acești oameni au venit să te cheme ca să mergi cu ei, scoală-te și du-te; dar să faci doar ce îți voi porunci Eu!” Dimineața, Balaam s-a sculat, a pus șaua pe măgărița lui și a plecat cu acei conducători ai moabiților. Dar mânia lui Dumnezeu s-a declanșat (împotriva lui) pentru că plecase; și Îngerul lui Iahve S-a oprit în drumul pe care mergea, ca să i se opună. Balaam era călare pe măgărița lui. Împreună cu el erau și doi dintre slujitorii lui. Măgărița a văzut Îngerul lui Iahve stând în mijlocul drumului cu sabia în mână. Atunci ea a deviat de pe acel drum și a mers pe câmp. Balaam a început să își bată măgărița ca să o poată aduce din nou pe drum. Atunci Îngerul lui Iahve S-a oprit (în fața lor) pe un drum îngust care trecea printre două vii unde erau ziduri atât pe o parte cât și pe cealaltă. Atunci când măgărița L-a văzut pe Îngerul lui Iahve, s-a împins lângă perete, strângând astfel piciorul lui Balaam. Atunci el a bătut-o din nou. Îngerul lui Iahve s-a mutat într-un loc strâmt, unde era imposibil să te întorci la dreapta sau la stânga. Când măgărița L-a văzut (din nou) pe Îngerul lui Iahve, s-a culcat pe pământ sub Balaam. Atunci Balaam a fost foarte supărat; și a început să o bată cu un băț. Dar Iahve a făcut ca măgărița să își deschidă gura. Atunci ea i-a zis lui Balaam: „M-ai bătut de trei ori până acum! Ce ți-am făcut ca să te comporți așa cu mine?!” Balaam i-a răspuns măgăriței: „M-ai ridiculizat, m-ai sfidat și m-ai ofensat! Dacă aș avea o sabie în mână, te-aș omorî chiar acum!” Măgărița i-a răspuns: „Nu sunt eu măgărița ta pe care ai călărit de când erai tânăr până astăzi? Am eu obiceiul să îți fac așa?” El i-a răspuns: „Nu”. Atunci Dumnezeu i-a deschis ochii lui Balaam; și el L-a văzut pe Îngerul lui Iahve stând în mijlocul drumului cu sabia scoasă. El s-a închinat, aplecându-se cu fața spre pământ.

Numeri 22:1-31 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Israel, iarăși, a pornit La drum și-apoi a poposit În a Moabului câmpie Cari dincolo-i – precum se știe – De apele Iordanului, În fața Ierihonului. Balac e cel ce a văzut Tot ce Israel a făcut Atuncea, Amoriților – Balac e fiul lui Țipor. Asemeni lui, s-a îngrozit Chiar și Moab, când a zărit Câți oameni are Israel. Îngrijorat atuncea, el A zis bătrânilor pe care Țara lui Madian îi are: „Astă mulțime înghițește Tot ce în juru-i se găsește, La fel precum și boul știe Să pască iarba, din câmpie.” Balac era înscăunat, Peste Moab, ca împărat. El, la Balaam al lui Beor, Care atunci sta la Petor – Chiar lângă Râul Eufrat – A repezit soli, de îndat’. Solii pe care i-a trimis, Către Balaam astfel au zis: „Din țara Egiptenilor, Acum, ieșit-a un popor Și-n fața mea s-a așezat. Vino, te rog, ne-ntârziat, Să îl blestemi. Fă-mi acest bine, Căci e mai tare decât mine Și poate astfel, reușesc Să-i bat și-apoi să-i izgonesc Din țara mea. Știu cum lucrezi: Pe cine binecuvintezi, Acela-i binecuvântat; De-l blestemi, este blestemat.” Bătrânii Madianului, Precum și ai Moabului, Daruri – mulțime – au luat Cu ei și-n urmă, au plecat, În țara ghicitorului. Când au ajuns în fața lui, I-au spus ce i-a cerut Balac. „Bine. Să văd ce pot să fac” – A zis Balaam. „Voi o să stați Aici, la noapte, și-așteptați Până în zori, răspunsul meu. Să văd ce-mi spune Dumnezeu Și-am să răspund abia apoi. Rămâneți dar, la mine, voi.” Atuncea, toți aceia cari, Peste Moab, erau mai mari, În casă, la Balaam, au stat. După ce noaptea s-a lăsat, Către Balaam, Domnu-a vorbit: „Cine sunt cei care-au venit, La tine?”, iar el a răspuns: „Iată, la mine a ajuns Solia lui Balac, cel care, Drept tată, pe Țipor, îl are. Acest Balac