Iosua 18
18
Măsurarea și împărțirea pământului rămas
1A lui Israel adunare
La Silo-a stat, în așteptare
Și-acolo fost-a așezat
Al întâlnirii cort, de-ndat’.
Supus, întreg cuprinsul țării
Se întindea în largul zării.
2Dintre-ai lui Israel copii,
Mai erau șapte seminții
Care n-aveau în stăpânire,
Încă nimic, drept moștenire.
3Atunci spre-ntregul Israel,
Iosua zise-n acest fel:
„Cât credeți că mai leneviți,
Până când iar o să porniți
Să luați țara-n stăpânire,
Pe care-a dat-o moștenire
Pentru ai voști’ părinți, mereu,
Din vremea veche, Dumnezeu?
4În fața mea, voiesc să vie
Câte trei inși, de seminție.
La drum, aceștia să pornească
Și-un plan apoi, să întocmească,
Pentru-mpărțirea țării, bine.
În urmă, vor veni, la mine.
5În șapte părți, țara – apoi –
Va fi-mpărțită între voi.
Iuda la miazăzi să fie,
Iar a lui Iosif seminție
La miazănoapte o să stea.
6Un plan al țării, veți avea
Voi de făcut, ca noi să știm,
Întreaga țară, s-o-mpărțim
În șapte părți. Plecați dar voi,
Și să-mi aduceți planu-apoi.
Din țară, când o să veniți,
Atuncea eu voiesc să știți
Că-n fața Domnului apoi,
La sorți, voi trage, pentru voi,
Pentru a voastră moștenire.
7Leviții, însă-n stăpânire,
Nu au să aibă, în popor,
Moșii, căci moștenirea lor
E preoția Domnului
În mijlocul poporului.
Ruben și Gad au căpătat
Pământ. Moșii, și-au mai luat
Și jumătate dintre case,
Din seminția lui Manase.
Moise le-a dat în stăpânire,
Bucata lor de moștenire –
Așa precum ei au dorit –
Peste Iordan, la răsărit.”
8Când oamenii cari s-au ales
Să facă planul, au purces
Prin țară, Iosua le-a spus:
„Străbateți țara-n jos și-n sus,
În lung și-n lat. S-o măsurați
Și-un plan, în urmă, să îmi dați.
Aici, la Silo mă găsiți,
Atunci când o să reveniți.
În fața Domnului apoi,
La sorți voi trage, pentru voi,
Pentru a voastră moștenire
Ce-o veți lua în stăpânire.”
9Bărbați-aceia au plecat
Și-au bătut țara-n lung și-n lat.
Așa precum li s-a cerut,
Un plan, în urmă, au făcut,
După cetățile pe care
Țara-n cuprinsul ei le are,
Și-n șapte părți au împărțit
Ținutul care l-au găsit.
Planul pe care l-au făcut,
Fost-a-ntr-o carte-apoi trecut.
La Silo – când s-au înturnat –
Lui Iosua, l-au înmânat.
10Atuncea el – precum a spus –
În fața Domnului s-a dus,
La Silo, unde a luat
Sorții pe crai i-a aruncat.
Pe baza lor, a împărțit
Țara întreagă și-a primit
Oricare om din Israel,
Atunci, o parte, în ăst fel.
Partea lui Beniamin
11Pe Beniamin, sorți-au căzut,
Iar fiii săi parte-au avut,
După familiile lor –
Și casele părinților –
De un pământ. A lor moșie,
Între-a lui Iuda seminție
Și-ntre-a lui Iosif, s-a aflat.
12Hotarul ce l-a separat,
În miazănoapte se pornea
De la Iordan și se ducea
Spre Ierihon și-apoi, în sus,
Pe muntele de la apus,
Ieșind, în urmă, în câmpie,
La Bet-Aven, chiar în pustie.
13De-acolo, pe la Luz trecea,
Spre miazăzi – deci el mergea
Și ajungea pân’ la Betel –
De unde-n munte urca el.
Se pogora acel hotar,
Apoi, la Atarot-Adar,
Fiind, în felu-acesta, scos
La Bet-Horonul cel de jos,
Cari este-n miazăzi aflat.
14Spre muntele ce-i așezat
În fața lui – înspre apus –
Hotaru-n urmă a fost dus.
Cotea în jurul muntelui
Din fața Bet-Horonului
Și către miazănoapte-apoi,
Se întorcea el, înapoi.
La Chiriat-Bal ajungea,
Cetate-n care stăpânea
Doar a lui Iuda seminție
Și care, după cum se știe,
E Chiriat-Iearim chemată.
15Granița-n miazăzi aflată,
Din Chiriat-Iearim pornea
Drept înainte și mergea,
Neabătută, spre apus
Și spre izvoare urca, sus,
La apa Neftoahului.
16Apoi, din vârful muntelui,
El cobora în a sa cale,
Până la Bet-Hinom, în vale.
În miazănoapte a avut
Al Refaimiților ținut.
Prin valea din Hinom trecea
Care în miazăzi avea
Ținutul Iebusiților.
Mergea pe lângă țara lor
Și ajungea, în acest fel,
În urmă, la En-Roguel.
17Prin miazănoapte ajungea
La En-Șemeș și atingea
Apoi, și Gheliotul – care,
Suișul Adumim îl are
În fața lui – și s-a-ndreptat
Spre piatra care s-a chemat
„A lui Bohan” – el e fecior
Din neamul Rubeniților.
18Prin miazănoapte-apoi, trecea
Și la Araba ajungea –
19Și la Bet-Hogla – după care
Hotarul ajungea la mare.
El atingea marea Sărată,
La golful care se arată
Chiar lângă gura de vărsare
A râului Iordan, în mare.
20Râul Iordan a stabilit
Hotarul de la răsărit.
Aceasta-i moștenirea care,
Neamul lui Beniamin o are.
21Cetățile ce le aveau
Fiii lui Beniamin, erau:
Întâi, Bet-Hogla li s-a dat;
Emec-Chețițul a urmat.
22Apoi Betelul s-a lipit
Și Bet-Araba a venit,
Urmate de Țemaraim,
23Para și Ofra și Avim.
La ele s-au adăugat
24Chefar-Amonai și-a urmat
Ofni și Gheba la sfârșit,
Iar după cum s-a socotit,
Doișpe cetăți au fost de toate,
Cu satele învecinate.
25Rama și Gabaon urmară,
Berotul li se-alăturară,
26Mițpa, Chefira, după care
Moța e prinsă-n numărare;
27Rechem și Irpeel urmează,
Tareala se alăturează,
28Ierusalim, Țela, Ghibeat
Și-apoi Elef și Chiriat.
Paișpe cetăți au fost de toate,
Cu satele alăturate.
Aceasta-i moștenirea care,
Neamul lui Beniamin o are,
După familiile lor
Și casele părinților.
Selectat acum:
Iosua 18: BIV2014
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2014 Ioan Ciorca