Luca 17:1-10
Luca 17:1-10 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
Iisus le-a spus ucenicilor Săi: „E cu neputinţă să nu vină prilejuri de păcat, dar vai de cel prin care vin! I-ar fi mai bine aceluia dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară şi ar fi aruncat în mare, decât să-l ducă la păcat pe unul dintre aceştia mici. Fiţi atenţi la voi înşivă! Dacă fratele tău îţi va greşi, mustră-l, iar dacă se pocăieşte, iartă-l! Dacă fratele tău îţi va greşi de şapte ori pe zi şi dacă de şapte ori pe zi se va întoarce la tine spunând: Îmi pare rău!, iartă-l!” Apostolii I-au spus Domnului: „Sporeşte-ne credinţa!” Domnul le-a zis: „Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi spune acestui dud: Dezrădăcinează-te şi sădeşte-te în mare! – şi v-ar asculta. Care dintre voi, dacă are un slujitor, la arat sau la păscut turme, îi spune acestuia când se întoarce de la câmp: Vino îndată şi aşează-te la masă? Oare nu-i va spune: Pregăteşte-mi ceva pentru cină, pune-ţi brâul şi slujeşte-mi până ce voi mânca şi voi bea, iar după aceea vei mânca şi vei bea şi tu? Oare îi va mulţumi slujitorului pentru că a făcut cele poruncite? La fel şi voi, când faceţi ce vi se porunceşte, să spuneţi: Suntem slujitori netrebnici, am făcut ceea ce eram datori să facem.”
Luca 17:1-10 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Atunci le-a spus discipolilor: Este imposibil să nu vină poticnirile; dar vai aceluia prin care vin! Ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega în jurul gâtului o piatră de moară și să fie aruncat în mare, decât să poticnească pe unul dintre acești micuți. Luați seama la voi înșivă și dacă fratele tău încalcă legea împotriva ta, mustră-l; și dacă se pocăiește, iartă-l. Și dacă încalcă legea împotriva ta de șapte ori într-o zi și de șapte ori într-o zi se întoarce la tine, spunând: Mă pocăiesc; iartă-l. Și apostolii au spus Domnului: Mărește-ne credința. Iar Domnul a spus: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați spune acestui sicomor: Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare; și ar asculta de voi. Dar care dintre voi, având un rob arând sau păstorind vitele, îi va spune îndată după ce vine din câmp: Mergi și șezi la masă? Și nu îi va spune mai degrabă: Pregătește-mi ceva să mănânc și încinge-te și servește-mi, până voi mânca și voi bea; și după acestea, vei mânca și vei bea tu? Îi mulțumește acelui rob, pentru că a făcut ce îi fusese poruncit? Consider că nu. Tot așa și voi, când veți fi făcut toate cele poruncite vouă, să spuneți: Suntem robi nefolositori, am făcut ce era datoria noastră să facem.
Luca 17:1-10 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
Isus le‑a zis ucenicilor Săi: „Este cu neputință să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de cel prin care vin! Ar fi mai bine pentru el să i se lege de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare decât să‑l facă pe unul dintre acești micuți să păcătuiască. Luați seama la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește [împotriva ta], mustră‑l, iar dacă se pocăiește, iartă‑l! Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori [pe zi] se întoarce la tine și zice: «Mă căiesc», iartă‑l!” Apostolii I‑au zis Domnului: „Mărește‑ne credința!” Și Domnul a zis: „Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice acestui dud: «Dezrădăcinează‑te și sădește‑te în mare» și v‑ar asculta. Care din voi, dacă are un rob ce ară sau paște oile, îi va zice, când acesta vine de la câmp: «Vino degrabă și așază‑te la masă»? Nu‑i va zice oare: «Pregătește‑mi cina, încinge‑te să‑mi slujești cât timp voi mânca și voi bea eu; după aceea, vei mânca și vei bea și tu»? Îi va mulțumi el robului pentru că a făcut ce i se poruncise? [Nu cred.] La fel și voi, când veți face tot ce vi s‑a poruncit, să ziceți: «Suntem robi nevrednici; am făcut ce eram datori să facem.»”
Luca 17:1-10 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Isus le-a zis ucenicilor Săi: „Este cu neputință să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de acela prin care vin! Ar fi mai de folos pentru el să i se lege o piatră de moară de gât și să fie aruncat în mare decât să-l facă pe unul dintre acești micuți să păcătuiască. Luați seama la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră-l! Și dacă-i pare rău, iartă-l! Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori pe zi se întoarce la tine și-ți zice: «Îmi pare rău», să-l ierți.” Apostolii I-au zis Domnului: „Mărește-ne credința!” Și Domnul le-a zis: „Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, i-ați zice dudului acestuia: «Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare», și v-ar asculta. Cine dintre voi, dacă are un rob care ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: «Vino îndată și șezi la masă»? Nu-i va zice mai degrabă: «Gătește-mi să mănânc, încinge-te și slujește-mi până voi mânca și voi bea eu; după aceea vei mânca și vei bea și tu»? Va rămâne el îndatorat față de robul acela pentru că robul a făcut ce-i fusese poruncit? Nu cred. Tot așa și voi, după ce veți face tot ce vi s-a poruncit, să ziceți: «Suntem niște robi netrebnici; am făcut ce eram datori să facem.»”
Luca 17:1-10 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Isus le-a zis apoi discipolilor Săi: „Este imposibil să nu apară ocazii de păcătuire. Dar vai de acela prin care vin ele! Decât să provoace la păcătuire pe unul dintre acești micuți, mai bine i s-ar lega de gât o piatră de moară și apoi ar fi (astfel) aruncat în mare. Fiți atenți la voi înșivă! Dacă cel de lângă tine păcătuiește împotriva ta, reproșează-i acest fapt! Și dacă regretă ce a făcut, iartă-l! Să îl ierți chiar dacă ar păcătui de șapte ori pe zi față de tine și dacă tot de atâtea ori îți spune «Iartă-mă!»” Atunci apostolii au zis lui Isus: „Mărește-ne credința!” El a zis: „Dacă ați avea credință (măcar) cât o sămânță de muștar, ați zice acestui dud: «Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare!», și ar executa ce i-ați cerut! Să presupunem că aveți un sclav care lucrează pământul și merge cu oile la păscut. Când acesta se întoarce de la câmp, care dintre voi i-ar zice: «Vino și așază-te la masă!»? Oare nu ar fi mult mai normal să îi spună «Pregătește masa și servește-mă; apoi vei putea lua masa și tu!»? Se va simți el dator (să-i mulțumească) sclavului pentru că a făcut ceva care (oricum) era dator să facă?! Nu cred! În mod asemănător, atunci când ați făcut tot ce vi s-a ordonat, să ziceți și voi: «Suntem niște sclavi care nu merită laude. Doar ne-am făcut datoria!»”
Luca 17:1-10 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Odată, aste vorbe-a spus, Către-ai Săi ucenici, Iisus: „Vă spun, ca să aveți știință, Precum că e cu neputință, Prilejul de păcătuire, Ca să nu vină. S-aveți știre, Că vai va fi de-acela care, Pentru prilej, este cărare. Pentru acel, prin care vine Acest prilej, este mai bine, Un bolovan a-i fi legat, De gât, și-n mare, aruncat. La voi înșivă, să luați Seama și-atent să vă purtați! Când al tău frate a greșit Și-n contră-ți a păcătuit, Du-te de-l mustră, după care – De-i pare rău – îi dă iertare. De șapte ori, de a greșit, În contră-ți, și de a venit – De șapte ori – cerând iertare, Iartă-l și-arată-i îndurare!” Apostolii și-au spus dorința: „Doamne, mărește-ne credința!” El zise: „De aveți credință, Orice vă este cu putință. Chiar când credința vă e doar, Cât un grăunte de muștar, Iar ăstui dud, „Du-te”– i-ați spune – „În mare!”, el vi s-ar supune.” „Cine-i acela, dintre voi, Cari dacă are-un rob, la oi, Sau de lucrează la arat, Îi zice, când s-a înturnat, Din câmp: „Vino și intră-n casă Și-așează-te apoi, la masă”? Nu, mai degrabă, îi va spune „Grăbește-te și masa-mi pune, Te-ncinge, ca să mă slujești Pentru că, slugă, tu îmi ești, Iar după ce mănânc și beau, Și ție, voie, am să-ți dau, Ca să te-așezi și tu, la masă”? Față de robul său, din casă, Va fi el, oare-ndatorat, Pentru că robul a lucrat Așa precum i-a poruncit? Nu cred, căci nu e potrivit. La fel, să vă purtați și voi: Faceți ce vi s-a spus, și-apoi, Să spuneți: „Noi nu suntem vrednici, Ci suntem niște robi netrebnici, Care – ca simpli slujitori – Făcut-am, ce am fost datori”.
Luca 17:1-10 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Apoi le-a spus discipolilor săi: „Este imposibil să nu vină scandalurile, dar vai celui prin care vin! Ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega o piatră de moară de gât și ar fi aruncat în mare, decât să scandalizeze chiar și numai pe unul dintre aceștia mici. Fiți atenți cu voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește, mustră-l, iar dacă se convertește, iartă-l! Dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori se întoarce la tine, spunând: «Îmi pare rău!», tu să-l ierți!”. Apostolii i-au spus Domnului: „Mărește-ne credința!”. Iar Domnul a spus: „Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați spune sicomorului acestuia: «Dezrădăcinează-te și plantează-te în mare!» și v-ar asculta. Cine dintre voi, având un servitor la arat sau la păstorit, când acesta se întoarce de la câmp îi va spune: «Vino îndată și așază-te la masă!». Nu-i va spune mai degrabă: «Pregătește-mi ceva pentru cină, încinge-te ca să-mi slujești până când voi mânca și voi bea eu, după aceea vei mânca și vei bea și tu!»? Oare e nevoie să-i mulțumească servitorului că a făcut cele poruncite? Tot așa și voi, când faceți toate cele care vă sunt poruncite, spuneți: «Suntem servitori inutili, am făcut ceea ce eram datori să facem»”.
Luca 17:1-10 Noua Traducere Românească (NTR)
Le-a zis apoi ucenicilor Săi: ‒ Este imposibil să nu vină prilejurile de păcătuire, dar vai de acela prin care vin! Ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar atârna de gât o piatră de moară și ar fi aruncat în mare, decât să-l facă să păcătuiască pe vreunul dintre acești micuți! Fiți atenți la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră-l, iar dacă se pocăiește, iartă-l! Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori se întoarce la tine și zice: „Mă pocăiesc!“, tu să-l ierți! Apostolii I-au zis Domnului: ‒ Mărește-ne credința! Domnul le-a răspuns: ‒ Dacă ați avea credință cât un bob de muștar, ați zice acestui dud: „Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare!“, iar el v-ar asculta. Cine dintre voi, dacă are un sclav care ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: „Vino imediat și așază-te să mănânci!“? Nu-i va zice mai degrabă: „Pregătește-mi ceva să mănânc și fii gata să-mi slujești câtă vreme mănânc și beau eu, iar după aceea vei mânca și vei bea și tu!“? Va avea el cumva recunoștință față de sclav pentru că acesta a făcut ce i s-a poruncit? Nu cred. Tot așa și voi: când faceți tot ceea ce vi s-a poruncit, să ziceți: „Suntem niște sclavi neînsemnați. Am făcut ceea ce eram datori să facem“.
Luca 17:1-10 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Isus a zis ucenicilor Săi: „Este cu neputință să nu vină prilejuri de păcătuire, dar vai de acela prin care vin! Ar fi mai de folos pentru el să i se lege o piatră de moară de gât și să fie aruncat în mare, decât să facă pe unul din acești micuți să păcătuiască. Luați seama la voi înșivă! Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră-l! Și dacă-i pare rău, iartă-l! Și chiar dacă păcătuiește împotriva ta de șapte ori pe zi și de șapte ori pe zi se întoarce la tine și zice: ‘Îmi pare rău!’ să-l ierți.” Apostolii au zis Domnului: „Mărește-ne credința!” Și Domnul a zis: „Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați zice dudului acestuia: ‘Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare’, și v-ar asculta. Cine dintre voi, dacă are un rob care ară sau paște oile, îi va zice când vine de la câmp: ‘Vino îndată și șezi la masă’? Nu-i va zice mai degrabă: ‘Gătește-mi să mănânc, încinge-te și slujește-mi până voi mânca și voi bea eu; după aceea, vei mânca și vei bea și tu’? Va rămâne el îndatorat față de robul acela, pentru că robul a făcut ce-i fusese poruncit? Nu cred. Tot așa și voi, după ce veți face tot ce vi s-a poruncit, să ziceți: ‘Suntem niște robi netrebnici; am făcut ce eram datori să facem.’”