Deuteronomul 20
20
Scutirile de militărie
1„Când, cu vrăjmașii voștri, voi
Aveți ca să purtați război
Și veți vedea mulți cai și care
Și un popor cu mult mai mare
Decât al vost’, să n-aveți teamă,
Căci Dumnezeu – de bună seamă –
Va fi cu voi, neîncetat,
Căci Domnul v-a eliberat
Din al Egiptului ținut.
2‘Nainte de a fi-nceput
Războiul, preotul să vie
Și-o cuvântare, el să ție;
Îi va vorbi poporului,
Îmbărbătând inima lui.
3Când tot poporul se adună,
Aste cuvinte, să le spună:
„Israele, ascultă-acum!
Să nu ai teamă, nicidecum!
Astăzi, aproape vă aflați
De lupta ce o s-o purtați
Cu-ai voști’ vrăjmași. Când ăst război
Se va porni, în inimi, voi –
Atunci – să nu vă tulburați.
Nu vă-ngroziți, nu vă speriați
De numărul vrăjmașilor.
Fiți fără teamă-n fața lor!
4Al vostru Domn și Dumnezeu,
Cu voi va merge, tot mereu;
Pe-ai voști’ vrăjmași o să-i lovească
Pentru ca să vă mântuiască.
5Mai marii oștii – când se-adună
Poporul – astfel, au să spună:
„Omul care a ridicat
O casă nouă, dar n-a stat
Încă, în ea, plece-napoi!
Să nu mai vină la război,
Să nu se-ntâmple, bunăoară,
Ca-n toiul luptei, el să moară
Și-apoi, un altul să îi ia
Casa și să se-așeze-n ea.
6Cel care-o vie a plantat
Și din al ei rod n-a mâncat,
Să nu mai vină la război,
Ci să se-ntoarcă înapoi,
Să nu se-ntâmple, bunăoară,
Ca-n toiul luptei, el să moară,
Iar via, altul să i-o ia
Și să mănânce-apoi, din ea.
7Acela cari, cu o femeie,
S-a logodit, făr’ să o ieie
Încă, la el, plece-napoi!
Să nu mai vină la război,
Și să se-ntâmple, bunăoară,
Ca-n toiul luptei, el să moară
Și-apoi să fie-a altuia
Logodnica ce o avea.”
8Mai marii oștii să mai spună,
Poporului care se-adună:
„Cei cari, cu frică, se simțesc
Și slabi de inimi se vădesc,
Să nu mai vină la război!
Să plece-acasă înapoi,
Să nu-nmoaie, prin teama lor,
Și inimile fraților.”
9Când capii de peste oștire
Vor isprăvi a lor vorbire,
Să pună-n frunte la popor,
Pe căpitanii oștilor.”
Cum să se poarte cu cetățile vrăjmașe
10„Când ai s-ajungi la o cetate,
Cu cari urmează a te bate,
Iată ce vei avea a face:
Întâi, ai să o-mbii cu pace.
11Dacă ea te va asculta
Și-o să primească pacea ta,
Căci îți deschide poarta ei,
Atuncea, toți oameni-acei –
Deci cei care-au s-o locuiască –
Trebuie, bir, ca să-ți plătească
Și-apoi de-atunci, ei au să-ți fie –
Întotdeauna – supuși ție.
12Când ea nu te va asculta
Și nu primește pacea ta,
Dorind să poarte mai apoi –
Cu neamul vostru – un război,
Tu să o împresori, de-ndată;
13Iar când, în mâini, îți va fi dată,
De al tău Domn și Dumnezeu –
Care, cu tine, e, mereu –
Prin ascuțișul sabiei,
Să-i treci pe toți bărbații ei.
14Nevestele doar, le vei ține –
Copii și vite – pentru tine.
Vei mai lua prăzile-aflate,
Cu tot ce va mai fi-n cetate.
O să mănânce-al tău popor –
Atunci – prada vrăjmașilor,
Pe care, Domnul va avea,
În a ta mână, să îi dea.
15Așa să faci, cu fiecare
Cetate, cari, la depărtare –
Față de tine – o să fie,
Și cari nu va avea să ție
De neamurile care sânt
Aflate azi, pe-al tău pământ.
16Dar în cetățile pe care
Poporul astei țări le are –
Țară pe cari, în stăpânire,
Domnul ți-o dă, ca moștenire –
Nu vei lăsa nici o suflare
De viață-ntre-ale lor hotare.
17Deci fără vreo deosebire,
Zdrobește, cu desăvârșire,
Popoarele care azi sânt
Aflate pe al tău pământ.
Să-i nimicești dar, pe Hetiți,
Pe Amoriți și Canaaniți.
Zdrobiți vor fi și Fereziții,
Hetiții și-apoi Iebusiții –
Așa precum ți-a poruncit
Domnul, mereu, când ți-a vorbit –
18Căci tu nu trebuie să iei,
Învățătură, de la ei
Și urâciuni să săvârșești
Ca astfel să păcătuiești
Față de Dumnezeul tău,
Prin ceea ce vei face rău.
19Când vă aflați într-un război
Cu o cetate pe cari voi
Mai multe zile-o-mpresurați,
Pomii, din câmp, să nu-i stricați,
Ci să mănânce-al vost popor
Numai din rodul pomilor;
Dar nicidecum, să nu-ncercați
Voi, cu securea, să-i tăiați.
Ce vină au? Sunt oameni oare,
Să-i spulberi, prin împresurare?
20Poți să îi tai pe-acei copaci
Cari nu-s pomi buni. Din ei să-ți faci
Întărituri pe care-apoi,
Le folosești pentru război,
Până când are-a fi luată
Cetatea ce-i împresurată.”
Selectat acum:
Deuteronomul 20: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca