El l-a privit atunci, mai bine,
Și a-ntrebat: „Dar, domnul meu,
Dacă, cu noi, e Dumnezeu,
Să-mi spui atuncea, cum se poate
Să ni se-ntâmple-aceste toate?
Unde-s minunile făcute
În vremile de mult trecute,
Minuni de care amintesc
Părinții noștri când vorbesc
Și ne întreabă, tot mereu:
„Nu ne-a scos, oare, Dumnezeu
Din a Egiptului robie?”
Acum, ce poate să mai fie?
Iată că Domnul ne-a uitat,
Ne-a părăsit și ne-a lăsat
În mâinile vrăjmașilor,
Ale Madianiților!”