e-nscăunat, Peste Moab, ca împărat. Solii pe care i-a trimis La mine, au venit și-au zis: „Din țara Egiptenilor, Acum, ieșit-a un popor Și-n fața mea s-a așezat. Vino, te rog, ne-ntârziat, Să îl blestemi. Fă-mi acest bine, Căci e mai tare, decât mine, Și poate, astfel, reușesc Să-l bat și-apoi să-l izgonesc.” Către Balaam, Domnu-a vorbit: „Să nu te duci și, negreșit, Nu fă pe placul solilor. Să nu blestemi acel popor, Căci este binecuvântat.” În zori de zi, când s-au sculat, Balaam, cu solii, a vorbit: „Mergeți doar voi! Eu sunt oprit, De Domnul, să vă însoțesc. Deci nu pot ca să împlinesc Dorința lui Balac.” Apoi, Solii plecară înapoi – Așa precum li s-a cerut – Spre al Moabului ținut. Îndată de cum au sosit, Ei, lui Balac, i-au povestit Ce s-a-ntâmplat: „Balaam nu vine – Așa cum l-ai rugat – la tine.” Balac a mai trimis apoi, Oameni de vază, înapoi, Către Balaam. Solii s-au dus Și-n fața lui astfel au spus: „Iată, Balac acela care Drept tată pe Țipor îl are, Așa vorbește: „Fă-mi un bine, Și hai, te rog, până la mine! Nu pune piedici, ci să vii, Căci multă cinste-ți dau, să știi! Voi face tot ce-mi spui, apoi, Numai să vii până la noi, Să-l blestemi pe acest popor.” Balaam răspunse, solilor: „Să-i spuneți, împăratului: Să-mi dea Balac, chiar casa lui, Cu-argint și aur încărcată, Tot n-aș putea face, vreodată, Un lucru – fie mic, sau mare – Contra poruncilor pe care Mi le-a dat Domnul, Dumnezeu. Dar iată care-i sfatul meu: Eu cred că este foarte bine – La noapte – ca să stați, la mine, Căci vreau să văd ce-mi va mai spune Domnul, când soarele apune.” Către Balaam, Domnu-a vorbit: „Pentru că solii au venit, Din nou, la tine, vreau acum, Ca să pornești, cu ei, la drum. Să nu-ndrăznești să faci nimic, Afară doar, de ce-am să-ți zic.” Balaam, în zori, când s-a sculat, Pe măgăriță, s-a urcat Și-apoi, de soli, încercuit, Către Moab, el a pornit. Când l-a văzut că a plecat, Domnul, pe loc, S-a mâniat. Un Înger a trimis, de sus, Și-n calea lui Balaam L-a pus. Pe măgărița lui ședea Balaam, având alăturea, Doi oameni, cari l-au însoțit. Când măgărița L-a zărit Pe Îngerul venit de sus – Cu sabia – în cale-i pus, A stat pe loc, un scurt răstimp Și-apoi, s-a abătut, pe câmp. Balaam, atuncea, a lovit-o Și către drum, a înghiontit-o. Îngerul Domnului s-a dus, Apoi, și între vii S-a pus, Pe o cărare șerpuită, De două ziduri mărginită. Dar măgărița L-a văzut Pe Înger, și s-a abătut Spre zid, strivind de piatra lui, Piciorul călărețului. Balaam, atunci, iar a lovit-o Și către drum, a înghiontit-o. Îngerul Domnului S-a dus, Apoi, și într-un loc S-a pus, Anume-ales, mai la strâmtoare, Să nu poți face vreo mișcare, Nici către dreapta drumului Și nici spre partea stângă-a lui. Dar măgărița L-a zărit Pe Înger, și s-a ghemuit, Îndată, pe cărare, jos. Balaam, atuncea, mânios – Când, la pământ, el a văzut-o – Luă un băț și a bătut-o. Dar măgăriței, i-a deschis Dumnezeu, gura. Ea a zis, Către Balaam: „Ce ți-am făcut, Căci de trei ori tu m-ai bătut?” Balaam, îndată, i-a răspuns: „Iată-mă dar, că am ajuns Ca tu să îți bați joc de mine. Îți spun că ar fi vai de tine Dacă o sabie-aș avea, Fiindcă-ndată, te-aș tăia Și te-aș ucide, negreșit, Pentru că m-ai batjocorit.” Dar măgărița l-a-ntrebat: „Când oare, ți s-a întâmplat, Să mă mai port astfel, cu tine, De când mă călărești, pe mine?” Balaam răspunse: „Niciodată.” Atunci, vederea i-a fost dată, Căci Domnul, ochii, i-a deschis. Speriat – trezit parcă din vis – Balaam, în juru-i, a privit. Abia atuncea, l-a zărit Pe Înger, înainte-i stând, Cu sabia amenințând. De groază plin, s-a aruncat Jos – la pământ – și s-a-nchinat, Cu spaima-n oase-n fața Lui.

Numeri 22:1-31 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)

Fiii lui Israél au pornit și și-au fixat tabăra în stepele Moábului, dincolo de Iordán, în fața Ierihónului. Bálac, fiul lui Țipór, a văzut tot ceea ce făcuse Israél amoréilor. Moáb s-a temut mult de popor pentru că era numeros. Moáb s-a înspăimântat de fiii lui Israél. Moáb le-a zis bătrânilor lui Madián: „Mulțimea aceasta va devora tot ceea ce este în jurul nostru așa cum boul devorează verdeața de pe câmp”. În timpul acela Bálac, fiul lui Țipór, era rege în Moáb. A trimis mesageri la Balaám, fiul lui Beór, la Petór, pe râu, în țara fiilor lui Amáv, ca să-l cheme și să-i spună: „Iată, un popor a ieșit din Egipt, acoperă fața pământului și s-a așezat în fața mea. Acum vino, te rog, să blestemi pentru mine poporul acesta, căci este mai puternic decât mine; poate că îl voi putea bate și-l voi izgoni din țară, căci știu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat și pe cine blestemi tu este blestemat”. Bătrânii lui Moáb și bătrânii lui Madián au plecat având în mâinile lor daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaám și i-au spus cuvintele lui Bálac. [Balaám] le-a zis: „Rămâneți aici peste noapte și vă voi da răspuns după cum îmi va spune Domnul”. Căpeteniile din Moáb au rămas cu Balaám. Dumnezeu a venit la Balaám și i-a zis: „Cine sunt oamenii aceștia care sunt la tine?”. Balaám i-a răspuns lui Dumnezeu: „Bálac, fiul lui Țipór, regele din Moáb, i-a trimis la mine [să-mi spună]: «Iată, un popor a ieșit din Egipt și acoperă fața pământului; vino și blestemă-l pentru mine; poate că îl voi putea bate și-l voi izgoni!»”. Dumnezeu i-a zis lui Balaám: „Să nu te duci cu ei și nici să nu blestemi poporul, căci el este binecuvântat!”. Balaám s-a sculat dimineața și a zis căpeteniilor lui Bálac: „Mergeți în țara voastră, căci Domnul nu m-a lăsat să merg cu voi!”. Căpeteniile din Moáb s-au sculat, au venit la Bálac și i-au spus: „Balaám a refuzat să vină cu noi”. Bálac a trimis din nou mai multe căpetenii, mai de vază decât celelalte. Au ajuns la Balaám și i-au zis: „Așa vorbește Bálac, fiul lui Țipór: «Te rog, nu refuza să vii la mine; căci îți voi da multă cinste și voi face tot ce-mi vei spune; vino, te rog, și blestemă pentru mine poporul acesta!»”. Balaám a răspuns și le-a zis slujitorilor lui Bálac: „Să-mi dea Bálac chiar și casa lui plină de argint și de aur, nu pot să încalc cuvântul Domnului și să fac vreun lucru mic sau mare. Dar rămâneți, vă rog, aici noaptea aceasta și voi vedea ce-mi mai spune Domnul”. Dumnezeu a venit la Balaám în timpul nopții și i-a zis: „Dacă vin la tine oamenii [aceia], scoală-te și du-te cu ei; dar să faci numai ce-ți voi spune!”. Balaám s-a sculat dimineața, a pus șaua pe măgăriță și a mers cu căpeteniile lui Moáb. Dumnezeu s-a aprins de mânie pentru că plecase. Îngerul Domnului s-a așezat în drum ca să i se împotrivească. Iar Balaám era călare pe măgărița lui și doi slujitori ai lui erau cu el. Măgărița l-a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum cu sabia scoasă în mână; s-a abătut din drum și a luat-o pe câmp. Balaám și-a bătut măgărița ca s-o aducă la drum. Îngerul Domnului s-a așezat pe cărarea dintre vii: acolo era un zid de o parte și un zid de cealaltă parte. Măgărița l-a văzut pe Îngerul Domnului; s-a strâns spre zid și a strâns piciorul lui Balaám de zid. Balaám a bătut-o din nou. Îngerul Domnului a trecut din nou și s-a așezat într-un loc unde nu era cale să te întorci nici la dreapta, nici la stânga. Măgărița l-a văzut pe Îngerul Domnului și s-a culcat sub Balaám. Balaám s-a aprins de mânie și a bătut măgărița cu un toiag. Domnul a deschis gura măgăriței și ea i-a zis lui Balaám: „Ce ți-am făcut că m-ai bătut de trei ori?”. Balaám i-a zis măgăriței: „Pentru că ți-ai bătut joc de mine; ai noroc că nu am o sabie în mână, că acum te-aș ucide”. Măgărița i-a zis lui Balaám: „Nu sunt eu oare măgărița ta pe care ai călărit mereu până în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ți fac așa?”. Și el a răspuns: „Nu”. Domnul i-a deschis ochii lui Balaám și Balaám l-a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum cu sabia scoasă în mână: s-a plecat și s-a aruncat cu fața la pământ.

Numeri 22:1-31 Noua Traducere Românească (NTR)

Fiii lui Israel au plecat și apoi și-au așezat tabăra în câmpiile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului. Balak, fiul lui Țipor, a văzut tot ce le făcuse Israel amoriților, iar Moab s-a îngrozit la vederea unui popor așa de mare; Moab s-a scârbit de fiii lui Israel. Atunci moabiții le-au zis bătrânilor Midianului: „Mulțimea aceasta va înghiți tot ce se află în jurul nostru, așa cum mănâncă boul verdeața câmpului“. Balak, fiul lui Țipor, rege al Moabului în vremea aceea, a trimis mesageri să-l cheme pe Balaam, fiul lui Beor, care locuia la Petor, lângă râu, în țara fiilor poporului său. Balak a zis: „Iată, un popor a ieșit din Egipt, a acoperit fața pământului și s-a așezat înaintea mea. Acum, vino, te rog, și blestemă acest popor pentru mine, căci este mai puternic decât mine! Poate că astfel îl voi putea învinge și alunga din țară, căci știu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat, și pe cine blestemi tu este blestemat“. Bătrânii Moabului și bătrânii Midianului au plecat, luând cu ei daruri pentru prezicător. Când au ajuns la Balaam, i-au spus cuvintele lui Balak. Balaam le-a spus: „Rămâneți peste noapte aici și vă voi aduce cuvântul pe care mi-l va spune DOMNUL“. Astfel, conducătorii Moabului au rămas la Balaam. Dumnezeu a venit la Balaam și i-a zis: ‒ Cine sunt oamenii aceștia care au venit la tine? Balaam I-a răspuns lui Dumnezeu: ‒ Balak, fiul lui Țipor, regele Moabului, i-a trimis la mine să-mi spună: „Iată, un popor a ieșit din Egipt și a acoperit fața pământului. Vino acum și blestemă-l! Poate că astfel îl voi putea învinge și alunga“. Dumnezeu i-a zis lui Balaam: ‒ Să nu mergi cu ei și să nu blestemi acest popor, căci el este binecuvântat. Balaam s-a sculat dimineața și le-a zis conducătorilor lui Balak: ‒ Duceți-vă în țara voastră căci DOMNUL nu-mi dă voie să vin cu voi. Conducătorii Moabului s-au ridicat, s-au întors la Balak și i-au zis: „Balaam a refuzat să vină cu noi“. Atunci Balak a trimis alți conducători, mai numeroși și mai renumiți decât primii. Aceștia au mers la Balaam și i-au zis: ‒ Așa îți vorbește Balak, fiul lui Țipor: „Te rog, nu lăsa pe nimeni să te împiedice să vii la mine, căci te voi umple de glorie și voi face tot ce-mi vei spune. Vino, te rog, și blestemă acest popor pentru mine!“. Balaam le-a răspuns slujitorilor lui Balak, zicând: ‒ Chiar dacă Balak mi-ar da palatul lui plin cu argint și aur, tot n-aș putea să fac niciun lucru, oricât de mic sau mare, peste porunca DOMNULUI, Dumnezeul meu. Acum, vă rog, rămâneți și voi aici peste noapte ca să aflu ce-mi va mai spune DOMNUL. În noaptea aceea, Dumnezeu a venit la Balaam și i-a zis: „Dacă oamenii aceștia au venit să te cheme, ridică-te și mergi cu ei, dar să faci doar ce-ți voi porunci Eu“. Dimineața, Balaam s-a sculat, a pus șaua pe măgărița sa și a plecat împreună cu conducătorii Moabului. Atunci Dumnezeu S-a mâniat foarte tare pentru că plecase. Îngerul DOMNULUI S-a așezat în drum ca să i se împotrivească. Balaam era călare pe măgărița lui, iar împreună cu el erau cei doi slujitori ai lui. Când măgărița L-a văzut pe Îngerul DOMNULUI stând în drum cu sabia în mână, a părăsit drumul și a luat-o pe câmp. Balaam a lovit măgărița ca s-o aducă din nou pe drum. Atunci Îngerul DOMNULUI S-a așezat pe un drum îngust, între două vii unde erau ziduri de o parte și de alta. Când măgărița L-a văzut pe Îngerul DOMNULUI, s-a înghesuit lângă perete, strângând piciorul lui Balaam. Atunci el a lovit-o din nou. Îngerul DOMNULUI S-a mutat într-un loc strâmt, unde nu era loc să te întorci nici la dreapta, nici la stânga. Când măgărița L-a văzut pe Îngerul DOMNULUI, s-a culcat la pământ sub Balaam. Balaam s-a mâniat și a început s-o lovească cu un băț. Atunci DOMNUL a deschis gura măgăriței și ea i-a zis lui Balaam: ‒ Ce ți-am făcut de m-ai lovit de trei ori? Balaam i-a răspuns măgăriței: ‒ Pentru că ți-ai bătut joc de mine! Dacă aș avea o sabie în mână, te-aș ucide chiar acum. Măgărița i-a răspuns: ‒ Nu sunt eu măgărița ta, pe care ai călărit din zilele tinereții tale până astăzi? Am eu obiceiul să mă port astfel? El a răspuns: ‒ Nu. Atunci DOMNUL i-a deschis ochii lui Balaam, și el L-a văzut pe Îngerul DOMNULUI stând în drum cu sabia scoasă. El s-a închinat cu fața la pământ.

Numeri 22:1-31 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

Copiii lui Israel au pornit și au tăbărât în șesurile Moabului, dincolo de Iordan, în fața Ierihonului. Balac, fiul lui Țipor, a văzut tot ce făcuse Israel amoriților. Și Moab a rămas foarte îngrozit în fața unui popor atât de mare la număr; l-a apucat groaza în fața copiilor lui Israel. Moab a zis bătrânilor lui Madian: „Mulțimea aceasta are să înghită tot ce este în jurul nostru, cum paște boul verdeața de pe câmp.” Balac, fiul lui Țipor, era pe atunci împărat al Moabului. El a trimis soli la Balaam, fiul lui Beor, la Petor pe Râu (Eufrat), în țara fiilor poporului său, ca să-l cheme și să-i spună: „Iată, un popor a ieșit din Egipt, acoperă fața pământului și s-a așezat în fața mea! Vino, te rog, să-mi blestemi pe poporul acesta, căci este mai puternic decât mine. Poate că așa îl voi putea bate și-l voi izgoni din țară, căci știu că pe cine binecuvântezi tu este binecuvântat și pe cine blestemi tu este blestemat.” Bătrânii lui Moab și bătrânii lui Madian au plecat având cu ei daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaam și i-au spus cuvintele lui Balac. Balaam le-a zis: „Rămâneți aici peste noapte și vă voi da răspuns după cum îmi va spune Domnul.” Și căpeteniile Moabului au rămas la Balaam. Dumnezeu a venit la Balaam și a zis: „Cine sunt oamenii aceștia pe care-i ai la tine?” Balaam a răspuns lui Dumnezeu: „Balac, fiul lui Țipor, împăratul Moabului, i-a trimis să-mi spună: ‘Iată, un popor a ieșit din Egipt și acoperă fața pământului; vino dar și blestemă-l; poate că așa îl voi putea bate și-l voi izgoni.’” Dumnezeu a zis lui Balaam: „Să nu te duci cu ei și nici să nu blestemi poporul acela, căci este binecuvântat.” Balaam s-a sculat dimineața și a zis căpeteniilor lui Balac: „Duceți-vă înapoi în țara voastră, căci Domnul nu vrea să mă lase să merg cu voi.” Și mai-marii Moabului s-au sculat, s-au întors la Balac și i-au spus: „Balaam n-a vrut să vină cu noi.” Balac a trimis din nou mai multe căpetenii mai cu vază decât cele dinainte. Au ajuns la Balaam și i-au zis: „Așa vorbește Balac, fiul lui Țipor: ‘Nu mai pune piedici și vino la mine, căci îți voi da multă cinste și voi face tot ce-mi vei spune; numai vino, te rog, și blestemă-mi poporul acesta!’” Balaam a răspuns și a zis slujitorilor lui Balac: „Să-mi dea Balac chiar și casa lui plină de argint și de aur, și tot n-aș putea să fac niciun lucru, fie mic, fie mare, împotriva poruncii Domnului Dumnezeului meu. Totuși, vă rog, rămâneți aici la noapte și voi vedea ce-mi va mai spune Domnul.” Dumnezeu a venit la Balaam în timpul nopții și i-a zis: „Fiindcă oamenii aceștia au venit să te cheme, scoală-te și du-te cu ei, dar să faci numai ce-ți voi spune.” Balaam s-a sculat dimineață, a pus șaua pe măgăriță și a plecat cu căpeteniile lui Moab. Dumnezeu S-a aprins de mânie pentru că plecase. Și Îngerul Domnului S-a așezat în drum, ca să i Se împotrivească. Balaam era călare pe măgărița lui și cei doi slujitori ai lui erau cu el. Măgărița a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă din teacă în mână, s-a abătut din drum și a luat-o pe câmp. Balaam și-a bătut măgărița ca s-o aducă la drum. Îngerul Domnului S-a așezat într-o cărare dintre vii și de fiecare parte a cărării era câte un zid. Măgărița a văzut pe Îngerul Domnului, s-a strâns spre zid și a strâns piciorul lui Balaam de zid. Balaam a bătut-o din nou. Îngerul Domnului a trecut mai departe și S-a așezat într-un loc unde nu era chip să te întorci nici la dreapta, nici la stânga. Măgărița a văzut pe Îngerul Domnului și s-a culcat sub Balaam. Balaam s-a aprins de mânie și a bătut măgărița cu un băț. Domnul a deschis gura măgăriței și ea a zis lui Balaam: „Ce ți-am făcut, de m-ai bătut de trei ori?” Balaam a răspuns măgăriței: „Pentru că ți-ai bătut joc de mine; dacă aș avea o sabie în mână, te-aș ucide pe loc.” Măgărița a zis lui Balaam: „Nu sunt eu oare măgărița ta, pe care ai călărit în tot timpul până în ziua de azi? Am eu oare obicei să-ți fac așa?” Și el a răspuns: „Nu.” Domnul a deschis ochii lui Balaam, și Balaam a văzut pe Îngerul Domnului stând în drum, cu sabia scoasă în mână. Și s-a plecat și s-a aruncat cu fața la pământ.