Marcu 5:21-43

Partajează

Marcu 5:21-43 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)

După ce Iisus a trecut iarăşi în partea cealaltă a ţărmului, s-a adunat o mare mulţime în jurul lui, pe malul mării. Şi cineva cu numele Iair, unul dintre mai marii sinagogii, a venit şi, când L-a văzut, a căzut la picioarele lui şi L-a rugat mult, zicând: „Fiica mea e pe moarte. Vino, dar, să-ţi pui mâinile peste ea ca să scape şi să trăiască.” Şi Iisus a mers cu el. Mulţimea mare Îl urma şi Îl îmbulzea. Iar o femeie, bolnavă de doisprezece ani de hemoragie, care suferise multe de la doctori şi cheltuise tot ce avea fără să aibă vreun folos, ba chiar ajunsese mai rău, auzind despre Iisus, a venit în mulţime în urma lui şi s-a atins de haina sa, pentru că zicea: „Dacă mă voi atinge fie şi de hainele lui, voi scăpa de boală.” Şi îndată a secat izvorul sângelui ei şi a simţit în trupul ei că s-a vindecat de boală. Iar Iisus, cunoscând numaidecât în Sine puterea care a ieşit din El, s-a întors către mulţime, zicând: „Cine s-a atins de hainele Mele?” Dar ucenicii I-au zis: „Vezi mulţimea care Te îmbulzeşte şi întrebi: Cine s-a atins de Mine?” Iar El se uita de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut aceasta. Atunci femeia, cuprinsă de frică şi tremurând, ştiind ceea ce se petrecuse cu ea, a venit şi a căzut înaintea Lui şi I-a spus tot adevărul. Iar El i-a zis: „Fiică, credinţa ta te-a mântuit. Mergi în pace şi fii vindecată de boala ta.” Pe când Iisus vorbea încă, au venit unii de la mai marele sinagogii să-i zică: „Fiica ta a murit. De ce-L mai superi pe Învăţător?” Iisus însă auzind vorbele lor, i-a spus mai marelui sinagogii: „Nu te teme! Crede numai!” Şi nu a lăsat pe nimeni să-L urmeze, afară de Petru, de Iacov şi de Ioan, fratele lui Iacov. Şi au mers la casa mai marelui sinagogii şi au văzut tulburare mare şi pe cei ce plângeau şi se tânguiau mult. Şi intrând, le-a zis: „De ce vă tânguiţi şi plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme.” Iar ei râdeau de El. El însă, scoţându-i pe toţi afară, l-a luat de o parte pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce erau cu El şi a intrat în locul în care era copila. Şi apucând copila de mână, i-a zis: „Talitha kumi!” care înseamnă: „Fiică, Îţi zic, scoală-te!” Şi îndată copila s-a ridicat şi a început să meargă, căci era de doisprezece ani. Şi îndată ei s-au minunat foarte mult, cu mare uimire. Şi le-a poruncit straşnic ca nimeni să nu afle acest lucru, apoi le-a zis să-i dea fetiţei să mănânce.

Marcu 5:21-43 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Și după ce Isus a trecut din nou de partea cealaltă, cu corabia, s-au adunat mulți oameni la el; și el era lângă mare. Și iată, a venit unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair; și când l-a văzut, a căzut la picioarele lui, Și l-a implorat mult, spunând: Fetița mea zace pe moarte, vino te rog și pune-ți mâinile pe ea, ca să fie vindecată; și va trăi. Și Isus s-a dus cu el; și mulți oameni îl urmau și îl îmbulzeau. Și o anume femeie, cu o scurgere de sânge de doisprezece ani, Și care suferise multe lucruri de la mulți doctori și cheltuise tot ce avusese și nu se îmbunătățise nimic, ci mai degrabă îi mergea mai rău, Când a auzit despre Isus, a venit în mulțime, în spatele lui și i-a atins haina. Fiindcă spunea: Dacă i-aș atinge hainele doar, voi fi sănătoasă. Și îndată, izvorul sângerării ei a secat; și a simțit în trupul ei că a fost vindecată de acea boală. Și Isus, cunoscând îndată în el însuși că o putere a ieșit din el, s-a întors în mulțime și a spus: Cine mi-a atins hainele? Și discipolii lui i-au spus: Vezi mulțimea îmbulzindu-te și spui: Cine m-a atins? Iar el s-a uitat de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut acest lucru. Dar femeia, temându-se și tremurând, cunoscând ce s-a făcut în ea, a venit și i s-a prosternat în fața lui și i-a spus tot adevărul. Iar el i-a spus: Fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace și fii vindecată de boala ta. Pe când el încă vorbea, au venit de la casa conducătorului sinagogii unii care spuneau: Fiica ta este moartă; pentru ce îl mai tulburi pe Învățătorul? Dar îndată ce Isus a auzit cuvântul rostit, i-a zis conducătorului sinagogii: Nu te teme, crede numai. Și nu a lăsat pe niciunul să îl însoțească, decât pe Petru și Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. Și a venit la casa conducătorului sinagogii și a văzut tumultul și pe cei ce plângeau și boceau mult. Și după ce a intrat, le-a spus: De ce faceți tumult și plângeți? Copila nu este moartă, ci doarme. Și au râs de el în batjocură. Dar după ce i-a scos pe toți afară, el a luat pe tatăl și pe mama copilei și pe cei ce erau cu el și a intrat acolo unde zăcea copila. Și luând copila de mână i-a spus: Talita cumi; care este tradus: Fetițo, îți spun, ridică-te. Și îndată fetița s-a sculat și a umblat, fiindcă avea doisprezece ani. Iar ei erau înmărmuriți cu mare uimire. Și le-a poruncit cu strictețe ca nimeni să nu știe aceasta; și a poruncit să îi fie dat ceva de mâncare.

Marcu 5:21-43 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)

După ce a trecut Isus iarăși pe celălalt țărm, s‑a adunat o mare mulțime în jurul Lui. El stătea lângă mare. Atunci a venit unul dintre mai‑marii sinagogii, pe nume Iair, care, văzându‑L pe Isus, a căzut la picioarele Lui și Îl ruga stăruitor zicând: „Fetița mea este pe moarte; vino dar să‑Ți pui mâinile peste ea, ca să fie vindecată și să trăiască!” Isus a plecat împreună cu el. După El mergea o mare mulțime, care Îl îmbulzea. Acolo era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge. Ea suferise mult de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea, dar nimic nu‑i fusese de ajutor, ba încă ajunsese și mai rău. A auzit vorbindu‑se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulțime și s‑a atins de haina Lui, căci își zicea: „Dacă aș putea să mă ating măcar de hainele Lui, mă voi vindeca.” Scurgerea ei a încetat îndată și a simțit în trupul ei că s‑a vindecat de boală. Isus a cunoscut îndată că o putere ieșise din El și, întorcându‑Se către mulțime, a zis: „Cine s‑a atins de hainele Mele?” Ucenicii I‑au zis: „Vezi că mulțimea Te îmbulzește și mai întrebi: «Cine s‑a atins de Mine?»” Dar El Se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse aceasta. Femeia, înfricoșată și tremurând, căci știa ce se petrecuse cu ea, a venit, s‑a aruncat la picioarele Lui și I‑a spus tot adevărul. Dar Isus i‑a zis: „Fiică, credința ta te‑a mântuit; mergi în pace și fii vindecată de boala ta!” Pe când vorbea El, au venit unii de la mai‑marele sinagogii și au zis: „Fiica ta a murit; de ce îl mai necăjești pe învățător?” Dar Isus, neținând seama de cuvintele rostite, i‑a zis mai‑marelui sinagogii: „Nu te teme; crede numai!” Și n‑a îngăduit nimănui să‑L însoțească, în afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. Au ajuns la casa mai‑marelui sinagogii, iar Isus a găsit zarvă și pe unii care plângeau și se tânguiau mult. Intrând în casă, El le‑a zis: „De ce faceți atâta zarvă și plângeți? Copila n‑a murit, ci doarme!” Dar ei Îl luau în râs. Isus, după ce i‑a scos afară pe toți, i‑a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei care erau cu El și a intrat unde era copila. Apucând‑o de mână, i‑a zis: „ Talitha kum ”, care înseamnă: „Fetițo, scoală‑te, îți spun!” Îndată, fetița s‑a sculat și a început să umble, căci era în vârstă de doisprezece ani. Atunci ei s‑au minunat nespus. Isus le‑a poruncit cu tărie să nu spună nimănui lucrul acesta și le‑a zis să‑i dea fetiței să mănânce.

Marcu 5:21-43 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)

După ce a trecut Isus iarăși de cealaltă parte cu corabia, s-a adunat mult norod în jurul Lui. El stătea lângă mare. Atunci a venit unul dintre fruntașii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut, fruntașul s-a aruncat la picioarele Lui și I-a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: „Fetița mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ți pune mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască!” Isus a plecat împreună cu el. Și după El mergea mult norod și-L îmbulzea. Și era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge. Ea suferise mult de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea, și nu simțise nicio ușurare, ba încă îi era mai rău. A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulțime și s-a atins de haina Lui. Căci își zicea ea: „Dacă aș putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui.” Și îndată a secat izvorul sângelui ei. Și a simțit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală. Isus a cunoscut îndată că o putere ieșise din El și, întorcându-Se spre mulțime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?” Ucenicii I-au zis: „Vezi că mulțimea Te îmbulzește și mai zici: «Cine s-a atins de Mine?»” El Se uita de jur împrejur să o vadă pe cea care făcuse lucrul acesta. Femeia, înfricoșată și tremurând, căci știa ce se petrecuse în ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui și I-a spus tot adevărul. Dar Isus i-a zis: „Fiică, credința ta te-a mântuit; du-te în pace și fii tămăduită de boala ta!” Pe când vorbea El încă, iată că vin niște oameni de la fruntașul sinagogii, care-i spun: „Fiica ta a murit; pentru ce-L mai superi pe Învățătorul?” Dar Isus, fără să țină seama de cuvintele acestea, i-a zis fruntașului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!” Și nu i-a îngăduit nimănui să-L însoțească, în afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. Au ajuns la casa fruntașului sinagogii. Acolo Isus a văzut zarvă și pe unii care plângeau și se tânguiau mult. A intrat înăuntru și le-a zis: „Pentru ce faceți atâta zarvă și pentru ce plângeți? Copila n-a murit, ci doarme.” Ei își băteau joc de El. Atunci, după ce i-a scos afară pe toți, i-a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei ce-L însoțiseră și a intrat acolo unde zăcea copila. A apucat-o de mână și i-a zis: „Talita, cumi!” , care, tălmăcit, înseamnă: „Fetițo, scoală-te, îți zic!” Îndată fetița s-a sculat și a început să umble, căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniți. Isus le-a poruncit cu tărie să nu știe nimeni lucrul acesta și a zis să i se dea de mâncare fetiței.

Marcu 5:21-43 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

După ce a traversat Isus pe celălalt mal folosind barca, o mare mulțime de oameni s-a adunat în jurul Lui. El stătea pe mal, aproape de apă. Atunci a venit la El unul dintre liderii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut pe Isus, I s-a aruncat la picioare și I-a făcut următoarea rugăminte insistentă: „Fetița mea este aproape moartă. Te rog, vino și pune-Ți mâinile peste ea ca să se facă sănătoasă și să trăiască!” Isus a plecat împreună cu el; iar mulțimea de oameni din jurul Lui produsese aglomerație. Exista o femeie care de doisprezece ani avea o hemoragie. Ea suportase intervenția multor medici. Cheltuise toate resursele de care dispusese; dar nu constatase nicio schimbare în bine a sănătății ei; ba încă situația se complica odată cu trecerea timpului. Auzind vorbindu-se despre Isus, a venit pe la spatele Lui printre oameni și I s-a atins de haină. A procedat așa, pentru că își zicea: „Dacă voi reuși să mă ating de haina Lui, mă voi vindeca!” Imediat, hemoragia a încetat și a simțit în tot corpul ei că s-a vindecat. Isus Și-a dat seama imediat că ieșise din El o forță (vindecătoare); și întorcându-se spre mulțimea de oameni, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?” Discipolii I-au zis: „Vezi ce mulți sunt în jurul Tău; și mai zici «Cine s-a atins de Mine?»?!” El privea în jur ca să vadă pe aceea care făcuse acest lucru. Femeia, speriată și tremurând pentru că știa ce se întâmplase, a venit, s-a aruncat la picioarele Lui și I-a spus tot adevărul. Dar Isus i-a zis: „Femeie, credința ta te-a salvat! Du-te liniștită și fii vindecată de boala ta!” În timp ce încă vorbea El, au venit niște oameni din partea liderului sinagogii. Aceștia i-au spus: „Fiica ta a murit; de ce Îl mai deranjezi pe Învățător?” Dar Isus, fără să ia în considerare aceste cuvinte, a zis liderului sinagogii: „Nu te neliniștii! Credința pe care trebuie să o ai, va face diferența acum!” Și nu a permis nimănui să Îl însoțească, excepție făcând Petru împreună cu cei doi frați – Iacov și Ioan. Au ajuns la casa liderului sinagogii. Acolo, Isus a găsit agitație printre cei prezenți și pe unii care plângeau exact ca pentru un mort. A intrat și le-a zis: „De ce faceți atât zgomot și de ce plângeți? Fetița nu a murit, ci doarme!” Dar ei L-au ironizat. Atunci, după ce i-a dat afară pe toți, i-a luat cu El pe părinții fetiței împreună cu cei care-L însoțiseră; și au intrat împreună acolo unde zăcea ea. A apucat-o de mână și i-a zis: „Talita, cumi!”, care se traduce cu „Fetiță, scoală-te!” Imediat, ea s-a ridicat și a început să umble, pentru că avea vârsta de doisprezece ani. Ei au rămas foarte surprinși de acest lucru. Isus le-a cerut în mod categoric să nu știe nimeni ce s-a întâmplat; și a mai cerut ca fetița să fie hrănită.

