Plângerile lui Ieremia 3:1-24

Eu sunt omul care a văzut necaz prin nuiaua mâniei sale. El m-a condus și m-a adus în întuneric și nu în lumină. Într-adevăr, împotriva mea s-a întors el; și-a întors mâna împotriva mea, toată ziua. El a făcut carnea și pielea mea să îmbătrânească; mi-a zdrobit oasele. El a ridicat un zid împotriva mea și m-a încercuit cu fiere și trudă. El m-a pus în locuri întunecoase, ca pe morții din vechime. El m-a îngrădit, încât nu pot ieși; el mi-a îngreunat lanțul. De asemenea și când plâng și strig, el îmi oprește rugăciunea. El mi-a închis căile cu pietre cioplite, mi-a strâmbat cărările. El a fost pentru mine ca un urs la pândă și ca un leu în locuri tainice. El mi-a abătut căile și m-a rupt în bucăți, el m-a pustiit. El și-a încordat arcul și m-a pus ca o țintă pentru săgeată. El a făcut ca săgețile tolbei lui să intre în rărunchii mei. Am fost de râs pentru tot poporul meu și cântecul lor toată ziua. El m-a umplut cu amărăciuni, m-a îmbătat cu pelin. De asemenea mi-a zdrobit dinții cu pietriș, m-a acoperit cu cenușă. Și mi-ai alungat sufletul departe de pace, am uitat prosperitatea. Și am spus: Tăria mea și speranța mea din DOMNUL, au pierit, Amintindu-mi de necazul meu și de nenorocirea mea, de pelin și de fiere. Sufletul meu și le amintește încă și este umilit în mine. De aceasta îmi amintesc, de aceea am speranță. Datorită milelor DOMNULUI nu suntem mistuiți, fiindcă mângâierile lui nu se sfârșesc. Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta. DOMNUL este partea mea, spune sufletul meu; de aceea voi spera în el.