Cântarea cântărilor 4
4
Frumusețea iubitei#4,1 Poemul cuprins în Ct 4,1-7 este un elogiu fizic al iubitei; va fi reluat, parțial, în 6,5-7 și se va găsi un altul în 7,2-10. Interpretarea alegorică ce vrea să vadă aici descrierea Țării Sfinte sau a templului este neverosimilă. În realitate, aceste texte nu descriu, ci numai pun în ordine metafore împrumutate din natură și traduc, prin impresii senzoriale, sentimentele de admirație, de bucurie și de plăcere trezite de prezența celei iubite.
1Iată-te, ești frumoasă, prietenă a mea! Iată-te, ești frumoasă!
Ochii tăi de după văl#4,1 Cuvântul este rar. Se găsește numai în Ct 4,3; 6,7 și Is 47,2. Logodnica era acoperită cu vălul atunci când era prezentată mirelui (cf. Gen 24,65; 29,23-25). sunt ca porumbeii,
părul tău este ca o turmă de capre
care coboară de pe munții din Galaád.
2Dinții tăi sunt ca o turmă [de oi] tunse#4,2 Ar putea să însemne și „marcate”; probabil este un termen tehnic ce indică o calitate a oilor, necunoscută nouă; comparația redă, în mod evident și poetic, frumusețea dinților femeii.
care se ridică de la spălat;
toate au gemeni și stearpă nu este între ele.
3Buzele tale sunt ca un fir de purpură#4,3 Este firul roșu de recunoaștere a fiilor lui Tamàr (cf. Gen 38,28.30) și funia recunoașterii casei lui Rahàb (cf. Ios 2,18-21). Aici este o referință la culoarea buzelor și la delicatețea acestora. ,
iar vorba ta este plăcută;
ca o bucată de rodie sunt obrajii tăi
de după văl.
4Gâtul tău este ca turnul lui Davíd#4,4 Este doar o creație poetică. Probabil, femeia are gâtul asemănător unui turn de fildeș sau unui turn din Libàn (cf. Ct 7,5). Imaginea amintește de departe episodul narat în 2Sam 8,7.11: după ce l-a prădat pe regele învins din Sobà, Hadàd-Èzer, de armele sale de aur, Davíd i le consacră Domnului, așa cum făcuse cu prada de aur și de argint luată de la alți dușmani, punându-le pe stânca Siònului. ,
construit pe trofee#4,4 Cuvântul „ṭalpiyyôṭ” apare numai aici și este greu de interpretat. Versiunea greacă a transcris doar numele ebraic. :
o mie de scuturi atârnă de el,
toate paveze ale celor viteji.
5Amândoi sânii tăi
sunt ca doi pui gemeni de gazelă
care pasc între crini.
6Până să sufle [vântul] zilei
și să se ducă umbrele,
voi veni la muntele mirului
și la colina tămâii#4,6 Probabil este vorba de un paralelism sau de doi munți care simbolizează sânii înmiresmați (cf. Ct 2,17). Unii fac apropiere între mir și Moria (Gen 22,2; 2Cr 3,1). .
Calitățile miresei
7Toată frumoasă ești prietena mea
și prihană#4,7 Lit.: „meteahnă, cusur”. Cuvântul ebraic poate însemna un defect fizic (cf. Lev 22,20; 2Sam 14,25) sau unul moral (cf. Dt 32,5; Iob 11,15; 31,7). Liturgia romană repetă aceeași laudă pentru frumusețea Sfintei Fecioare Maria. De comparat cu elogiul adus lui Absalòm în 2Sam 14,25. nu este în tine.
8Vino cu mine din Libán, mireaso,
[vino] cu mine din Libán!
Privește de pe Vârful Amaná,
de pe vârful Senír și de pe Hermón#4,8 Toate locațiile amintite aici, deși sunt identificabile cu exactitate în Palestína (Libànul, Amanà – unul dintre vârfurile munților AntiLibàn, probabil Gèbel Ez-Zebedàni, numit Amanàna în textele cuneiforme –, Senír și Hermòn, nume sinonime ale vârfului celui mai înalt din munții Antilibàn), au aici doar valoare poetică, pentru a reda în mod plastic îndepărtarea femeii de inima îndrăgostitului. ,
din vizuinile leilor și de pe munții cu leoparzi!
