Atitudini ale Cetățenilor ÎmpărățieiMostră

CAPITOLUL 8 Atitudini ale cetățenilor Împărăției

8.4. FOCALIZARE PE ADEVĂRATELE VALORI

IDEI DE BAZĂ
• Intrarea și trăirea în Împărăția lui Dumnezeu necesită o atitudine de focalizare pe cele mai valoroase lucruri și o renunțare la pseudo-valorile pământești.
• Însuși Tatăl va face în cele din urmă o alegere și îi va primi în Împărăția Cerească numai pe creștinii de valoare, nu și pe pseudo-creștini.
• Judecata bazată pe logica omului este o piedică în calea credinței și obstrucționează săvârșirea minunilor.
Pilda comorii ascunse și a mărgăritarului de mare preț ne prezintă aceeași atitudine, și anume renunțarea la lucruri mai puțin valoroase, pentru a obține lucrurile cele mai valoroase. Atât omul care a descoperit comoara din țarină cât și negustorul au fost gata să renunțe la tot ceea ce aveau mai valoros pentru a putea dobândi altceva mult mai de valoare.
Atât intrarea în Împărăție cât și rămânerea în ea presupune dezvoltarea acestei atitudini. Împărăția este comoara sau mărgăritarul de preț, și atunci când un om o găsește și conștientizează supervaloarea ei, este gata să renunțe la acele lucruri mai puțin valoroase care ocupă viața lui: confortul vieții pământești, dorințe, vise, pretenții sau orice agendă proprie, doar ca să pună mâna pe ea.
De fapt Isus Însuși ne-a dat acest exemplu, renunțând la confortul ceresc și plătind prețul pentru răscumpărarea întregii lumi, pentru ca în cele din urmă să Se aleagă cu comoara ascunsă în lume, adică Biserica Sa.
Pilda năvodului ne explică că Dumnezeu va face o alegere la final, atunci când năvodul Împărăției va fi tras la mal. Nu tot ce a prins acest „năvod" se califică a fi valoros pentru Împărăția Veșnică: unii vor fi selectați pentru a rămâne afară. Astăzi poate reușești să-i impresionezi pe mulți cu religiozitatea ta, dar la final Dumnezeu va analiza dacă ești o valoare pentru Împărăție sau va renunța la tine și te va lăsa afară.
Pe Dumnezeu nu-L putem păcăli, pentru că El ne cunoaște inima și dragostea noastră pentru EL.
Acest citat se încheie cu atitudinea de rezervare și chiar ostilă a consătenilor lui Isus. Ei Îl judecau din perspectiva informațiilor pe care le aveau despre El și familia Sa, dar această judecată omenească este neproductivă pentru credința lor. O atmosferă de judecată, de critică și de necredință se dovedește a nu fi prielnică pentru săvârșirea minunilor, chiar și atunci când Isus a fost prezent în mod fizic între ei.