Advent - gânduri în preajma CrăciunuluiMostră

Tu ai nevoie de eliberare?

(un text de Vlad Crîznic)

Un răscumpărător este definit ca fiind un bărbat apropiat, din tribul sau familia care a pierdut ceva de preț și care plătește valoarea acelui unui bun luat de la familia sa.

Ce pierduse poporul Israel sau ce anume i s-a luat pentru ca să aibă nevoie de un răscumpărător? Mai mult, ce am pierdut noi ca să avem nevoie de Același Răscumpărător?

În primul secol, comunitatea evreiască din Țara Sfântă, era supusă și oprimată de romani. Înainte de romani, țara fusese condusă de greci, iar înaintea grecilor, de persani. În vremea lui Isus, majoritatea teritoriului se afla sub stăpânirea străinilor care controlau întinderi mari de pământ. Fermierii locali erau obligați să închirieze pământul și erau nedreptățiți de multe ori. Într-o situație de oprimare economică și politică, oamenii își doreau, evident o scăpare, o salvare. Dar, de la ce?

Israel își pierduse libertatea, independența, dreptul de a avea un rege sau un împărat – acestea erau nevoile lor imediate. Doar că prorocii nu vorbeau despre astfel de lucuri, iar ceea ce s-a vestit despre Isus indica o cu totul altă nevoie. Venirea lui Isus dovedește că problema primordială nu era ocupația romană, ci păcatul.

Dar hai să ne orientăm înspre propria persoană și propria istorie. Care este nevoia specifică de care aștepți să fii eliberat? Cum îți analizezi viața ca să poți vedea acea nevoie specifică? Care este standardul după care îți măsori viața, așteptările, valorile?

Evităm, adesea, să tratăm problema păcatului cel mai probabil fiindcă păcatul rămâne ceva subtil și nu îl percepem ca pe ceva de care trebuie să fim eliberați. Credem că alte nevoi, aparent mai urgente, sunt cele care necesită ajutorul lui Dumnezeu. De obicei, acele lucruri, situații sau nevoi care „strigă” cel mai tare, sunt cele care ne acaparează atenția cel mai mult. Dar cea mai mare nevoie rămâne cea a eliberării de păcat.

O veste bună, este deci, o veste care aduce eliberarea de păcat și șansa de a experimenta plinătatea vieții.

Rugăciune: Doamne, iartă-mă că mereu sunt grăbit să Îți cer ajutorul în toate problemele și provocările de care mă lovesc și uit să mă pocăiesc de păcatul din inima mea. Mai mult, nu sunt atent de multe ori la mustrarea Duhului Sfânt pentru că sunt preocupat de alte frământări. Mulțumesc că mi-ai amintit din nou cât de mare nevoie aveam și am de Vestea Bună!