9Mi-ai răpit inima, soră a mea#4,9 Apelativul se găsește și în Ct 4,10.12, și în cap. 5,1.2. Derivă, probabil, din vocabularul poeziilor de dragoste egiptene. Aceste poezii folosesc termenul „frate” pentru a-l indica pe iubit, ceea ce nu se întâlnește niciodată în Cântarea Cântărilor. , mireaso#4,9 Această denumire îi este adresată tinerei, pe care mirele nu a luat-o încă la sine, ea continuând să locuiască în casa tatălui. Era mireasă în sensul că ceremonia de nuntă nu fusese încă celebrată. Din punct de vedere juridic, este soție, întrucât contractul nupțial fusese deja încheiat (cf. Dt 20,7; 22,23). , mi-ai răpit inima cu o singură privire,
cu o singură verigă din lănțișorul
de la gâtul tău!
10Cât de plăcute sunt dezmierdările tale,
sora mea, mireaso!
Cu cât sunt dezmierdările tale
mai bune decât vinul,
decât mirosul miresmelor tale,
al tuturor balsamurilor!
11Nectar picură pe buzele tale,
miere și lapte#4,11 Binomul este deseori folosit în Biblie pentru a desemna fertilitatea Țării Promise (Ex 3,8.17; Lev 20,24; Num 13,27; Dt 6,3 etc.). sunt sub limba ta.
Mirosul mantiei tale este
ca mirosul de tămâie.
Metaforă a iubitei
12Grădină închisă#4,12 La fel ca via din Ct 1,6; 2,15, grădina cu izvorul și flora ei aleasă, un „paradis” (Ct 4,13; cf. Gen 2,9-10), este o imagine a grației iubitei. Grădina este închisă până în momentul în care logodnica se va deschide iubitului ei (v. 6) pentru căsătorie (Ct 5,1; cf. Prov 5,15-20, iubirea conjugală). ești, soră a mea, mireaso,
grădină închisă și izvor sigilat!
13Mlădițele tale sunt ca un paradis de rodii,
cu fructe alese, henă și nard;
14nard și șofran,
trestie mirositoare și scorțișoară,
cu toți copacii de tămâie, mir și aloe,
cu toate balsamurile#4,14 Cea mai mare parte dintre aceste arome provine din țări îndepărtate (cf. Ct 3,6). În Prov 7,17, unele dintre aceste parfumuri sunt folosite de prostituate, în timp ce în Ps 45,9, ele parfumează veșmintele soțului regal. cele mai alese#4,14 Lit.: „cu balsamurile de căpătâi”. .
15Izvor din grădini,
fântână de ape vii care curg din Libán!
16Trezește-te, vânt din nord!
Vino, vânt din sud#4,16 Lit.: „din Temàn”. !
Suflați peste grădina mea
și să curgă balsamurile sale!
Să vină iubitul meu în grădina lui
și să mănânce roadele sale alese! #1,15 #6,5 #Gen 31,21.47; Num 32,1 #6,6 #Gen 38,28; Ios 2,18 #6,7 #1,10; 7,5 #Ez 27,10-11 #7,4 #2,9.17 #2,16 #2,17 #1,15 #Ef 5,25-27 #7,5 #Dt 3,8-9; 1Cor 5,23 #Ier 5,6; Nah 2,12.13 #6,5 #1,2 #Prov 5,3 #Ex 3,8; Is 55,1 #Gen 27,27; Ps 45,9; Prov 7,17; Os 14,7 #Prov 5,15-18 #Qoh 2,5; Neh 2,8 #4,16; 7,14 #Gen 26,19 #1,12-13 #4,13; 7,14
Selectat acum:
Cântarea cântărilor 4: VBRC2020
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași