Versete biblice populare din Ezechiel 37

Partajează

El zise-atuncea, către mine: „Spre astă vale, tu privește Și-acestor oase le vorbește! Să prorocești și să le spui: „Ascultați spusa Domnului! Așa a zis Cel cari, mereu, E Domn, precum și Dumnezeu: „Un duh, fac, ca să intre-n voi Și-o să-nviați, astfel, apoi!

Vinele au să se ivească Și carnea are să vă crească. Apoi, o piele vă croiesc, Cu care vă acoperesc Și o să înviați apoi, Căci un duh nou așez în voi. În acest fel, o să se știe Că Eu sunt Domnul, pe vecie.”

Atunci, Cuvântul Domnului Îmi zise: „Fiu al omului, Oasele-acestea, crezi cumva, Că vor mai învia cândva?” Eu am răspuns: „O, Domnul Meu, Tu – cari ești Domn și Dumnezeu – Cunoști lucrul acesta, bine!”

Asupră-mi, mâna Domnului Venit-a și, în Duhul Lui, Îndată eu am fost luat Și într-o vale așezat. Valea aceea, am văzut Că numai oase a avut, Pe-al ei cuprins. Pe lângă ele – Pe lângă oasele acele – Jur împrejur ocol am dat, Căci multe oase s-au aflat În acel loc împrăștiate, Și toate se vădeau uscate.

Îndată, eu am prorocit Așa cum mi s-a poruncit. Când proroceam cum s-a cerut, Un mare vuiet s-a făcut Și-atunci, în valea ‘ceea mare, Uimit văzut-am o mișcare. Oasele-acelea s-au mutat, S-au strâns și s-au apropiat! Mai bine-n urmă, am privit Și am văzut că le-au ieșit Vine, pe care – de îndat’ – Carnea apoi s-a așezat. După aceea, am văzut Precum că pielea a crescut, Acoperind oasele-acele, Dar duh nu era încă-n ele.