1 Cronici 1
1
CARTEA ÎNTÂI A CRONICILOR
I. DE LA ADÁM LA DAVÍD#1,0 În 1Cr 1,1–9,44 există o amplă introducere în lucrarea autorului Cronicilor, unde se trasează două linii genealogice. Prima (1,1-54) merge de la Adam până la Israèl; a doua (2,1–9,44) pornește de la cei 12 fii ai lui Israèl și ajunge la Davíd, considerat punctul de sosire spre care se îndreaptă toate genealogiile precedente. Este vorba de un arbore genealogic care vrea să îmbrățișeze în mod ideal întreaga omenire și din care autorul Cronicilor elimină în mod succesiv orice ramură inutilă care nu duce la descendența aleasă a lui Israèl. Procedeul este asemănător cu cel din Pentateùh. Abrahàm este părinte printre națiunile care trebuiau să fie binecuvântate în el (Gen 12), cu diferența că aici figura centrală este Davíd, regele ideal și prototipul lui Mesia, înconjurat încă de la început de o armată ordonată și compactă de preoți, leviți și cantori. Perspectiva este rece, juridică și genealogică. Nu se face nicio mențiune despre alianțele cu Noe, cu Abrahàm și la cea de la Síhem; nu se face nicio mențiune despre exod și evenimentele de la Sinai; nu se spune nimic de Moise și de acțiunile sale. Intenția este exclusiv aceea de a sublinia locul central al familiei lui Davíd printr-o lucrare genealogică ce nu trebuie citită în sens biologic, ci în cheie juridico-socială. În interiorul comunității iudaice în care trăiește autorul, legitimitatea poziției proprii și condiția socială, funcția îndeplinită și calificarea profesională și politică – fie că este vorba de preoți sau de cantori, de portarii templului sau de ierarhiile politice și militare cele mai înalte – este garantată cel mai bine de o descendență asigurată prin genealogie. Cap. 1–9 nu sunt unitare și cu atât mai puțin omogene. Se găsesc dubluri și repetiții, uneori chiar contradicții. Redactarea acestor capitole este atribuită, substanțial, autorului Cronicilor, care își expune proiectul lui teologic. Izvoarele folosite sunt constituite de cărțile biblice: Geneză, Numeri, Iòsue; 1-2Samuèl și 1-2Regi, dar este posibil ca autorul să se fi folosit și de alte documente de o oarecare valoare istorică și statistică. Uneori se poate vorbi de simple compoziții literare.
Genenalogia De La Adám Până La Fiii lui Israél#1,0 În 1Cr 1,1-4, autorul Cronicilor extrage din genealogia prezentă în Gen 5,1-32 lista patriarhilor pre-diluvieni.
Originile celor trei mari grupe
1Adám, Set, Énos, 2Chenín, Mahalaleél, Iéred, 3Enóh, Metușeláh, Lémec. 4Nóe. Sem, Ham și Iafét#1,4 Pentru a evita ca cei trei fii ai lui Noe: Sem, Ham și Iafèt să fie prezentați ca provenind unul din celălalt, textul LXX adaugă: „fiii lui Noe: Sem, Ham și Iafèt”..
Fiii lui Iafét#1,5 Este o sinteză din Gen 10,2-4. Printre numele enumerate, unele indică popoare al căror cap este un nepot sau strănepot al lui Noe. Din cei șapte fii ai lui Iafèt, sunt menționați doar Gòmer și Iavàn.
5Fiii lui Iafét: Gómer, Magóg, Madái, Iaván, Tubál, Méșec și Tirás.
6Fiii lui Gómer: Așchenáz, Difát și Togárma. 7Fiii lui Iaván: Elíșa, Tarsísa, Chitím și Rodaním#1,7 În Geneză e „ḏôḏānîm”. Se pare că varianta din Cronici se datorează unei neatenții a copistului..
Fiii lui Ham#1,8 Autorul Cronicilor omite multe informații care se găsesc în Gen 10,5-20 și îi tratează cu mai multă atenție pe descendenții lui Ham decât pe cei ai lui Iafèt. Printre descendenții lui Ham sunt menționate popoare din Africa Orientală (Egipt și Etiopia), de pe coasta nubică și din Siria. Nu lipsesc popoarele din nord (Nimròd și Het).
