Marcu 11:12-25
Marcu 11:12-25 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și a doua zi, când veneau din Betania, a flămânzit; Și văzând de departe un smochin care avea frunze, a venit să vadă dacă cumva găsește ceva pe el; și când a ajuns la el, nu a găsit nimic decât frunze; fiindcă nu era timpul smochinelor. Și Isus, luând cuvântul, i-a zis smochinului: De acum înainte, nimeni să nu mănânce niciodată fructe din tine. Și discipolii lui au auzit. Și au venit la Ierusalim; și Isus a intrat în templu și a început să arunce afară pe cei ce vindeau și cumpărau în templu; și a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei; Și nu lăsa ca cineva să poarte vreun vas prin templu. Și i-a învățat, spunându-le: Nu este scris: Casa mea va fi numită de toate națiunile, casa rugăciunii? Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari. Și scribii și preoții de seamă au auzit și au căutat cum să îl nimicească; fiindcă se temeau de el, pentru că toată mulțimea era înmărmurită de doctrina lui. Și când s-a făcut seară a ieșit din cetate. Și dimineața, pe când treceau, au văzut smochinul uscat din rădăcini. Și Petru, amintindu-și, i-a spus: Rabi, iată, smochinul pe care l-ai blestemat este uscat. Iar Isus, răspunzând, le-a zis: Aveți credință în Dumnezeu! Fiindcă adevărat vă spun că oricine va spune acestui munte: Ridică-te și aruncă-te în mare; și nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că acele lucruri pe care le spune se vor face, el va avea orice spune. De aceea vă spun: Tot ce doriți când vă rugați, să credeți că veți primi și veți avea. Și când stați în picioare rugându-vă, iertați dacă aveți ceva împotriva oricui; pentru ca și Tatăl vostru care este în cer să vă ierte fărădelegile voastre.
Marcu 11:12-25 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
A doua zi, după ce au ieșit din Betania, Isus a flămânzit. A zărit de departe un smochin care avea frunze și a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S-a apropiat de smochin, dar n-a găsit decât frunze, căci nu era încă vremea smochinelor. Atunci a luat cuvântul și a zis smochinului: „În veac să nu mai mănânce nimeni rod din tine!” Și ucenicii au auzit aceste vorbe. Au ajuns în Ierusalim și Isus a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei. Și nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu. Și-i învăța și zicea: „Oare nu este scris: ‘Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile’? Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.” Preoții cei mai de seamă și cărturarii, când au auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare, căci se temeau de El, pentru că tot norodul era uimit de învățătura Lui. Ori de câte ori se însera, Isus ieșea din cetate. Dimineața, când treceau pe lângă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini. Petru și-a adus aminte de cele petrecute și a zis lui Isus: „Învățătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.” Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Aveți credință în Dumnezeu! Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: ‘Ridică-te și aruncă-te în mare’ și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. De aceea vă spun că, orice lucru veți cere, când vă rugați, să credeți că l-ați și primit, și-l veți avea. Și, când stați în picioare de vă rugați, să iertați orice aveți împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru, care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre.
Marcu 11:12-25 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
A doua zi, ieşind ei din Betania, i s-a făcut foame. Şi a văzut de departe un smochin care avea frunze, a mers acolo, dar n-a găsit nimic, doar frunze. Pentru că nu era timpul smochinelor. Atunci a spus smochinului: „În veac să nu mai mănânce cineva vreun rod din tine!” Iar ucenicii au auzit. Apoi au venit în Ierusalim. Şi, intrând în Templu, a început să îi scoată afară pe cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, apoi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi a răsturnat scaunele vânzătorilor de porumbei. Şi nu lăsa să mai treacă nimeni cu vreun vas prin Templu. Atunci îi învăţa şi le spunea: „Oare nu stă scris? Casa Mea se va chema casă de rugăciune pentru toate neamurile, dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari. ” Şi marii preoţi şi cărturarii L-au auzit. Şi căutau cum să-L piardă, căci se temeau de El, pentru că toată mulţimea era uimită de învăţătura Lui. Când s-a făcut seară au ieşit din cetate. Trecând dimineaţa prin acelaşi loc, au văzut smochinul uscat din rădăcini. Iar Petru şi-a amintit şi I-a zis: „Învăţătorule, iată că s-a uscat smochinul pe care L-ai blestemat!” Iisus le-a răspuns: „Aveţi credinţă în Dumnezeu! Adevărat vă spun, că oricine va zice muntelui acestuia: Ridică-te şi aruncă-te în mare! şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, se va face precum spune el. De aceea vă spun: Toate câte vă rugaţi şi le cereţi, să credeţi că le-aţi şi primit, şi aşa va fi. Iar când staţi să vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte greşelile.”
Marcu 11:12-25 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
În ziua următoare, pe când ieșeau ei din Betania, lui Isus I s‑a făcut foame. A zărit de departe un smochin care avea frunze și a venit să vadă dacă va găsi ceva în el, dar ajungând lângă el, nu a găsit nimic decât frunze, căci nu era încă vremea smochinelor. Atunci i‑a zis smochinului: „În veac să nu mai mănânce nimeni rod din tine!” Și ucenicii Lui au auzit aceste vorbe. Au ajuns în Ierusalim și, după ce a intrat în Templu, Isus a început să‑i scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei. Și nu îngăduia nimănui să care vreun lucru prin Templu. Și‑i învăța și zicea: „Oare nu este scris: Casa Mea se va numi casă de rugăciune pentru toate neamurile ? Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari .” Preoții de seamă și cărturarii au auzit și se gândeau cum să‑L omoare. Dar se temeau de El, pentru că toată mulțimea era uimită de învățătura Lui. Și când s‑a înserat, Isus și ucenicii au ieșit din cetate. Dimineața, pe când treceau pe lângă smochin, ucenicii l‑au văzut uscat din rădăcini. Petru și‑a adus aminte și I‑a zis lui Isus: „ Rabbí , iată, smochinul pe care l‑ai blestemat s‑a uscat!” Drept răspuns, Isus le‑a zis: „Aveți credință în Dumnezeu! Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva acestui munte: «Ridică‑te și aruncă‑te în mare» și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că se va împlini ceea ce zice, i se va face. De aceea vă spun: tot ce veți cere, când vă rugați, să credeți că ați și primit, și vi se va da. Iar când stați în picioare și vă rugați, să iertați dacă aveți ceva împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru, care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre. [
Marcu 11:12-25 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
A doua zi, după ce au ieșit din Betania, Isus a flămânzit. A zărit de departe un smochin care avea frunze și a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S-a apropiat de smochin, dar n-a găsit decât frunze, căci nu era încă vremea smochinelor. Atunci a luat cuvântul și i-a zis smochinului: „În veac să nu mai mănânce nimeni rod din tine!” Și ucenicii au auzit aceste vorbe. Au ajuns în Ierusalim; și Isus a intrat în Templu, a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei și nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu. Și-i învăța și zicea: „Oare nu este scris: «Casa Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile»? Dar voi ați făcut din ea «o peșteră de tâlhari».” Preoții cei mai de seamă și cărturarii, când au auzit cuvintele acestea, căutau cum să-L omoare, căci se temeau de El, pentru că tot norodul era uimit de învățătura Lui. Ori de câte ori se însera, Isus ieșea din cetate. Dimineața, când treceau pe lângă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini. Petru și-a adus aminte de cele petrecute și I-a zis lui Isus: „Învățătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat!” Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Aveți credință în Dumnezeu! Adevărat vă spun că, dacă îi va zice cineva muntelui acestuia: «Ridică-te și aruncă-te în mare!» și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. De aceea vă spun că, orice lucru veți cere, când vă rugați, să credeți că l-ați și primit, și-l veți avea. Și când stați în picioare de vă rugați, să iertați orice aveți împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greșelile voastre.
Marcu 11:12-25 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
A doua zi, după ce au plecat din localitatea Betania, Isus era flămând. A observat de la mare distanță un smochin care avea frunze și a mers spre el, să vadă dacă va găsi câteva fructe. Când s-a apropiat, a constatat că nu avea decât frunze, pentru că încă nu era perioada smochinelor. Atunci Isus a zis smochinului: „Niciodată să nu mai mănânce cineva fructe din tine!” Iar discipolii Lui au auzit aceste cuvinte. Ajunși la Ierusalim, Isus a intrat în (curtea) templu(lui). A răsturnat mesele celor care schimbau bani și scaunele celor care vindeau porumbei. Nu permitea nimănui să poarte vreun vas prin (zona de lângă) templu. Îi învăța apoi, zicând: „Oare nu este scris în Scripturi «Casa Mea va fi numită o casă a rugăciunii pentru toate națiunile.»? Dar voi ați făcut din ea un cuib de infractori!” Liderii preoților și experții în lege(a mozaică) au auzit și ei aceste cuvinte. În consecință, se gândeau cum să Îl omoare în secret; pentru că se temeau de El, din cauza poporului care era fascinat de învățăturile Lui. Iar Isus ieșea din oraș de fiecare dată când se însera. În următoarea dimineață, când treceau pe lângă acel smochin, discipolii l-au văzut uscat din rădăcini. Petru, care și-a amintit ce se întâmplase cu o zi înainte, a zis lui Isus: „Învățătorule, privește: smochinul blestemat de Tine, s-a uscat!” Isus a zis: „Este necesar să aveți credință în Dumnezeu! Vă asigur că dacă va zice cineva acestui munte «Ridică-te și aruncă-te în mare!» și dacă nu va avea dubii în inima lui, ci va crede că ce a spus se va realiza, va obține ce a cerut. Vă spun aceste lucruri pentru că în baza aceluiași principiu, trebuie să credeți anticipat că ați și primit lucrul pentru care vă rugați; și astfel îl veți obține. Iar când vă rugați stând în picioare, să iertați orice ați avea de reproșat cuiva; pentru ca să fiți și voi iertați de greșeli de către Tatăl vostru care este în cer.
Marcu 11:12-25 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Când, din Betania-au pornit, În zori, Iisus a flămânzit. El, de departe, a văzut, Un mic smochin ce a crescut Chiar lângă firul drumului. A căutat, în frunza lui, Gândind, vreo roadă, să găsească, Și foamea, să Își potolească. Însă, nimic nu a găsit, Căci n-a fost timpul de rodit. Atunci, cuvântul, a luat Și, pe smochin, l-a blestemat: „Acum, în veacul care vine, Și-n vecii vecilor, din tine – Din rod, din ale tale fructe – Nimeni să nu se mai înfrupte!” Toți ucenici-au auzit Blestemul ce a fost rostit. Când la Ierusalim sosiră, Ei, către Templu, se grăbiră. Iisus, în Templu, a intrat Și, mânios, i-a alungat Pe cei care negoț făceau; S-a dus la cei ce bani schimbau, Și mesele le-a răvășit; Apoi, privirea, Și-a oprit, Pe cei ce vindeau porumbei. Furios, S-a îndreptat spre ei, Și-ale lor bănci, le-a răsturnat. Pe nimenea n-a mai lăsat, Cu vase-n Templu. La sfârșit, Celor prezenți, El le-a vorbit: „Nu știți ce, în Scripturi, se spune? „O casă, pentru rugăciune, E casa Mea – e un loc sfânt, Al tuturor, de pe pământ. Dar voi sunteți aceia cari, O peșteră, pentru tâlhari, Din ea, acuma, ați făcut!” Aceste vorbe n-au plăcut Preoților cei mai de seamă, Și nici vorbirea, fără teamă, A lui Iisus, nu le-a priit; De-aceea, ei s-au sfătuit, Cu cărturarii, și-ncercau Să-L prindă, însă, se temeau De furia norodului, Vrăjit de-nvățătura Lui. Când înserarea se-așternea, Iisus, cetatea, părăsea. În zori, când iarăși au trecut Înspre cetate, au văzut – Discipolii – cum s-a uscat Smochinul, ce-a fost blestemat, C-o zi în urmă, de Iisus. Petru și-a amintit și-a spus: „Învățătorule, privește Acel smochin mic, care crește Acolo! Ieri, l-ai blestemat, Iar azi – sărmanul – s-a uscat!” Iisus le-a zis atunci: „Mereu, S-aveți credință-n Dumnezeu! Când cineva e ne-ndoit În al său crez, și-a poruncit, Chiar muntelui – plin de credință – „În mare, fugi!”, cu neputință Este de-a nu fi ascultat! – Crezând, chiar muntele-i mutat. De-n inimă nu s-a-ndoit, A căpătat lucrul dorit. Vă spun, că lucrul ce-l cereți – Când vă rugați – să și credeți Că, deja, l-ați și căpătat, Căci astfel, el vă va fi dat. Când în picioare vă rugați, Întotdeauna să iertați Pe cei ce v-au greșit. Astfel, Cu voi, va proceda la fel, Și Tatăl vostru Cel Ceresc, Iertând pe cei care-I greșesc.
Marcu 11:12-25 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
În ziua următoare, ieșind ei din Betánia, lui [Isus] i s-a făcut foame. Văzând de departe un smochin care avea frunze, s-a dus acolo, doar va găsi ceva în el. Când a ajuns la el, n-a găsit nimic decât frunze, pentru că nu era timpul smochinelor. Și, luând cuvântul, a zis: „Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veci!”. Iar discipolii lui ascultau. Apoi au venit la Ierusalím și intrând în templu, a început să-i alunge pe cei care vindeau și cumpărau în templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele vânzătorilor de porumbei. Și nu permitea nimănui să care vreun vas prin templu. Îi învăța și le spunea: „Nu este scris oare: «Casa mea se va numi casă de rugăciune pentru toate neamurile!»? Dar voi ați făcut-o peștera tâlharilor”. Arhiereii și cărturarii au auzit și căutau cum să-l dea la moarte; dar se temeau de el, pentru că toată mulțimea era uimită de învățătura lui. Când s-a înserat, au ieșit din cetate. Dimineața, când au trecut din nou pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcină. Amintindu-și, Petru i-a spus: „Învățătorule, iată, smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat!”. Răspunzând, Isus le-a zis: „Aveți credință în Dumnezeu! Adevăr vă spun: oricine ar spune acestui munte: «Ridică-te și aruncă-te în mare!» și nu s-ar îndoi în inima lui, ci ar crede că se va împlini ceea ce spune, i se va da. De aceea vă spun: tot ceea ce veți cere în rugăciune, credeți că ați primit deja și vi se va da. Iar când stați în rugăciune, dacă aveți ceva împotriva cuiva, iertați, pentru ca și Tatăl vostru care este în ceruri să vă ierte greșelile voastre!”.
Marcu 11:12-25 Noua Traducere Românească (NTR)
În ziua următoare, după ce au ieșit din Betania, lui Isus I s-a făcut foame. A văzut de departe un smochin care avea frunze și S-a dus să vadă dacă va găsi ceva în el. Dar, când a ajuns la el, n-a găsit nimic în el, în afară de frunze, pentru că nu era vremea smochinelor. Atunci i-a zis: „În veci să nu mai mănânce nimeni rod din tine!“. Ucenicii Lui au auzit aceste cuvinte. Au ajuns în Ierusalim. Isus a intrat în Templu și a început să-i scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu. A răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei și nu lăsa pe nimeni să ducă vreun vas prin Templu. El îi învăța și le zicea: „Oare nu este scris: «Casa Mea va fi numită o casă de rugăciune pentru toate popoarele»? Dar voi ați făcut din ea o «peșteră de tâlhari»“. Conducătorii preoților și cărturarii au auzit lucrul acesta și căutau o modalitate să-L omoare, pentru că se temeau de El, deoarece întreaga mulțime era uimită de învățătura Lui. Și ori de câte ori se făcea târziu, Isus și ucenicii Lui ieșeau din cetate. Dimineața, când au trecut pe lângă smochin, au văzut că era uscat din rădăcini. Petru și-a amintit ce se întâmplase și i-a zis: ‒ Rabbi , iată că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat! Isus, răspunzând, le-a zis: ‒ Aveți credință în Dumnezeu! Adevărat vă spun că, dacă cineva ar zice acestui munte: „Ridică-te și aruncă-te în mare!“ și nu s-ar îndoi în inima lui, ci ar crede că se va întâmpla ceea ce spune, i se va da întocmai. De aceea vă spun că toate lucrurile pe care le cereți atunci când vă rugați, să credeți că le-ați și primit, și ele vi se vor da. Și când stați în picioare rugându-vă, să iertați dacă aveți ceva împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru Care este în Ceruri să vă ierte vouă nelegiuirile.