Marcu 5:21-43 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Iisus, iar, marea a trecut; Noroadele, când L-au văzut, La El, în grabă-au alergat. În fața Lui, s-a-nfățișat Iair – fruntaș care slujea În sinagogă. El avea, O fată, cari zăcea bolnavă, Boala fiindu-i tot mai gravă. Iair, în fața lui Iisus, S-a închinat și-apoi, a spus: „Trage să moară fiica mea. Tu, să o vindeci, ai putea. Te rog, acum, stăruitor, Măritule Învățător, Să vii și, mâna, să-Ți așezi, Pe ea, ca să o-nviorezi, Iar boala să o părăsească, Din nou să poată să trăiască!” Iisus, spre casă, l-a-nsoțit. O gloată mare a pornit, Pe urma lor. Cu ei, mergea Și o femeie, ce avea O scurgere de sânge, care Nu își găsise vindecare, La oricâți doctori a umblat. Când, de Iisus, ea a aflat, În urmă-I a venit și-a-ntins Mâna și haina I-a atins, Gândind: „Doar haina, de-I ating, Îndată, boala, am să-mi sting.” Cum a crezut, s-a și-ntâmplat: Pe loc, sângele a secat Și, în tot corpul, a simțit, Cum că s-a însănătoșit. Iisus, simțind ce s-a-ntâmplat, Privi în urmă-I, și-a-ntrebat: „Cine-i acel care-a întins Mâna, și haina, mi-a atins?” Discipolii I-au spus: „Vezi bine, Că toți Te-mping, iar Tu-ntrebi: „Cine Atinsu-s-a, de haina Mea?” Iisus, în jurul Său, privea, Cătând femeia vinovată. Aceasta, foarte-nfricoșată, Venit-a-n fața lui Iisus, I s-a-nchinat și-apoi a spus, În ce fel, s-a tămăduit. „Credința ta te-a mântuit! Te du, în pace, fiica Mea!” – Zise Iisus. El mai vorbea, Încă, femeii, când sosiră Doi slujitori, care-și vestiră Stăpânul: „Fiica ți-a murit. Deci, nu mai este nimerit, Să-L necăjești pe-nvățător.” „Nu asculta, de vorba lor” – A zis, către Iair, Iisus – „Tu crede doar!” Apoi, S-a dus – Așa cum a avut în plan – Cu Petru, Iacov și Ioan, La casa lui Iair. Aici, Mulțime multă – mari și mici, Se tânguiau, plini de durere. Iisus le-a zis: „Faceți tăcere! De ce, deja, vă tânguiți, Căci fata n-a pierit? Priviți: Ea doarme doar.” Dar ei râdeau Și în batjocură-L luau. Iisus, pe toți, i-a alungat Și-apoi, la Sine, a chemat Părinții fetei, cu cei trei Discipoli. Însoțit de ei, În casa moartei, a intrat. El, mâna fetei, a luat În mâna Lui, și a rostit: „Talita cumi” – tălmăcit, E „Fiică, scoală-te, îți zic!” Îndată-n trupu-acela mic, Viața s-a-ntors, la vorba Lui, Și-astfel, fiica fruntașului, Dintre cei morți, a înviat. Ușor, din pat, s-a ridicat, Căci doisprezece ani avea. Toți cei prezenți priveau la ea, Uimiți de ce s-a săvârșit. Iisus, atunci, le-a poruncit, Cu strășnicie, să vegheze, Taina-nvierii să păstreze, Să nu mai afle nimenea, Iar fetei, hrană, să îi dea.

Marcu 5:21-43 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)

După ce Isus a trecut din nou cu barca pe țărmul [celălalt], o mare mulțime s-a adunat la el, iar el stătea lângă mare. Atunci a venit unul dintre conducătorii sinagogii, cu numele de Iaír, și, văzându-l, a căzut la picioarele lui și l-a rugat stăruitor, spunând: „Fetița mea e pe moarte. Vino și pune-ți mâinile peste ea ca să fie salvată și să trăiască!”. Și a plecat cu el. O mare mulțime îl urma și îl îmbulzea. Iar o femeie care avea hemoragie de doisprezece ani și care suferise multe de la mulți medici și își cheltuise [toată] averea, dar nu-i folosise la nimic, dimpotrivă, ajunsese mult mai rău, auzind despre Isus și venind din spate prin mulțime, i-a atins haina; căci își zicea: „De voi atinge chiar și numai hainele lui, voi fi salvată”. Îndată, hemoragia ei s-a oprit și a știut în trupul ei că a fost vindecată de boală. Isus și-a dat seama îndată că o putere ieșise din el și, întorcându-se către mulțime, a spus: „Cine mi-a atins hainele?”. Dar discipolii i-au zis: „Vezi că mulțimea te îmbulzește și tu spui «Cine m-a atins?»”. Dar el privea de jur împrejur s-o vadă pe cea care făcuse aceasta. Femeia, cuprinsă de frică și tremurând, știind ce i se întâmplase, a venit și a căzut în fața lui și i-a spus tot adevărul. Atunci el i-a spus: „Fiică, credința ta te-a mântuit; mergi în pace și fii vindecată de suferința ta!”. Pe când mai vorbea încă, au venit de la conducătorul sinagogii, spunând: „Fiica ta a murit, de ce îl mai deranjezi pe învățătorul?”. Dar Isus, neținând seama de cuvântul spus, i-a zis conducătorului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!”. Și nu a permis nimănui să-l urmeze în afară de Petru, Iacób și Ioan, fratele lui Iacób. Când au venit la casa conducătorului sinagogii, a văzut frământare și pe cei care plângeau și boceau mult. Intrând, le-a spus: „De ce vă agitați și plângeți? Copila n-a murit, ci doarme”. Dar ei îl luau în râs. Însă el, dându-i afară pe toți, a luat cu sine pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei care erau cu el și a intrat acolo unde era copila. Atunci, prinzând copila de mână, i-a spus: „Talithá qum!”, ceea ce tradus înseamnă: „Fetiță, scoală-te!”. Fetița s-a ridicat îndată și [a început] să umble. Ea avea doisprezece ani. Iar ei erau uimiți peste măsură. El le-a poruncit cu insistență ca nimeni să nu afle aceasta și le-a spus să i se dea să mănânce.

Marcu 5:21-43 Noua Traducere Românească (NTR)

După ce Isus a trecut iarăși cu barca de cealaltă parte, s-a adunat la El o mare mulțime de oameni. Și El stătea lângă mare. A venit la El unul dintre conducătorii sinagogii, pe nume Iair. Când L-a văzut, a căzut la picioarele Lui și L-a rugat insistent, zicând: „Fetița mea este pe moarte. Vino și pune-Ți mâinile peste ea ca să fie vindecată și să trăiască!“. Isus a plecat împreună cu el. O mare mulțime de oameni Îl urma și se îmbulzea în jurul Lui. Era acolo o femeie care, de doisprezece ani, avea o hemoragie. Ea suferise multe din partea multor doctori și cheltuise tot ce avusese fără vreun folos, ba dimpotrivă, se îmbolnăvise mai rău. Auzind despre Isus, a venit în mulțime pe la spate și s-a atins de haina Lui. Căci își zicea: „Dacă aș atinge măcar hainele Lui, voi fi vindecată!“. Imediat izvorul sângelui ei a secat și ea a simțit în trup că fusese vindecată de boala ei. Isus Și-a dat seama imediat că din El ieșise o putere și, întorcându-Se spre mulțime, a întrebat: ‒ Cine s-a atins de hainele Mele? Ucenicii I-au zis: ‒ Vezi că mulțimea se înghesuie în jurul Tău, iar Tu întrebi: „Cine M-a atins?“. El însă Se uita de jur-împrejur ca s-o vadă pe cea care făcuse lucrul acesta. Atunci femeia, știind ce i se întâmplase, a venit înfricoșată și tremurând și a căzut înaintea Lui, spunându-I tot adevărul. Isus i-a zis: „Fiică, credința ta te-a vindecat! Du-te în pace și fii vindecată de boala ta!“. În timp ce El încă vorbea, au venit câțiva din casa conducătorului sinagogii și au zis: ‒ Fata ta a murit. De ce-L mai deranjezi pe Învățător? Dar Isus, ignorând cuvintele lor, i-a zis conducătorului sinagogii: ‒ Nu te teme! Crede doar! N-a dat voie nimănui să-L însoțească, în afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. Când au ajuns ei la casa conducătorului sinagogii, Isus a văzut acolo tulburare și pe cei ce plângeau și boceau mult. El a intrat și le-a zis: „De ce sunteți tulburați și plângeți? Copilul n-a murit, ci doarme!“. Ei însă râdeau de El. Isus i-a scos pe toți afară, i-a luat pe tatăl copilului, pe mama acestuia și pe cei ce erau cu El și a intrat acolo unde era copilul. A apucat copilul de mână și i-a zis: „ Talita kum !“, care tradus înseamnă: „Fetițo, ție îți zic, scoală-te!“. Fetița s-a ridicat imediat și a început să umble. Ea era în vârstă de doisprezece ani. Ei au înmărmurit de uimire. Isus le-a poruncit de mai multe ori să nu știe nimeni despre aceasta și a spus să i se dea fetiței să mănânce.

Marcu 5:21-43 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

După ce a trecut Isus iarăși de cealaltă parte cu corabia, s-a adunat mult norod în jurul Lui. El stătea lângă mare. Atunci a venit unul din fruntașii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut, fruntașul s-a aruncat la picioarele Lui și I-a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: „Fetița mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ți pune mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă și să trăiască.” Isus a plecat împreună cu el. Și după El mergea mult norod și-L îmbulzea. Și era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge. Ea suferise mult de la mulți doctori, cheltuise tot ce avea și nu simțise nicio ușurare, ba încă îi era mai rău. A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulțime și s-a atins de haina Lui. Căci își zicea ea: „Dacă aș putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui.” Și îndată, a secat izvorul sângelui ei. Și a simțit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală. Isus a cunoscut îndată că o putere ieșise din El și, întorcându-Se spre mulțime, a zis: „Cine s-a atins de hainele Mele?” Ucenicii I-au zis: „Vezi că mulțimea Te îmbulzește și mai zici: ‘Cine s-a atins de Mine?’” El Se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta. Femeia, înfricoșată și tremurând, căci știa ce se petrecuse în ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui și I-a spus tot adevărul. Dar Isus i-a zis: „Fiică, credința ta te-a mântuit; du-te în pace și fii tămăduită de boala ta.” Pe când vorbea El încă, iată că vin niște oameni de la fruntașul sinagogii, care-i spun: „Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Învățătorul?” Dar Isus, fără să țină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntașului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!” Și n-a îngăduit nimănui să-L însoțească, afară de Petru, Iacov și Ioan, fratele lui Iacov. Au ajuns la casa fruntașului sinagogii. Acolo, Isus a văzut o zarvă și pe unii care plângeau și se tânguiau mult. A intrat înăuntru și le-a zis: „Pentru ce faceți atâta zarvă și pentru ce plângeți? Copila n-a murit, ci doarme.” Ei își băteau joc de El. Atunci, după ce i-a scos afară pe toți, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei și pe cei ce-L însoțiseră și a intrat acolo unde zăcea copila. A apucat-o de mână și i-a zis: „Talita cumi”, care, tălmăcit, înseamnă: „Fetițo, scoală-te, îți zic!” Îndată, fetița s-a sculat și a început să umble, căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniți. Isus le-a poruncit cu tărie să nu știe nimeni lucrul acesta și a zis să dea de mâncare fetiței.