8Fiii lui Ham: Cuș, Mițráim, Put și Canaán.
9Fiii lui Cuș: Sába, Havilá, Sabtá, Raéma și Sabtéca. Fiii lui Raéma: Séba și Dedán. 10Cuș i-a dat naștere lui Nimród; el a început să fie puternic pe pământ.
11Mițráim le-a dat naștere la ludími, ananími, lehabími, caftuhími, 12patrusími, casluhími, din care au ieșit filisténii și cei din Caftór. 13Canaán le-a dat naștere lui Sidón, întâiul lui născut, și lui Het 14și la iebuséi, amoréi, ghergheséi, 15la hevéu, archéu, sinéu, 16arvadéu, țemaréu și hamatéu.
Fiii lui Sem#1,17 Descendența lui Sem este aproape identică cu cea din Gen 10,22-29.
17Fiii lui Sem: Elám, Așúr, Arpacșád, Lud și Arám; Uț, Hul, Ghetér și Méșec.
18Arpacșád i-a dat naștere lui Șélah, iar Șélah i-a dat naștere lui Éber. 19Lui Éber i s-au născut doi fii: numele primului era Péleg#1,19 În ebraică, este un joc de cuvinte, întrucât „pālag” înseamnă „a împărți”. Omenirea provenită din unicul Adam a fost o perioadă unită, dar în această omenire, acum împărțită de pe timpul lui Pèleg, există un neam, neamul lui Sem, în care se va concretiza teocrația. – pentru că pe vremea lui#1,19 Lit.: „în zilele lui”. s-a împărțit pământul –, iar numele fratelui său era Ioctán.
20Ioctán le-a dat naștere lui Almódad, lui Șélef, lui Hațarmávet, lui Iérah, 21lui Hadorám, lui Uzál, lui Diclá, 22lui Ébal, lui Abimaél, lui Șéba, 23lui Ofír, lui Havilá și lui Iobáb. Toți aceștia au fost fiii lui Ioctán.
De la Sem la Abrahám#1,24 Sunt un rezumat din Gen 11,10-27. Trebuie notat că descendența lui Sem este repetată pentru a doua oară după v. 17-18. Abrahàm constituie centrul de interes pentru autorul Cronicilor, întrucât patriarhul își pune amprenta pe principala linie genealogică ce începe cu Adam, trece prin Noe și se îndreaptă spre Davíd.
24Sem, Arpacșád, Șélah, 25Éber, Péleg, Reú, 26Serúg, Nahór, Térah, 27Abrám, adică Abrahám. 28Fiii lui Abrahám: Isáac și Ismaél.
Fiii lui Ismaél#1,29 Fragmentul reproduce cu fidelitate Gen 25,13-16. Este interesant că descendența lui Abrahàm începe cu linia laterală a lui Ismaèl. Hagiograful vrea probabil să-l elimine încă de la început pe Ismaèl, născut dintr-o sclavă și părinte al triburilor nomade și seminomade care nu au avut nicio importanță în istoria succesivă a descendenței lui Abrahàm dusă înainte de Isàac.
29Aceasta este descendența lor: întâiul născut, Ismaél; Nebaiót, Chedár, Adbeél, Mibsám, 30Mișmá, Dumá, Mása, Hadád, Téma, 31Ietúr, Nafíș și Chédma. Aceștia sunt fiii lui Ismaél.
32Fiii Chetúrei, concubina lui Abrahám: ea i-a născut pe Zimrán, Iocșán, Medán, Madián, Ișbác și Șúah. Fiii lui Iocșán: Șéba și Dedán. 33Fiii lui Madián: Efá, Éfer, Enóh, Abída și Eldaá. Toți aceștia sunt fiii Chetúrei.
Isáac și Esáu#1,34 Sunt o prescurtare din Gen 25,2-4. În Gen 25,1, Chetùra este prezentată ca a doua soție a lui Abrahàm după moartea Sàrei. Pentru autorul Cronicilor însă, este o concubină, în sensul unei soții de rangul al doilea. Sunt menționați numai descendenții lui Iocșàn și Madiàn, în timp ce sunt omiși fiii lui Dedàn, care locuiau în Arabia meridională. Probabil, în timpul autorului Cronicilor, situația geografică și socială era diferită de cea din Geneză.
34Abrahám i-a dat naștere lui Isáac. Fiii lui Isáac au fost Esáu și Israél#1,34 LXX citește: „Iacòb și Esàu”..
35Fiii lui Esáu: Elifáz, Reuél, Ieúș, Ialám și Córe. 36Fiii lui Elifáz: Temán, Omár, Țefí, Gatám, Chenáz, Timná#1,36 Timnà, pentru autorul Cronicilor, este fiul lui Elifàz și fratele lui Amalèc, în timp ce în Gen 36,12 este vorba de o femeie, concubină a lui Elifàz și mamă a lui Amalèc. În 1Cr 1,39, Timnà este prezentată drept sora lui Lotàn, iar în 1Cr 1,51, apare ca o căpetenie din Edòm. și Amaléc. 37Fiii lui Reuél: Nahát, Zérah, Șamá și Mizá.
Seír#1,38 Este numele unei regiuni muntoase situate la sud de Marea Moartă, în ținutul Edòmului. Edòm este identic cu Esàu.
38Fiii lui Seír: Lótan, Șobál, Țibeón, Aná, Dișón, Éțer și Dișán. 39Fiii lui Lótan: Horí și Homám. Sora lui Lótan a fost Timná. 40Fiii lui Șobál: Alián, Manahát, Ébal, Șefí și Onám. Fiii lui Țibeón: Aiá și Aná. 41Fiul lui Aná: Dișón. Fiii lui Dișón: Hamrán, Eșbán, Itrán și Cherán. 42Fiii lui Éțer: Bilhán, Zaaván și Iaacán. Fiii lui Dișán: Uț și Arán.
Regii din Edóm#1,43 Această listă reproduce în mod literal Gen 36,31-43a. Este vorba de o listă veche ce exaltă poziția Edòmului, în timp ce Israèlul, după exil, lupta pentru propria identitate națională și religioasă.
43Aceștia sunt regii#1,43 Nu este vorba de adevărați monarhi, nici de o succesiune dinastică, ci mai degrabă de conducători locali autonomi care au trăit înainte de monarhia davídică în centre și în oaze care nu pot fi identificate cu ușurință. Pot fi comparați cu judecătorii din Israèl. care au domnit în țara Edómului înainte ca cineva să domnească pentru fiii lui Israél: Béla, fiul lui Beór. Numele cetății lui era Dinhabá. 44Béla a murit, iar în locul lui a domnit Iobáb, fiul lui Zérah din Bóțra. 45Iobáb a murit, iar în locul lui a domnit Hușám din țara celor din Temán. 46Hușám a murit, iar în locul lui a domnit Hadád, fiul lui Bedád. El l-a bătut pe Madián în câmpia Moábului. Numele cetății lui era Avít. 47Hadád a murit, iar în locul lui a domnit Samlá din Masrecá. 48Samlá a murit, iar în locul lui a domnit Saul din Rehòbót Hanáhar. 49Saul a murit, iar în locul lui a domnit Báal-Hanán, fiul lui Acbór. 50Báal-Hanán a murit, iar în locul lui a domnit Hadád. Numele cetății lui era Pái. Numele soției sale era Mehetabeél, fiica lui Matréd, fiica lui Mezaháb.
Conducătorii din Edóm#1,51 Lista reflectă situația creată după ocuparea Idumeii de către Davíd (cf. 2Sam 8,13-14).
51Hadád#1,51 În Gen 36,39 este scris: „Hadàr”. a murit și au fost căpetenii#1,51 În ebr., cuvântul „ʾallûp” corespunde grecului „hiliarhos” și înseamnă „căpetenie peste o mie”. în Edóm: căpetenia Timná, căpetenia Alvá și căpetenia Iétet; 52căpetenia Oholibáma, căpetenia Elá, căpetenia Pinón, 53căpetenia Chenáz, căpetenia Temán, căpetenia Mibțár, 54căpetenia Magdiél, căpetenia Irám. Acestea sunt căpeteniile din Edóm. #Gen 5 #Gen 10,2-4 #Gen 10,6-8 #Gen 10,22-29 #Gen 11,10-26 #Gen 25,12-16 #Gen 25,1-4 #Gen 36,1-4.9-28 #Gen 36,1-43
Selectat acum:
1 Cronici 1: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași