Proverbele 12:1-11
Proverbele 12:1-11 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob. Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna. Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată. O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui. Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune. Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera. Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare. Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit. Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea. Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude. Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
Proverbele 12:1-11 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Cine iubește certarea iubește știința, dar cine urăște mustrarea este prost. Omul de bine capătă bunăvoința Domnului, dar Domnul îl osândește pe cel plin de răutate. Omul nu se întărește prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniți nu se va clătina. O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care-i face rușine este ca putregaiul în oasele lui. Gândurile celor neprihăniți nu sunt decât dreptate, dar sfaturile celor răi nu sunt decât înșelăciune. Cuvintele celor răi sunt niște curse ca să verse sânge, dar gura celor fără prihană îi izbăvește. Cei răi sunt răsturnați și nu mai sunt, dar casa celor neprihăniți rămâne în picioare. Un om este prețuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este disprețuit. Mai bine să fii într-o stare smerită și să ai o slugă decât să faci pe fudulul și să n-ai ce mânca. Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.
Proverbele 12:1-11 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Cine acceptă să fie corectat (verbal), iubește cunoașterea; dar cel care urăște reproșurile, este prost. Omul bun obține bunăvoință de la Iahve; dar El condamnă pe acela care are intenții rele. Un om nu își poate consolida poziția prin răutate; și cel corect nu poate fi destabilizat. O soție corectă este coroana soțului ei; dar aceea care îi aduce rușine unui soț, este ca putrezirea în oasele lui. Planurile celor corecți sunt bine gândite; dar sfaturile celor răi duc în eroare (pe cei care le urmează). Cuvintele celor răi sunt o capcană mortală; dar cei corecți sunt salvați de vorbirea lor. Oamenii răi sunt doborâți și apoi nu mai există; dar casa celor corecți rămâne în picioare. Un om este lăudat (și apreciat) direct proporțional cu abilitatea lui de a înțelege lucrurile; dar cel care are mintea degradată, va fi desconsiderat. Mai bine să fii un om care nu se bucură de recunoaștere specială din partea celorlalți și totuși să ai un servitor, decât să ajungi mândru și fără mâncare! Omul corect se îngrijește de nevoile animalelor (lui); dar inima celui rău este fără milă față de ele. Cine își lucrează pământul, se va sătura de pâine; dar acela care umblă după lucruri fără valoare, este fără judecata sănătoasă.
Proverbele 12:1-11 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Dacă mustrarea o iubești, Atunci știința o-ndrăgești; Cel cari mustrarea n-o primește, Că este prost se dovedește. Pentru cel care-i om de bine, Bunăvoința Domnu-Și ține; Dar Dumnezeu îl osândește Pe cel cari rău se dovedește. Omul nu va fi întărit Prin rău; dar cel neprihănit, Nicicând, nu se va clătina. Femeia este cununa Bărbatului, dacă-i cinstită; Dar cea care e dovedită Făcând rușine omului, E putregai, în osul lui. Neprihănitul drept gândește; Însă cel rău, când sfătuiește, Ascunde doar înșelăciune. Cuvintele pe cari le spune Omul cel rău, sunt curse doar, Ca sângele să-l verse; iar Neprihăniții, când vorbesc, Cuvintele lor izbăvesc. Cel rău e răsturnat – dispare; Dar va rămâne în picioare Casa celui neprihănit. Un om poate fi prețuit După știința arătată; Dar cel cu inima stricată, Disprețuit va fi, mereu. Este mai bine, dragul meu, Ca mai smerit, mereu, să stai Și doar o slugă ca să ai, Decât fudul, să te ții mare, Iar tu să n-ai nici de mâncare. Se-ndură cel neprihănit Chiar și de vite; dar vădit E căci cel rău nu va lăsa Loc milei, în inima sa. Cel cari ogorul își muncește, Belșug de pâine dobândește; Cine nimicuri a cătat, Lipsă de minte-a arătat.
Proverbele 12:1-11 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Cine iubește disciplina iubește cunoașterea, dar cine urăște reproșul este un prost. Cel bun obține favoare de la Domnul, dar pe omul planurilor [rele] îl face vinovat. Omul nu se stabilizează prin vinovăție, iar rădăcina celor drepți nu va fi smulsă. Femeia de valoare este cununa soțului ei, dar cea nerușinată este ca putregaiul în oasele sale. Gândurile celor drepți sunt judecată,dar abilitatea celor vinovați este înșelăciune. Cuvintele celor vinovați sunt o capcană pentru [a vărsa] sânge, dar gura celor drepți îi salvează. Cei vinovați sunt răsturnați și nu mai există, dar casa celor drepți rămâne în picioare. Omul este lăudat pentru prudența lui, dar cel cu inima perversă este disprețuit. Este mai bun unul disprețuit, dar care are un sclav, decât unul onorat, dar lipsit de pâine. Cel drept își cunoaște animalele, dar măruntaiele celor vinovați sunt crude. Cel care-și lucrează pământul se satură de pâine, dar cine umblă după deșertăciuni este sărac cu inima.
Proverbele 12:1-11 Noua Traducere Românească (NTR)
Cine iubește disciplinarea iubește cunoștința, dar cel ce urăște mustrarea este fără minte. Cel bun obține bunăvoință de la DOMNUL, dar El condamnă pe omul cu intenții rele. Omul nu se poate întări prin răutate, dar cel drept nu poate fi dezrădăcinat. O soție virtuoasă este coroana soțului ei, dar cea care-i aduce rușine este ca putrezirea în oasele lui. Gândurile celor drepți sunt dreptate. Îndrumările celor răi sunt înșelăciune. Cuvintele celor răi stau la pândă ca să verse sânge, dar gura celor drepți îi scapă. Cei răi sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți rămâne în picioare. Un om este lăudat în funcție de discernământul lui, dar cel cu inima coruptă este disprețuit. Mai bine să fii lipsit de importanță și să ai un slujitor, decât să-ți dai importanță și să nu ai ce să mănânci. Celui drept îi pasă de nevoile animalului său, dar până și faptele binevoitoare ale celor răi sunt nemiloase. Cel ce-și lucrează pământul se va sătura de pâine, dar cel ce umblă după deșertăciuni este fără minte.
Proverbele 12:1-11 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Cine iubește certarea iubește știința, dar cine urăște mustrarea este prost. Omul de bine capătă bunăvoința Domnului, dar Domnul osândește pe cel plin de răutate. Omul nu se întărește prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniți nu se va clătina. O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care-i face rușine este ca putregaiul în oasele lui. Gândurile celor neprihăniți nu sunt decât dreptate, dar sfaturile celor răi nu sunt decât înșelăciune. Cuvintele celor răi sunt niște curse ca să verse sânge, dar gura celor fără prihană îi izbăvește. Cei răi sunt răsturnați și nu mai sunt, dar casa celor neprihăniți rămâne în picioare! Un om este prețuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este disprețuit. Mai bine să fii într-o stare smerită și să ai o slugă decât să faci pe fudulul și să n-ai ce mânca. Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă. Cine-și lucrează ogorul va avea belșug de pâine, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte.